3,383 matches
-
Simona Tache Vă povesteam aici una dintre năzbâtiile cu care-și ocupa taică-meu timpul, când era mic. Între timp, mi-am mai adus aminte una. În apropiere de strada unde copilăreau el și prietenii lui (în cartierul Colentina, mai exact), era un chioșc de pâine și dulciuri. Chioșcul avea o vânzătoare, iar
Aveţi Eugenii? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19341_a_20666]
-
Simona Tache Și-ncă o glumă de-a lui taică-meu, după asta și asta. Se duce omul, odată, la aprozar (pe vremea când exista așa ceva), să cumpere ceapă. Stă frumos la coadă, iar când îi vine rândul, îi spune vânzătorului cu voce gravă și o figură îndurerată: “Să-mi
Daţi-mi nişte ceapă, da’ să fie mai frumoasă! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19337_a_20662]
-
îmbrăcat, într-o dimineață, de maică-sa, pentru grădiniță. Într-un pantalon-salopetă. Crize. Nu voia cu salopeta, iar maică-sa nu mai avea timp să-l schimbe. Urlete. Se enervează și maică-sa. Ăla mic - nu și nu. Plânsete. Intervine taică-său să modereze conflictul. Și rezolvă. N-o să ghiciți niciodată cum, așa că vă zic: i-a pus un pulover peste, să nu mai vadă că e salopetă, și l-a calmat. Nu mi-ar fi venit niciodată ideea.
Cum păcăleşti un copil să se-mbrace cum vrei tu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19385_a_20710]
-
s-au înghiontit pe tot parcursul spectacolului, până la momentul când un tigru a mârâit puțin la dresor, când s-au întrerupt și au devenit atenți. După care, tigrul n-a mai mârâit. Întrebare uimită de la puștiul de 3 ani către taică-său: - Nu-l mănâncă? - Nu. - Ăăăă... După care au reînceput să se caftească-ntre ei, ignorând cu nonșalanta spectacolul.
Îl mănâncă tigrul pe dresor sau nu-l mănâncă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19402_a_20727]
-
Simona Tache Am fost la masă, la părinți, și am refuzat sarmalele maică-mii, că voiam să mă păstrez pentru prăjituri. Mi-a oferit însă taică-meu unele, făcute de el special pentru mine:
Ce sarmale am mâncat la părinţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19562_a_20887]
-
din nuvela “În vreme de război” a lui Caragiale, doar că din alte motive. Dar să facem totuși un mic efort să ne amuzăm. Eu am râs deja la două chestii pe ziua de azi. Prima dată a fost când taică-meu, care l-a votat pe Iliescu până n-a mai putut, mi-a zis la telefon că “Până n-o să dispară Iliescu ăsta n-o să ne liniștim”. A doua oară a fost când am primit acest mail: Ce ziceți
O să devin milionară în euro? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19574_a_20899]
-
mă cheamă, adică de-al cui sunt din sat, așa se cunosc oamenii la țară. - Ești a lu’ Mircea, ăla cu “copchii ‘mulți? - Da, la fel ca și voi, dar parcă ați fost numai șapte... - Îl știu, îl cunosc pe taică-tu... - Eu plec, că nu mai pot de sete, mă duc să beau o bere... - Vreau și eu să beau o bere, cu tine. L-am luat în brațe că timpul se grăbea, trebuia să vină trenul. N-am avut
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
ghiozdan o curea de-a tatei și un făcăleț de-al mamei, armele „crimei”. După ore urcam într-un autobuz, coboram într-o stație oarecare și le aruncam la primul coș de gunoi cât mai departe de casă. Multă vreme taică-meu și-a legat nădragii cu sfoară, iar mama nu a mai avut cu ce învârti aluatul. Tot din acea perioadă datează și recunoștința mea față de teatru. Fratele meu își încasa bătaia stoic, dar eu m-am opus. Am făcut
Moștenire de la tata. Ne alinia şi la semnalul „Jos ochelarii!” se dezlănţuia infernul () [Corola-blog/BlogPost/338226_a_339555]
-
care-o știm, cu linii lungite către urechi și bărbie. Totul e bine acum, pare să ne asigure Vasile. Pe la 12-13 ani nici n-aveam nevoie să-l văd pe Vasile Muraru. Trebuia doar să-l ascult în mașina lui taică-meu, pe vreo casetă luată din bazar, ca să ajung sub banchetă. Odată însă am pățit-o nasol cu el și cu Nae Lăzărescu. Era în ziua în care ieșisem din spital, după o operație de îndreptare a sternului, și mă
Astă seară facem glume de tranziție () [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
iubirea, doar lumânarea, ce arde pe mormânt, mă mai petrece răscolindu-mi amintirea. Acasă, când ajung, mămica stă în prag. I-s ochii înecați în lacrimi, bolnavă de oftat. Mă-ntreabă, de parc-ar face-o dintr-o altă lume: - Taică-tu n-a venit? Nu e cu tine? Să mă fi uitat? O poveste O fiică și un tată, atâta tăcere înfrigurată. Se înțeleg doar din priviri, ea să-L roage, el să tacă. El resemnat, cu sufletu-mpăcat, ea tulburată
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
palat, nu e nevoie să te încurci printre fustele lor! Vreau să fii mereu alături de mine și să înveți cum se țin frâiele unei împărății! Trebuie să te gândești cum poți spori averea lăsată de moșii tăi. - M-am gândit, tăicuță, zău că m-am gândit! Fața împăratului se lumină de nădejdea că feciorului său îi venise mintea la cap. - Și cum ai gândit că vei îmbogăți împărăția? - Am să construiesc o bucătărie pentru oamenii sărmani, alta pentru oamenii bolnavi și
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
boală grea în familie, rog acordarea unui concediu de zece zile, Eminescu” Poetul Mihai Eminescu asistase neputincios și la moartea maică-si pe 15 august 1876 la Ipotești, chemat urgent de la Iași de tatăl lui. Auzind vești triste și de taică-său, E. Ocășanu ne relatează că numai cu o săptămână înainte de prăbușirea lui Mihai, Eminescu i-a declarat: „Eu mă apropii, cu pași repezi, de nebunie; să aveți grijă de mine...” De aproape patru ani, poetul avusese presimțiri negre cu privire la
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
va tăcea. -Întreruperile nu mă supără, ba din contră, mă stimulează, își reluă cuvântul Cantemirista. Deci, voi continua. Gigel crede că femeia este subiectul multor cântece de dragoste, drept pentru care, mai mereu dragostea e cu cântec. Știe asta de la taică-său care zice că fără femei nu se poate viețui, după cum este imposibil de trăit cu ele. Când ajunse la pasajul ăsta, simții că vorbele-i au mare dreptate omițându-mi propria-mi apartenență la gen. Zâmbii aparte, încredințată de
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
la Talcioc și să cumpărăm o camionetă la mâna a doua. N-ar fi mai înțelept? --Așa e, mamă, Dora are dreptate! Nu vezi că pe noi nu ne-ajută Dumnezeu, dacă nu suntem cinstiți? Ce s-a ales de taică-tău și de frati-to, dacă au făcut ce-au făcut? Uite, când le-ai reparat oamenilor atâtea lucruri, când munceai pe brânci, Dumnezeu te-a ajutat și oamenii te respectau. --Și acum, ce fac, mă? Nu muncesc cinstit? I-am
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
-ți iau! Ce mai vrei? - Vreau, spuse Jean, să mă însor cu cine vreau eu. - Asta nu! Strigă Ioel Fiselovici. Cu fufa aia? - Da. - Păi, nu are nici șapte clase! - Nu-mi pasă. - Și e grasă! - Mie-mi place. - Și taică-su e un pârlit de funcționar cu o leafă amărâtă. - Ei și? - Și nici nu are vechime... - Nu contează! - O iei tu așa, pe contul tău? - Da... - Atunci n-ai decât. Dă-te jos și însoară-te. - Promiți? - Am spus
SCHIŢE UMORISTICE (22) – DĂ-TE JOS IMEDIAT ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384554_a_385883]
-
afacerea...Doamne, iartă-mă, că m-am înpărtășit! Și copiii ăștia... --Am să te spun lu’ tata, scânci Iliuță. --Să mă spui, mă ghiorlane, dar nu mai înainte de a-ți arunca în dovleacul ăla găunos câțiva pumni. Să știe și taică-tău ce lighioană ești. Gata, bătu din palme moș Ion, echipaa-rea! Adu, Floricele, pantaloni vechi, cizmele de cauciuc, să ne pregătim cu toții! --Dar să știi că eu nu aduc tractorul, mormăi Iliuță. --Nici nu ți-am cerut, deșteptule! spuse moș
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
Toate Articolele Autorului ÎNTÂMPLĂRI DIN LUMEA REALĂ A SATULUI VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de Nicolaie DINCĂ Bă, vărule, ajunsei la concluzia că avea dreptate tata lui tata-mare, adică tica ăl bătrân,(fie-i țărâna ușoară!), când spunea el: „ Ehei, taică!... unde e multă minte este și destulă prostie.” Păi, stăi, să vezi ce mi se-ntâmplă! Mă dusei eu acum vreo câteva săptămâni pe la Ilie al lui Coropișniță, cu nu știu ce treabă. Parcă trebuia să-i cer eu ceva sau să
VĂRU’ DODU RĂSCĂBĂU ȘI OUĂLE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384638_a_385967]
-
a apelat nici măcar o dată. Știa ce însemna asta ,să plece de lângă ai lui și să-i arunce ca pe o măsea stricată . Ce complicată e și viața asta ! * - Du-te și cumpără o pâine ! Adică stai ! Du-l întâi pe taică-tu la baie că o să facă iar pe el . Dacă nu vrei să-l schimbi ,du-te acum ! Se duce fără prea mult chef . Până la urmă,are pampers,dar și acela costă bani. Îl ridică din ce în ce mai greu din pat, evitând
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
moștenire la copii. Poate că ar fi fost mai bine,ar fi zburat acum departe. Departe de toate suferințele lumești ! Departe de gura ei nesuferită ! - Du-te și ia pâine că ne mai ții și nemâncați ! Îl duc eu pe taică-tu ! Hai du-te odată ! ordonă ca unei slugi netrebnice de care din păcate ,îi e cam greu să se lipsească. Aerul de-afară îi face neașteptat de bine. Pomi înfloriți de primăvară, ghiocei răsăriți în rondul din fața blocului,păsărele
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
-nchisă. Acum nu era momentul să întrebe. Avea să-i spună mai târziu Mărțișor. - Scumpul meu părinte, îți mulțumesc pentru dragostea ce ne-o porți! Dacă prietenii noștri vor să plece, să le urați drum bun. Însă, prea bine știi, tăicuță, dorința mea a rămas neclintită, să-l însoțesc pe... - Cum? o întrerupse furios împăratul. Tot îmi nesocotești voința? Tot nu ți-a fost de-ajuns pedeapsa? Pedeapsa, vasăzică, gândi Mărțișor, nu “supărarea” cu care m-ați mințit. - Ce nepătrunsă este
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
focului, dar sătenii înnodaseră cozile cailor, eliberându-i pentru a nu fi în pericol. - Uite ce face răutatea omenească! se pronunță Costică a lui Ungurelu, un tânăr de vreo douăzeci de ani, care participase și el la stingerea incendiului. - Dragul taichii, măcar de ar fi numai’ răutate omenească, da’ aici este mult mai mult, Dumnezeu să ne ferească! Ia sama, Gheorghe! Acu-ți dădură foc la fân, cine-o putea ști, data viitoare ce ți-or mai face? Fii cu băgare
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
plecaseră în camera lor, și-a luat inima-n dinți și pe un ton liniștit i s-a adresat cu blândețe lui Gheorghe: - Mă, băiete, fiule, nu este bine ce faci! Schimbă-ți purtarea! Treabă-i asta? Ascultă la mine, taică! Nu-i de bine..., cine știe ce ne-or mai face ăștia? Cine știe ce vremuri ne-or mai aștepta? Tu trebuie să te pui pe picioare, eu nu mai pot. Timpurile se schimbă. Acum, tu ești stâlpul familiei. Toată baza este la tine
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Nu-i de bine..., cine știe ce ne-or mai face ăștia? Cine știe ce vremuri ne-or mai aștepta? Tu trebuie să te pui pe picioare, eu nu mai pot. Timpurile se schimbă. Acum, tu ești stâlpul familiei. Toată baza este la tine. Taica, țină-l Dumnezeu în grija lui, avea o vorbă: când începe a putrezi copacul, apoi să știi că putregaiul se întinde, dacă nu-l lecuiești la vreme. Iar lecuirea trebuie să fie strașnică. Lecuiește-te băiete! Prea ai lăsat putregaiul
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
dus pe gânduri, învârtind absent lingura în strachina goală din fața lui. După câteva secunde bune, care păreau o eternitate pentru cei doi, pentru că nu știau la ce să se aștepte, Gheorghe se adresă tatălui, fără a ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins rău de tot! Nu sunt bun de nimic. Mi-ai dat totul pe mână și eu ce am făcut? M-or blestema cei duși, m-o blestema pământul străbunilor că n-am știut
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Acasă > Manuscris > Jurnal > BRODERII Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eleonora, mi se spune Nora.Nu, nu mi-a plăcut niciodată numele asta. Am întrebat-o pe mama : Așa a vrut taică-tău ! mi-a zis și gata. Atunci am început să-l întreb pe el. Un timp a ignorat întrebarea mea. Astăzi, tocmai își înaltă voiajorii și amândoi îi urmăream. Îmi povestea mereu câte ceva și avea control absolut asupra alegerilor. '' Aveam
BRODERII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383489_a_384818]