8,032 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > LIBER GÂND NEGÂNDIT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului cu umbra pe umeri înaintez odată cu nisipul de sub tălpile obosite într-o gleznă a înflorit un rac dincolo de timp va prinde între clești iubirea o prinde și acum cu un capăt de ochi înfundat în amintiri deasupra pietrelor ridic pleoapa de piatră a cântecului focului când soarele lasă un
LIBER GÂND NEGÂNDIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412062782.html [Corola-blog/BlogPost/374407_a_375736]
-
voi fi trecut pe luntrea prezentului râul opac al mitului morții asumate voi fi voi vedea și poate voi ierta începutul miezul de foc al vieții în mocirla umanului apoi pe mine însămi pentru a-mi fi lăsat sufletul sub tălpile aspre ale trecătorilor umbre asemuindu-mi pașii cu șerpii albi și negri încrustați profund în zidurile tunelului lunecării dinaintea câmpului liberului gând negândit Anne Marie Bejliu, 29 septembrie 2014 Referință Bibliografică: liber gând negândit / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
LIBER GÂND NEGÂNDIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412062782.html [Corola-blog/BlogPost/374407_a_375736]
-
Popescu, spuse ea scurt. - Remus Fabian, îmi pare bine , bâiguii eu cu o voce pe care nu mi-o recunoșteam, în timp ce-i strângeam ușor mâna. Încântat ! Atingerea fină a pielii ei îmi provocă un fior de plăcere în corp, de la tălpi, în deplină urcare către creștet. Hipotalamusul meu reacționă brutal, aducând cu sine un început ușor de erecție, firesc de altfel. Nu mai avusesem o femeie o bună perioadă de timp. M-am întors pe burtă, mascând astfel ușoara umflătură de pe
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1463781138.html [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
poporul, iar nu tagma jefuitorilor”? Prin urmare, el făcea o netă distincție între jefuitori (jecmănitori, jăpcași, prădași) și oropsiți, primii izbutind în chip jalnic-odios să se reprezinte doar pe ei înșiși și gașca lor de ciocoi, pe când ceilalți, cu adevărat talpa țării, formează poporul și înseamnă patria. În pofida aparențelor de prosperitate și civilizație, situația României zilelor noastre a rămas neschimbată la acest capitol: De-o parte ticăloșii îmbogățiți prin furtișaguri și trădări, adică aceia care nu reprezintă decât o mare rușine
SĂ FII CETAŢEAN E UNA, SĂ FII POPOREAN E CU TOTUL ALTCEVA... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1470813073.html [Corola-blog/BlogPost/381036_a_382365]
-
place jocul... sar și acum într-un picior pe dalele de piatră oriunde merg. evit dalele albe și negre din același spațiu, cât pot... mă intrigă diagonalele pătratelor sau dreptunghiurilor. sar de la un șir la altul, până când îmi încape toată talpa în formele acelea. încrucișez picioarele și mă rotesc. culoarea contează mai puțin. jocul mă cheamă mereu. ce ar putea să se conserve de fapt? esența jocului? melcul tace, iese din cochilie și privește apa. pornește agale de-a lungul uneia
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calatoria_melcului_poate_trei_si_poa_anne_marie_bejliu_1357108279.html [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
spus că o va face? Mărturii există și vor exista mereu dacă se va dori asta, dar ați văzut voi cu ochii voștri acest lucru nemaiauzit? Și dacă mai e cineva care crede aceste povești vreau să vă aduc cu tălpile pe pământ. Arhiereul ridică un braț în sus împungând aerul cu un deget. -Treziți-vă! Căci nu e timp de pierdut iar pericolul e acum și mai mare. Să mergem la Pilat și să cerem gărzi. În acest fel vom preîntâmpina
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1399757558.html [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
în descânturi/ Durerile lumii//” (Teluric), și din al doilea volum când națiunea este în întuneric, ea doarme-n adâncimile geniului și-a puterilor sale neștiute și tace. (Perfuzii cu lacrimi): „Sus e zeul, jos sunt grofii-aceștia/ Ce ne iau și talpa de la ghete,/ Între Dumnezeu și România/ Stăm lipiți de foame și de sete//”.(Templul vitelor). Citind cele două cărți ale poetului Alensis De Nobilis, mi-am adus aminte de ce spune Eugen Simion: „Viața este o ierarhie de sfere pe care
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447320431.html [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ascult cu al meu suflet inima ta, pământ Și simt așa, un vuiet de vijelii, trecând O fierbere cumplită, un clocot, un tumult, O veste de războaie cum n-au mai fost demult. Sub talpă mea vibrează torid, al tau nucleu În trup îți simt prezenta, îl simt pe Dumnezeu Zvâcnind în tot ce este, ce-a fost și va mai fi Și știu că orice slova s-a scris, se va-împlini. Te-îmbrățișezi
ASCULT CU AL MEU SUFLET, INIMA TA, PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1469286421.html [Corola-blog/BlogPost/382541_a_383870]
-
Și nu-mi arunc privirea înapoi... Și-atât de simplă este despărțirea... Dar care-i despărțirea pentru noi?... LA VÂNĂTOARE Pădurile bârfei atât de dese-acum Și căprioara, cinstea, încotro să fugă ... Nu rădăcini, fâșii grele de fum Pe sub pământ, prin tălpi mi se alungă. În sufletu-mi mai arde un chibrit, E mare întuneric la intrare în gură. Nu m-am deprins ca flăcări să vomit, Nici să propag între prieteni ură. E timpul vânătorii, de după tulpini Zece arme ochesc o
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
mai bate, dar n-am nici un răspuns. Totul pare cunoscut pomilor fără contur - Nu mă pot obișnui rodul să le fur. Creanga somnului se frânge cu suspin a dezrobire, În semințele merelor - universul e uimire. Prin nisip, pietriș de glume Tălpile își strigă urma - Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în spate... SUB SEMNUL EXCLAMĂRII Ațâță îngerii, ei se rețin în mine... Și
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
de alergat Narita V2, potrivită cu orice ocazie fiind confortabilă și simplu de asortat. Partea superioară este confecționata 100% din material textil, tip plasă, rezistent la uzură, umezeală și rupere ce vă oferă confort, lejeritate și reduce considerabil greutatea produsului. Talpă exterioară, din cauciuc, dispune de tehnologia EverTrack, ce va asigura aderenta și stabilitate pe orice suprafață și va menține piciorul relaxat în permanență. Culorile contrastante folosite și logo-ul Puma din partea laterală, va schimba plăcut aspectul și va asigura de
Bicicleta, mod de viata! Pe unde ne plimbam pe 2 roti in orasul Iasi by http://www.iasi4u.ro/2014_bicicleta-mod-de-viata-pe-unde-ne-plimbam-pe-2-roti-in-orasul-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/95230_a_96522]
-
din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cărările inimii sunt necosite Și-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisite Să-și scrie necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor
CĂRĂRILE INIMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1485981670.html [Corola-blog/BlogPost/379605_a_380934]
-
invitați, ca împreună cu FUEGO artistul și moderatorul de emisiune TV, să colindăm prin grădina cântecului. Și, Doamne, parcă aș fi trecut dincolo de timp! Parcă aș fi fost din nou o fetiță cu brațele încărcate de flori de câmp, zburdând cu tălpile desculțe, prin iarba împodobită cu boabe de rouă! Am simțit cum zbor, iarăși, printre pomii înfloriți ce-și înălțau vârfurile până la Cer! Ca într-o lume a basmelor, numai că Zânele și Feți-Frumoșii nu erau personaje imaginare, ci persoane reale
ÎN GRĂDINA CÂNTECULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/In_gradina_cantecului_rodica_elena_lupu_1348847276.html [Corola-blog/BlogPost/365805_a_367134]
-
CARĂMI)ZILE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului construiesc piramida unui viitor din (carămi)zile ștanțate ale anilor blazați arse în cuptoarele verilor nomade acestea umblă desculțe printre cioburile trecutului refractar tălpile lor negre împrăștie cenușa secundelor mate prăpăstii de timp înghit (carămi)zile strigătul lor sparge oglinda siderată a cerului sub imperii de ploi suflete silfide migrează în melci statornici în nopți cu aripi de Icar (carămi)zile emergente spânzură lacrimile
(CARĂMI)ZILE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1405881935.html [Corola-blog/BlogPost/349121_a_350450]
-
din ceară de coșniță.... Povestea ne-o ia înainte și noi rătăcim pe-o scară de seară în așteptare. Anna: - De ce se întunecă porțile, de câte ori ascult inima pământului în care mă aflu? Văd scara, ating prima treaptă, totul fuge de sub tălpile pline de mișcare și alunec în golul acela imens dintre trup și spirit. Sufletul îmi zvâcnește dureros. Până în tâmple ajunge zvâcnetul. Nu știu cine-i băutorul de cafea din povestea ta. Ce știu e că sunt actor, cuvânt, scenă, copertina grea care
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1458320751.html [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
Aveai senzația că are un singur sens, nu-l puteai devia, însă puteai fi trubadur ori un semn de trecere pe tabla unui începător de exerciții nautice. David râdea și-mi povestea că de mic a știut să-și fixeze talpa într-o evadare specială. Mă enerva cumva. Subestima dorința mea de a fura puțin aura artiștilor și de a marca doar copacii care-și vor fi încuiat ozonul într-o nucă. Ușile erau larg deschise. O mulțime de admiratori, ca
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
fi prins-o cu mâinile amândouă dar într-una aveam codrul de pâine cu gust și miros de cozonac (mult mai târziu am aflat mirosul acela de sărbători) știam când vine ora alergam pe cărarea pietruită până sărea sânge din tălpi poarta era departe (calea plângerii) florile de regina nopții șușoteau deasupra mea parfumându-mi fuga Brațele mamii erau adăpostul frustrărilor mele de copil -unde-i tata? de ce nu vine?- castelul își deschidea porțile și zâna cea bună mă alăpta cu dragostea
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_primele_no_violetta_petre_1361269263.html [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
încordate, fără să o întrerupă. - ...L-am amenințat că-l reclam. Nimic! M-a prins rău, cu mâinile la spate și m-a aruncat pe pat. Când s-a aplecat peste mine cu mâinile spre sâni, l-am lovit cu talpa piciorului drept între picioare, cât am putut eu de tare. A început să țipe și să se tăvălească pe jos. Mi-am luat rapid haina din cuier și am fugit... - Paștele mă-sii de nenorocit, îl bat de se c
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_7_.html [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului încep mereu de la capăt mereu începutul eu doar întârzii ca de obicei adunându-mi sufletul de prin ierburi unde se ferește de ciocurile bontoroage ale păsărilor pe ele nu le pot păcăli ușor uneori tălpile mi se lipesc de miezul pământului uneori umbra mi se proiectează pe cer provocând o altă eclipsă eu doar întârzii ca de obicei adunându-mi sufletul de prin ierburi unde vise-mpleticite rămân mai pe urmă și sunt duse de furnici
CA ŞI CÂND ŢI-AŞ SPUNE ACUM, PRIVINDU-TE ÎN OCHI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1466600878.html [Corola-blog/BlogPost/382010_a_383339]
-
a abolit acum orice cărare... ...e un nadir - din când în când și raze Șeherezada gângure extaze! *** CALEA MUNTELUI aici - pe calea pe care nu apucă nimeni - eu voi apuca oriunde mă va duce - oricât va urca îmi lipsește sprijinul tălpii piciorului pe ceva - înafară de raze: dar și așa tot voi încerca e un munte umplut de exploziile uimirii - și pe ele - fără nicio băgare de seamă - voi călca nu mă călăuzesc îngeri - merg din obișnuința de a nu sta
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
țărmurile scăldate de apele Mării Mediterane. În antichitate, etruscii au înființat câteva localități pe insula care era cunoscută de către comercianții fenicieni sub numele de Kyrnos. O dată cu înființarea coloniei grecești Massalia, mai apar câteva localități, sub dominația greacă. Nu scapă de talpa Imperiului Roman care o cucerește prin anul 259 î.Hr. Vizigoții și lombarzii o controlează apoi în evul mediu și ulterior intră sub stăpânirea papalității și a statului genovez. Sub formă de răscumpărare a unor datorii, Corsica devine parte integrantă a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
nu mai porți în plete Arama florilor de tei. Doar ochii și-au păstat Culoarea primăverii. Erai sălbatică femeie, Pe câmp pustiu cutreierai, Voind să afli Ce se ascunde dincolo de zare. Călcai pe fire de nisip Si te ardeau la tălpi, Iar tu cântai ... Doreai ca fiecare viers al tău Să se prefacă In câmp cu flori Si-n iazuri limpezi, binefăcătoare. Erai sălbatică femeie Mânată de un tainic dor Voiai să vezi cum este dincolo de zare. Pe-atunci visai cum
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_salbatica_femeie_ioana_stuparu_1380874742.html [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]
-
și podul de noduri în miezul copt al vârstelor pământului se deschide biblioteca în care filele cărților prind pânzele de păianjen într-un iureș tăcut de pe rafturile de vârf primesc în adâncul pieptului dezvelit de uitare cărțile deschise unele ating tălpile reci le rănesc râd și pășesc mai adânc printre ele nu nu mă simt regină sau prințesă sau alte figurine ale iluziilor lumii mă resimt regândesc readun între punctele neaccentuate ale destinului omului cu tălpile mereu goale pe iarba nenăscută
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metronom_in_arsita_gandulu_anne_marie_bejliu_1383345967.html [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
uitare cărțile deschise unele ating tălpile reci le rănesc râd și pășesc mai adânc printre ele nu nu mă simt regină sau prințesă sau alte figurine ale iluziilor lumii mă resimt regândesc readun între punctele neaccentuate ale destinului omului cu tălpile mereu goale pe iarba nenăscută cărți hărți artă înghesuită într-un suflet cu ramurile deschise mereu spre răsăritul unei zile fără brațele timpului încolăcite pe cadranul ceasului de platină la brâul tatălui îl privesc și îi ascult ticăitul metronom în
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metronom_in_arsita_gandulu_anne_marie_bejliu_1383345967.html [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
fost cu mine rău, de mic; Palma dulce, părintească, Mi-ai dat-o ca să mă lovească. În brațe, ca un fiu iubit, Eram luat să fiu trântit Și nici să plâng nu am putut Că de-ncercam... eram bătut. În talpă de-mi intra vreun spin Puteam în somn, doar, să suspin, Iar lacrimi de aveam în ochi Eram scuipat să nu deochi. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_te_rog_doamne_nimic.html [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]