678 matches
-
voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția sa, Luminița Mornea.
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
firul de păr pe cordele viorii melodii ca "Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Doina Ciobanului", "A oilor - ca la caval" etc. Apreciat solist vocal, știa să cânte mai ales balada „Mihu Haiducu” și cântecul vechi „Spune, spune, mos bătrân”. A evoluat o perioadă în Orchestra „Taraful Gorjului” și a fost primul dirijor al Tarafului „Murmurul Gilortului“, înființat în anul 1954. În perioada 1939-1941 Costică Dindiri și soția sa, Constanța Chirițoiu, au cântat la București într-o cârciumă din spatele Gării de Nord. A efectuat mai multe înregistrări pentru Radio Craiova și a fost televizat în timp ce cânta cu
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
similare, dar nu depășește granițele Vlașcăi și Teleormanului. Imaginile sale poetice se rotesc în jurul cucului (pasăre investită cu virtuți miraculoase). De obicei, "Cuculețul" se cântă la nuntă, într-un dialog vocal în care se antrenează, fără excepție, toți muzicanții din taraf. Printre evenimentele importante la care se cântă în zona Vlașca-Teleorman sunt nunta și, mai puțin, înmormântarea. Nunta este prin principalul eveniment cu lăutari din regiune. Înainte nunțile începeau sâmbătă seara și ținea, cel mai adesea, până luni seara. Astăzi obiceiul
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas). Un alt taraf vestit a fost cel al vioristului Gheorghe Holtea (n. 1913 - d. 1997), foarte apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat la București. Gheorghe
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
avut 11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat și la Constanța. Din banda sa făceau parte soția, Anica Busuioc (chitară și voce), vioristul Constantin Busuioc (fiul său, care avea să ajungă dirijor la Orchestra „Doina Olteniei” și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
proprie care cuprindea pe Romică Bârcă (bas) din Frunza și pe soția sa, Sabina (voce), foarte apreciată pentru repertoriu și modul cald de interpretare. Celălalt fiu al lui Dumitru, vioristul Gheorghe Ciucurescu zis Gogu (n. 1933) și-a format un taraf în care cânta cu soția sa, Veronica Ciucurescu (chitară și voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de membrii ai familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de membrii ai familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
chitară și voce), Ion Boboluță (acordeon) și Cristi Colea (țambal). Fratele său, vioristul Florin Ciucurescu (n. 1961) are și el propriul taraf, în care cântă cu soția sa, Mariana Ciucurescu (acordeon și voce) și Nicolae Falcoe (chitară). Cel mai vestit taraf din prezent este cel al vioristului Marcel Ciucurescu (n. 1970), fiul lui Gogu. Cu el cântă soția sa, Gabriela (chitară și voce), fiica lăutarului Alită Pițigoi și sora sa, Elena Ciucurescu (voce). Urmând cursul Amaradiei, importanți lăutari au fost și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
și chitarista Chiva Pițigoi (n. 1908 - d. 1970), basistul N. Văduva zis Zain, iar sporadic îl avea în formație și pe țambalistul Cioacă. În satele Slămnești-Crusețu și Bodăiești (astăzi în județul Dolj) s-au aflat vestiții lăutari din familia Căldăraru. Taraful vioristului Dumitru Căldăraru zis Doicin se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru (toate și chitariste) și
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
În 1938 au fost înregistrați și pe plăci de gramofon de către Constantin Brăiloiu, pentru casa de discuri Electrecord. Maniera de acompaniament al lăutarilor vremii era una specifică și deosebită, Tiberiu Alexandru luându-l ca exemplu pe lăutarul Gheorghe Căldăraru-Doicin, chitaristul tarafului Căldărarilor, în vârstă de 18 ani la acea vreme. De la el au fost culese și transcrise mai multe maniere de acompaniament. Executantul folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând coardele deodată, prin apăsarea
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
folosea în timpul cântării exclusiv acorduri majore, în aceeași stare, pe care le obținea scurtând coardele deodată, prin apăsarea degetului în aceeași cază. Chitariștii gorjeni ai vremii obișnuiau, de altfel, să acompanieze cu un acord major melodia minoră. Actualmente mai activează taraful lui Paul Feraru din Stejari și cel al lui Gheorghe Panache din Crușeț.
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
invita într-un spectacol viitor pe Maria Tănase, la acel moment cunoscută doar prin apariții radiofonice în emisiunile dedicate folclorului. Cântăreața își dă acordul să interpreteze câteva piese din repertoriul ei cu condiția să fie acompaniată pe scenă de un taraf și nu de orchestră; în fața propunerii de a cânta și două bucăți de muzică ușoară se arată mult mai reticentă. Totuși, Vasilescu și textierii Nicu Kanner și Eugen Mirea sunt delegați să scrie cele două bucăți pentru numărul Mariei Tănase
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
văzut niciodată. Culisele unui Revelion maraton REVELION 2016, program TV. Antena 3 De Revelion, Antena 3 este în mijlocul românilor. Va petrece în aer liber alături de artiștii momentului, va petrece la Palatul Parlamentului alături de prinți și prințese, va petrece românește cu taraful din Clejani, iar surprizele continuă. Ora la care va începe distracția este 21:00. REVELION 2016, program TV. Antena 1 Petrecerea de Revelion începe, de la ora 20:00, cu "Chef de râs", emisiune prezentată de Vasile Muraru și Valetina Fătu
PROGRAM REVELION 2016. Ce vedem la TV de Revelion 2016 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101536_a_102828]
-
și va avea zeci de artiști, printre care: Irina Loghin, Maria Dragomiroiu, Gabriel Cotabiță, Connect-R, Maria Buză, Pepe, Maria Cârneci, Alina Eremia, Liviu Vârciu, Diana Munteanu, Gina Pistol, Andreea Bănică, Anna Lesko, nea Mărin, Matteo, Florin Ristei, Aurelian Temișan, Lora, Taraful din Clejani, Jean de la Craiova, Dorian Popa, Ruby, Alb Negru, Giani Kiriță și Vali Vijelie. REVELION 2016, program TV. Kanal D Kanal D va prezenta, de la 21.30, "WOWBiz Revelion". Minodora, Jean de la Craiova, Nicu Paleru, Vali Vijelie, Liviu Guță
PROGRAM REVELION 2016. Ce vedem la TV de Revelion 2016 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101536_a_102828]
-
în dimineața de 17 aprilie. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. În zi de sărbătoare, în platoul de la „Neatza" vor sosi artiști precum Nico, Celia, Dj Rynno & Sylvia, dar și Raluka, iar provocarea pentru ei va fi să interpreteze muzică populară alături de taraful condus de Gelu Voicu. Și pentru că este primăvară, băieții de la „Neatza" vor duce sărbătoarea și afară, la soare, asta pentru că momentele din ediția specială din 17 aprilie nu se vor petrece doar în studio, ci și în apropierea acestuia, în
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
în dimineața de 17 aprilie. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. În zi de sărbătoare, în platoul de la „Neatza” vor sosi artiști precum Nico, Celia, Dj Rynno & Sylvia, dar și Raluka, iar provocarea pentru ei va fi să interpreteze muzică populară alături de taraful condus de Gelu Voicu. Și pentru că este primăvară, băieții de la „Neatza” vor duce sărbătoarea și afară, la soare, asta pentru că momentele din ediția specială din 17 aprilie nu se vor petrece doar în studio, ci și în apropierea acestuia, în
PAȘTE 2017: PROGRAM TV. Ce vedem la televizor de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101714_a_103006]
-
trompetist Nicolae Blajinu. Tatăl Nicolae cânta la trompetă, țambal și contrabas, fratele mai mare, Ion, la țambal, acordeon și trombon, iar Dumitru la țambal, vioară, acordeon, clarinet și nai. Membrii familiei Blajinu împreună cu Ion și Istrati Vieru au format un taraf și cântau la nunți, cumetrii, serbări și alte petreceri din zona de nord a țării. Aceasta a fost o școală care i-a șlefuit talentul nativ al instrumentistului. 1956-1957 urmează cursurile externe ale Universității populare a Casei centrale de creație
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat culegerile de cântece: „Zii, lăută” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru taraf, 1973, „La vatra jocului” - cîntece și piese instrumentale în partituri pentru orchestre de muzică populară, 1982, „Ce mi-i drag mie pe lume” - culegere de cîntece și piese instrumentale din repertoriul formației de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
are și mesaje subtile, la nivel simbolic (la masa împăcării, după alegeri, stau 12 personaje, în vreme ce Iuda-Cațavencu, cântă în spatele lor, pe podium). -nu există personaje secundare, ci doar personaje. Cum spunea Joel Grey, în Cabaret, ”even the orchestra is beautiful!” (taraful va fi o surpriză plăcută, nu spun nimic mai mult). -inovațiile sunt discrete, nu afectează textul original, dar îi adaugă culoare (apare familia de nouă suflete a lui Pristanda; în locul cortinei este folosită o folie din plastic, trasă cu scripeți
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]