11,467 matches
-
tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
monumentalitatea care întregește dimensiunea spiritualizată a locului. Atrage însă atenția prezența, inedită aici, a unei cămăși țărănești, așezate în forma crucii și sugerând supliciul christic, tradus prin mijloace de expresie vestimentară; crucea-cămașă implică o căutare a timpului absolut, sacru, nucleul tare al culturii noastre populare. Atmosfera spiritualizată continuă în sala „Moaște”, al cărei nume se datorează inițiativei de a recupera pereții de lemn ai unei vechi biserici, ce închid în interior obiecte de cult, amintind de o epocă revolută a culturii
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
emotive. Obiectul trebuie provocat să devină agentul prin care producem informații.” (Note, 1994) În ceea ce privește instalațiile ori ansamblurile multiarticulate, se pun în lumină atât structurile complete, cât și unele dintre elementele componente, astfel încât articulația slabă (detaliul) să fie evidențiată de articulația tare (vezi, de pildă, războiul de țesut și o parte componentă a lui, un atelier de fierărie și un instrument specific etc.) De altfel, noutatea discursului muzeal se raportează la mai multe aspecte, în care sunt sesizabile schimbări de atitudine: poziția
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era Paștele nostru! Ba, nu! Mai erau caruselul, bărcile și leagănul din Piață. Apoi, țurca și oina...pe săturate. Pe lângă toate astea și bucuria să ai în buzunar un ou cu capul tare. Să spargi cu el toate ouăle celor din jurul tău. De regulă, te alegeai doar cu ciuda, că...tu erai cel cu ouăle sparte. Că nu reușeai să spargi nici măcar un ou cu amărâtul tău, spart la prima ciocnire, în râsetele
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
înșiși - căci prin Sfânta Împărtășanie "se face între noi și Mântuitorul nostru o legătură mai strânsă decât cea de zămislire între noi și părinți. El rămâne veșnic în noi, unit cu noi și ne face tot mai vii și mai tari..." Unindu-ne în mod desăvârșit cu Mântuitorul Iisus Hristos, ne unim deplin și cu toți "frații noștri în Hristos", cu care devenim un singur trup, trupul tainic al Domnului Iisus Hristos. În fața Sfântului Potir nu sunt oameni separați, ci unicul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
de tămâie, portocali, Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine cu regrete, Vitezda și Tabor și piatră tare, păcate și virtuți duse-n spinare, migdali și milosteniile lui Berlucci, biserici, sinagogi și Drumul Crucii, pâlcuri de palmieri, oi, beduini, Golgota, moaște, rodii, oaze, crini, turbane albe, chipe de iudeu, urme străvechi de pași de Dumnezeu, terase, turnuri, serpentine
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
emisiunile analizate, în care s-au perindat - și pe alocuri s-au luat la bătaie sau s-au înjurat explicit pe post - personaje precum femeile din viața lui Nicolae Guta, „dansatoarea fotbaliștilor” Bonita, C.V. Tudor sau „femeia cu cei mai tari sâni din lume”. Pe parcursul discuțiilor pe baza monitorizării emisiunilor menționate, membrii CNA și-au manifestat stupefacția. Au vorbit despre nevoia de a sancționa dur nereguli precum cele văzute în emisiuni, dar și despre nevoia unor instrumente noi pentru a ajuta
Decizie CNA : somatii pentru Acasa TV, Antena 1 si Kanal D [Corola-blog/BlogPost/93128_a_94420]
-
fotbaliștilor” Bonita, povești cu Pamela de România, C.V. Tudor, Adriana Bahmuțeanu, comentarii grosolane în platou (calificate de Christian Mititelu drept „behăit”) la Wowbiz (Kanal D) - emisiune cu încadrare de varsta „12” - a fost prezentă Busty Heart, „femeia cu cei mai tari sâni din lume”[...] Hotnews.ro
Decizie CNA : somatii pentru Acasa TV, Antena 1 si Kanal D [Corola-blog/BlogPost/93128_a_94420]
-
că nu Aliații l-au invitat la ceremoniile privind încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ci Țarul Putin, care l-a re-decorat, recunoscându-i serviciile aduse Uniunii Sovietice în 1944. Senectutea sa tace! Prin urmare, mai ușor cu cuvintele tari, domnule profesor octogenar T.B.Ș.! „E ușor a scrie versuri/ când nimic nu ai a spune/ Inșirând cuvinte goale/ Ce din coada au să sune!” Așa că, mai cercetați documentele de arhivă, apoi, om mai vorbi... Libertatea de opinie nu este
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
țară întreagă a fost dominată de FRICĂ. Ne-au trebuit 25 de ani de la ruperea zăgazurilor în Europa de Est, în 1989, ca să aflăm că doar o mână de oameni, poate 10.000, poate 15.000, au îndrăznit să spună, cu glas tare, NU. Sunt cei care au îndrăznit și s-au sacrificat, urcând în munți și opunând rezistență ocupantului intern și extern. Alături le-au fost cei care i-au ajutat, susținându-i logistic și moral. Săteni, orășeni, bărbați, femei, copii. Inclusiv
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
stimabilul profesor din Cluj despre bărbații daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmație decât dacă.... De fapt tot dânșii ne spun că ne tragem din “doi bărbați cu... brațe tari”! Astfel de declarații “istorice” te fac să-ți dorești să fii orice, numai român nu! Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporție de numai 14% și pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
o scenă tot așa de teribilă. În sala de disecție zăceau 50 cadavre carbonizate cu totul, imposibil de recunoscut. La mulți craniul era spart, creierii fripți, în față nici o urmă de expresiune fizionomică, din mușchi mai erau numai fibrele cele tari. Ici colea se mai găseau bucăți de haine; pe cîte un deget lucea un inel. Li se puseseră pe piept banii găsiți, mai mult de aramă rare ‘și schimbase forma în căldură.Unul avea o citație, altul o carte de
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
păcate, să le strice cheful românilor și să declare promisiunile făcute de dl Geoană populisme lipsite de acoperire. Or n-ar fi mai reconfortant dacă măcar pînă la alegeri românii ar putea visa la asemenea angajamente și la altele, mai tari, din partea contraofertanților. Dacă nu avem autostrăzi vom putea visa astfel la ele, pînă la alegeri și vreo cîteva luni după aceea, ceea ce e oricum mai mult decît nimic. Partidele ar putea da de lucru autorilor de jocuri pe computer, punîndu-i
Marea licitație virtuală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8275_a_9600]
-
se arată ludic și lucid, cu ecart, postmodern în toată puterea cuvântului. Să nu ignorăm însă teoriile conspiraționiste, în mare vogă după Revoluție și irigând subteran școala de proză a maestrului Pavel Coruț. Urbancolia e realizată pe o schemă conspiraționistă tare, marcată însă ca atare, și astfel relativizată. Acolo unde Coruț delirează blând pe marginea conflictului dintre securistul patriot și bubulii diriguitori din umbră ai Planetei, Sociu vine cu o istorie și mai abracadabrantă, trasă însă pe cantul dintre fictiv și
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
nu doar ale celei autohtone), acestea nu pot fi date decât cu ghilimele, istoricizate și resemnificate prin alte grile. Valorile expresivității ar fi însă echivalate cu valorile artistice de către acei cititori și critici literari pentru care capodopera rămâne un termen tare. Se pune imediat problema: cât de cărunte sunt pentru Eugen Negrici și pentru restul lumii piesele lui Shakespeare, Don Quijote, Război și pace, În căutarea timpului pierdut, Demonii, și cât de tinere sunt textele scrise în plină contemporaneitate și care nu
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
savantului este servită direct. Din această demonstrație, filmul nu iese deloc cîștigat, el devine nu doar clar, ci și îngrozitor de banal, propagandistic și ecologistic. Al doilea mare defect care-l apropie de maniera blockbusterelor ține de supralicitarea climactică, la scenele tari. Spre exemplu, Shyamalan are grijă ca toată orchestra decibel cu decibel să-ți bubuie urechile nu care cumva să ratezi momentul din nebăgare de seamă, astfel că o scenă impresionantă, filmată de jos în sus, cu corpurile care cad de pe
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
Dar nici n-ar fi, vorbă veche, în chestie... Cred eu, Foxtrot XX merită citită așa cum se prezintă. Fără a o răsturna într-o parte sau într-alta a muchiei - și așa subțiri - pe care evoluează. Nici proză în sens tare, nici publicistică făcută după manual, volumul conține o serie nesfârșită de piese cu monogramă. De genul acelora ale lui Caragiale ori Arghezi și mai puțin asemănătoare cu produsele sobre ale unui, să zicem, Pompiliu Constantinescu. Când Cenaclul Universitas, condus de
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
și comunicările pe care le va primi referitoare la prezența convenție. Articolul 12 1. Prezenta convenție intra în vigoare după expirarea a 90 de zile de la data cînd depozitarul primește ultimul document privind ratificarea, aprobarea sau adoptarea acesteia de la toate tarile părților contractante, conform legislației țărilor cărora le este necesar acest lucru, si care fac cunoscut această depozitarului la semnarea convenției. 2. Prezenta convenție se încheie pe termen nelimitat. Articolul 13 1. La prezența convenție, cu acordul tuturor părților contractante, pot
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
manuscrisul publicat în 1997 la EFCR, sub titlul O lume într-o carte de bucate), rețetele sînt pline de forme diminutivale: "o ceapă tocată mărunțel", "puțintică nucșoară", "să fie zeama cam groșcioară", "un cățeluș mitutel de usturoiu pisat și oțet tare și puțintel busuioc vérde pisat, trecut pen sită și fiert puțintel într-o tingiriță", "du-o la masă și cu muștar în tipsioare". În limba actuală, terminologiei culinare fixate i se adaugă diminutivele afective (eventual ironic-afective) accidentale: "Aperitive: păstrămioară"; "primul
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
unge orgoliul și rănește literatura, nu intră-n politica Sburătorului. Odată închis cercul, vremea își face lucrarea: "o astfel de atmosferă de sinceritate, în care talentele se situează de la sine prin virtutea verificării săptămânale, nu este însă prielnică decât caracterelor tari; e firesc deci să asistăm de atâția ani la scurte apariții de elemente tinere ce încearcă fără a mai insista apoi sau de temperamente slabe ce-și caută prin încadrare o valorificare disproporționată. Cu îngăduința noastră principială, nepăsători, lăsăm să
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
lui Emil Boroghină. Și că nu este doar inițiatorul acestui Festival, tot mai important de la o ediție la alta, ci și omul care a gîndit programul, care a făcut, apoi, selecția, care s-a zbătut să aducă aici cele mai tari și mai comentate montări Shakespeare din 1990 încoace, care a murit de cîteva ori pînă acum pentru ca să obțină, dincolo de promisiuni, finanțarea evenimentului. L-am înțeles și nu prea o vreme. L-am respectat, însă, enorm. Întotdeauna. Chiar și atunci cînd
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
cu vreo 280-270 de ani înainte de Hristos, în fruntea trupelor pe care le conduceau; Alexandru își va fi scurtat viața în asedii de cetăți unde era adesea grav rănit (și tocmai la cap, de care oștirea sa avea cel mai tare nevoie!). Om politic, revelându-se un formidabil general, Cezar nu s-a pus în fruntea trupelor, păstrând o poziție de unde le putea conduce - și la fel vor proceda toți marii căpitani ai lumii care vor urma. Aici (dar e oare
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
care îi face să pară desprinși dintr-un paradis al comuniunii sufletești. Totuși, din portretizarea lor nu lipsesc notele comice și chiar burlești. Când este vorba însă de descrierea unor bucureșteni, Nicolae Balotă nu mai face deloc economie la apă tare. G. Călinescu - printre alții - este satirizat cu mare vervă. Se poate vorbi de o adevărată performanță artistică, întrucât G. Călinescu însuși nici nu apare în episodul respectiv. Memorialistul râde întâi de pretinsul bazin cu arteziene al lui Călinescu-Ioanide - "un șanț
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
necesar, și îmblînzirea onorului. Dincolo de secularizarea, pe care pașoptismul și, deopotrivă, junimismul greu puteau s-o priceapă, a unui sentiment înalt pe care ajung, cu timpul, să și-l asume oameni care, fără să fie bărbați ai țării în sensul tare (și vag melodramatic) nu-și refuză, asemeni vechilor greci, gestul de-a se privi în oglindă, Alecsandri mai deplînge un lucru: degradarea semantică pe care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
Astăzi, corifeii noii lumi a lăcomiei și nesimțirii nu acceptă să se privească, flancați cum sunt de armate de avocați, fie și pentru o clipă, în oglinda unei justiții alcătuite, de altfel, după chipul și asemănarea lor: slabă cu cei tari, și tare cu cei slabi.
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]