96,454 matches
-
sî ne apere Cenușa ne poartă sâmbetele frate, îmi zise sora mai mare, ne poartă pică, cronicile nu mai vor să ne apere, voievozii nu mai ctitoresc, și uite, afară zăpezile mor fără leac. Nu mai vor să ne țină, tată, țărânile sparte de vremi, de copite barbare, de viclénii din lună, de clevetitorii-n simbrii. Nu mai vor să ne-adune oasele, ulcioarele ce gem sparte-n pământ. Uite cum am ancorat plopii de zare, copile, cu bandaje și cârpe
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Anatolia, Bucovina, Transilvania, Moldova Și drumul iconarilor străbătându-vă satele Și același băiat cântă din fluier, el cel atât de îndrăgit De păsările și urșii și lupii Pe care îi învățase a vorbi De răsunau mările, insulele și pădurile de "Tatăl Nostru" Iar visele toate le scrisese cu "Bucură-Te Marie" Ca să nu se rătăcească calea-n călătorii. "Anatolia - vopsea de ouă" scrie pe plicul micuț și norul cel roșu, verde, albastru, galben în care voi scufunda ouăle în Joia Mare
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
culeși, sprijiniți. Tu, curajoasă și umilă, mereu îndreptând tot ce se mai poate îndrepta. Azi, în rugăciunea mea te-am zărit serafică, aproape transparentă în ochi cu luminițele din ochii maicii tale, în mână cu valiza aceea legată cu cureaua tatălui cum veneai spre noi. Învierea bucuriei Doamne, Tu care Te îmbraci în frumos, în liliacul din fereastră, în albul rochiei de mireasă, în cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
frumos, în liliacul din fereastră, în albul rochiei de mireasă, în cântecul albăstrui al mierlei spre seară, în blândul ochi al mielului, în zâmbetul pruncului, Doamne, Tu care Te îmbraci în milă, în mâna mamei pe fruntea copilului, în ochii tatei înrourați cu lacrimi în cuvintele Psaltirii, în vâsla ucenicilor, în mătăniile sihastrului, în casa melcului, în inima Maicii Tale pururea rugătoare, Doamne, Tu care Te îmbraci în lumină, în șoapta candelei, în pleata crinului și a îngerului, în raza soarelui
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
Nu voi profita de ocazie ca să remarc, malițios, că stabilitatea nu este o obsesie tocmai nouă, mă întorc mai degrabă cu gândul la vremurile acelea, când o călătorie în străinătate propusă provinciei merita să fie luată în seamă. Cum, spre deosebire de tata Adam, aveam alternativă, am ales, firește, Cuba. Și nu că aș fi avut unele greutăți cu vietnameza, știam pe de rost "Ho și Min" și "drujba", vocabular suficient pentru a petrece cîteva zile în compania unor colegi mai mici și
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
împart, extrag rădăcini și reduc la absurd: nu pot strânge mai mult de nouăsprezece ore. Admit că sunt extrem de slab la matematică. Recunosc chiar că într-a cincea de liceu am și rămas repetent din cauza ei și dacă n-avea tata, Dumnezeu să-l odihnească, pile pe la ministerul de resort, cine mai știe cum mi se așternea soarta! Deși nu cunosc nici azi tabla înmulțirii, n-a fost nici o situație în care să mă întorc de la piață, de care nevastă-mea
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
cu pălării de soare ... dorul de-acasă gâtuit la gâtul femeii de culoare orașul meu în flăcări într-o mărgea de sticlă ... Piața Chibrit. M-AM NĂSCUT ÎN PIAȚA CHIBRIT Dimineața din pieptul mamei se risipea o cutie cu chibrituri tata le aduna și pleca la serviciu. Eu visam la fosforul lor roșu, la țigările Virginia care-i îngălbeneau degetele și dinții. Era galben. Era galben ca un pepene când s-a spart. Mama mânca, avea atâta poftă, mușca din el
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
Virginia care-i îngălbeneau degetele și dinții. Era galben. Era galben ca un pepene când s-a spart. Mama mânca, avea atâta poftă, mușca din el, din ușă, din cearceaf. Dimineața din pieptul mamei se risipea o cutie cu chibrituri tata le aduna și pleca la serviciu. Eu visam la fosforul lor roșu ... la țigările Virginia care-i îngălbeneau degetele și dinții, era galben, era galben ca un pepene când s-a spart. ȘAH LA REGINĂ Îl vreau pe nebunul cel
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
nu prea înțelegea mama ei, ce, în Argentina nu se putea trăi în nici un fel? Nu trebuie să ne luăm după capriciile lui Kiki.Nu-i dăduseră ei tot ce-și dorise, nu-i satisfăcuseră și ea și Don Julio, tatăl ei adevărat, și Don Fernandez, tatăl ei vitreg, toate poftele și ceva în plus pe deasupra? Nu avea ea tot ce-i trebuie, ce-i mai lipsea? Asta nici Kiki nu prea știa bine, ca și mulți alții înaintea ei sau
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
în Argentina nu se putea trăi în nici un fel? Nu trebuie să ne luăm după capriciile lui Kiki.Nu-i dăduseră ei tot ce-și dorise, nu-i satisfăcuseră și ea și Don Julio, tatăl ei adevărat, și Don Fernandez, tatăl ei vitreg, toate poftele și ceva în plus pe deasupra? Nu avea ea tot ce-i trebuie, ce-i mai lipsea? Asta nici Kiki nu prea știa bine, ca și mulți alții înaintea ei sau după ea, care se duceau și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
una de alta își duceau dorul ca doi iubiți argentinieni, unul din Santa Fe, iar celălalt din Punta Arenas, în }ara de Foc. Parisul și ea, Caterina Maria Luiza Onetti, fata lui Don Julio Onetti, mult iubitul și iubărețul ei tată. Toată lumea îi spune Kiki. De mică a fost așa și Kiki a rămas. I-au plăcut mai mult mașinile și tractoarele decît păpușile. Ar fi trebuit să fie băiat, dar nu a fost după felul ei de-a fi. La
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
din lume, și tot ce credea că este nedreptate intra în inima lui Kiki. Nu era doar artă ce trăia ea la Paris.Parisul mai are cîte ceva greu de exprimat în cuvinte, Don Antonio putea înțelege, mama mai puțin. Tații cei doi păreau indiferenți, mici capricii de tînără femeie, de parcă Kiki nu ar fi fost și fata lor. Vedea idei noi peste tot și căuta să creadă că lumea va fi mai bună. De unde să știe ea că de mii
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
alergam către tine nu din frică nici din confortabilă iubire sau adorare cu gândurile bine legate de îndatoririle zilei te visam în adâncurile mele ci din sperândă disperare nu din deplângere ci din plâns de mic copil de când a murit tata mi-am dat seama cum eu nici în ruptul capului nu pot fi graniță sigur am încercat și noi să imităm granița dar ea nu tăcea nu se lăsa măgulită ci își spunea ale ei sârme ghimpate dar cine era
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
ci vânt de Bogliasco, o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți, Măslinii-i urcă și pe stâncă, Vița
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
Marin Malaicu Kleist ar fi preferat Corvette la feeria de suflete zburam cu copacul. pe malul lacului Wansee mă țineam deoparte, așteptam tragica pereche. de doi ani tatăl meu nu părăsește costișa, de doi ani i-au pus o cruce la cap și l-au lăsat în plata Domnului, de doi ani textele mele sunt formele diferite ale aceluiași țipăt. mă căuta iubita. își apropia de mine albul
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat Vârtos Ramunc De Mândru-Loc Să-I Cauți Locul în Cer. întru care zic ție: Ramuc Cere Marei Mame Amua să te mute în Cer, Cere-i Scara Cerească să urci la Tatăl Cetății Să-ți dea un pumn de secară Către Zamenos, către Seamănul Său Ceresc, Să te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne din Muntele
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Către Zamenos, către Seamănul Său Ceresc, Să te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne din Muntele Mut al Tărâmului Muravi în Cogaionul cu numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu Salmolsis }ugulea Cel Moale la mers Cel fără de voia s-a născut în locul lui Moșenea Nesus, Cu Zeul Făt-Frumos Mare Fecior, cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt și trec în Haita Tomitană Până la Cetine port creanga de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și prin toate fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt și trec în Haita Tomitană Până la Cetine port creanga de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și prin toate fost-am Tatăl Cetățean al Locului cu numele său, Și de la Tumulul Băluța la promontoriul Moiseiului Toate colinele Lu Maris Ripicenius Lu Meandriu, Mândrul Lumii, Drumețul Basu Jubileisis Bi, șcel de-al Doilea Fericit Fie Baciul Ghebeleisis,ț Fericit cel pios în pământul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
au dat în Repaosul Zodiei Și-n Locuirea în corpurile viețuitoarelor și arborilor, în metamorfozis. Cere-o pe Ceres să te renască, Mireasă, astrală locuire Cere-o Cetății, Zeului Cetățean Xalmoxis (de nevastă), O gură de vin alb din strugurii tatălui său cere-i întru aceasta, Cere-i să te dea-n grija Tatălui de Stei, Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
în metamorfozis. Cere-o pe Ceres să te renască, Mireasă, astrală locuire Cere-o Cetății, Zeului Cetățean Xalmoxis (de nevastă), O gură de vin alb din strugurii tatălui său cere-i întru aceasta, Cere-i să te dea-n grija Tatălui de Stei, Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos Fiul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Omul de Piatră, Unde stau cu herbul numelui locului, Cere-te la stâlpul de piatră cu stema Geniului Locului Enea Moisenea La Masa Rotundă Colacul de Sâmbră rupând în chip de Doi Șerpi încolăciți ca Făt Frumos Fiul lui Deucalion Tatăl Ploii, Viptul Vieții împărțind Apa Oltului cu Ino Lucena. Aceasta mi-a zis: Mirele meu, bea Bucure Baciule Codru de Caș. Să Mănânci Nume sacerdotale: Basu Jubilatu Codrecaș Cu tâlcul dezvăluit: Cu Dota de Oi a Ciutei Iubirii: Bucur Odre
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
privit spre creatorii uriași de la înălțimea operei lor, așteptând naiv-anapoda ca ei, cu viețile lor, să fie egalii operei lor. "Craii de curtea-veche" este neîndoielnic o capodoperă, dar viața lui mateiu - nu, categoric nu. Mateiu: copil dinafara căsătoriei, urându-și tatăl celebru, tratându-și mama de condiție umilă ca pe "o valiză" pe care o depune la propriu într-un depozit, falsificându-și necontenit biografia și atribuindu-și aberant și mincinos origini nobiliare; cu studii neterminate, ahtiat după bani, după funcții
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
M-am pomenit deodată într-o situație psihologică fără ieșire: copil care are copil... Și acum mai sunt, dar atunci, când a venit pe lume andrei, eram sută la sută copil. Pentru mine, nașterea lui a schimbat configurația universului. Sunt tată, constatam fără convingere. Și acum ce se cuvine să fac? mă frământam, copleșit de situație, mă simțeam ca un ageamiu care se vede singur la pupitrul unui avion complicat, pe care trebuie să-l conducă. Îl priveam încântat-uimit, mi se
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
tace, înțelege, e aproape de kirilă. deși kirilă ar fi vrut ca el să râdă, să vorbească, ar fi vrut să meargă la munte, să bea vodcă la cruce și să-și legene picioarele deasupra prăpastiei, și ajung la . ajunge și tatăl kirilă la spitalul ilfov. kirilă, de ce tremuri, mai bine du-te și cumpără-mi covrigi, mi-e foame, trebuie să fim puternici. salvarea o să facă câteva ore până aici. drumul s-a rupt pe la jumătate, e ceață, o mlaștină a
spitalul ilfov by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/8138_a_9463]