1,111 matches
-
ceilalți doi miniștri cu responsabilități politice poate fi identificat drept un tehnocrat „recompensat politic”. Acesta este cazul lui Angelo Miculescu, a cărui continuitate În fruntea Ministerului Agriculturii pe parcursul Întregii sale cariere ministeriale scade importanța funcției politice. Aceeași claritate caracterizează grupul tehnocraților. Toți cei cinci par să fi fost specialiști În domeniile pe care le „păstoresc” (Metalurgie, Finanțe, Ape, Industrie Alimentară, Industrie Ușoară). Cariera lui Neculai Agachi, de exemplu, ne amintește foarte bine de modelul tehnocratic al erei Dej: o carieră lungă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
va fi adăugat nucleului elitei (vezi tabelul 11). Durata medie a mandatului este cea mai scăzută: 6,4. Această promoție pare să fi fost, În ansamblu, una lipsită de succes. Tabelul 11. A patra promoție Ceaușescu: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Niculescu-Mizil P. 9 6,5 oct. ’72 - iun. ’76 (Ed), mar. ’78 - mar. ’81 (Fin) 9 feb. ’72 - mar. ’81 P
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
credențialele lor tehnice - dacă au existat - apar, ca și În alte cazuri discutate anterior, ca fiind foarte „incerte”. Emil Bobu a fost și el „rotit” de Ceaușescu, dar cel puțin a rămas În domenii non-economice. Mai avem cazul Încă unui tehnocrat „schimbător” (Vasile Patilineț), care și-a consumat cariera guvernamentală În două ministere economice diferite. Compoziția elitei guvernamentale Ceaușescu Criteriile stabilite pentru statutul de elită ne-au condus la identificarea a 34 de persoane care au petrecut mai mult de patru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
avem un al doilea cerc al elitei, format din cincisprezece persoane. Avem iarăși un număr mare de indivizi (16) care au avut responsabilități politice de prim-ministru, vice și prim-vice prim-ministru. Am identificat, În mod preliminar și provizoriu, 10 „tehnocrați”. Cei a căror „natură” a fost mai greu de apreciat au fost incluși În categoria tehnocraților „schimbători”. În sfârșit, alți șase au fost exclusiv sau În mare parte responsabili de ministere non-economice. 4.3. Cariera În partid a elitei guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de indivizi (16) care au avut responsabilități politice de prim-ministru, vice și prim-vice prim-ministru. Am identificat, În mod preliminar și provizoriu, 10 „tehnocrați”. Cei a căror „natură” a fost mai greu de apreciat au fost incluși În categoria tehnocraților „schimbători”. În sfârșit, alți șase au fost exclusiv sau În mare parte responsabili de ministere non-economice. 4.3. Cariera În partid a elitei guvernamentale Scopul analizei carierelor guvernamentale a fost de a aproxima Într-o primă etapă natura funcției și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
În organele de conducere ale PCR. Niciunul nu a fost chemat să ocupe un loc În guvern. În elita guvernamentală, dar nu În cea de partid Tehnocrații Analiza carierelor În partid ajută la lămurirea cazurilor celor indetificați mai sus ca tehnocrați. Am constatat, din nou, că evaluarea făcută Într-o primă etapă, bazată numai pe cariera guvernamentală, s-a dovedit - În mare măsură - Întemeiată: nouă dintre cei zece considerați inițial tehnocrați nu au făcut parte din elita de partid. Vom compara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
partid ajută la lămurirea cazurilor celor indetificați mai sus ca tehnocrați. Am constatat, din nou, că evaluarea făcută Într-o primă etapă, bazată numai pe cariera guvernamentală, s-a dovedit - În mare măsură - Întemeiată: nouă dintre cei zece considerați inițial tehnocrați nu au făcut parte din elita de partid. Vom compara Însă, ca și În cazul elitei lui Dej, Începutul carierei guvernamentale cu data alegerii pentru prima dată În Comitetul Central. Rezultatele sunt foarte asemănătoare cu cele constatate În cazul elitei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
1995. Notă: până la Congresul al XI-lea al PCR (1974). Numai cei marcați cu (Î) au fost realeși În 1974. Pentru toți aceștia, aceste aprecieri Întăresc ideea că responsabilitățile lor guvernamentale au avut prioritate față de angajamentul În viața de partid. Tehnocrați recompensați politic și politicieni de plan secund Există trei indivizi cu anumite responsabilități politice În guvern, dar fără funcții În Comitetul Executiv. Pentru doi dintre ei (Avram și Miculescu), acest lucru pare să confirme caracterizarea lor din etapa anterioară (pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
plan secund Există trei indivizi cu anumite responsabilități politice În guvern, dar fără funcții În Comitetul Executiv. Pentru doi dintre ei (Avram și Miculescu), acest lucru pare să confirme caracterizarea lor din etapa anterioară (pe baza analizei mandatului guvernamental) ca tehnocrați „recompensați politic”. În plus, dacă ne uităm la cariera lor În Comitetul Central, vom vedea că amândoi au dobândit calitatea de membru plin al CC numai În 1969, făcând parte din grupul celor veniți mai târziu În acest organism de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
avut ceilalți cinci? Doi dintre ei (Lupu și Popescu) au fost, nu În mod surprinzător, Însărcinați cu ministere „politice” (al Muncii și al Culturii). Mai interesant este cazul celorlalți trei. Doi (Berghianu și Patilineț) au fost caracterizați mai devreme drept tehnocrați „schimbători”. Fără să fie negată, dimensiunea tehnocrată a poziției lor devine acum mai incertă. Același lucru se poate spune și despre Florian Dănălache, ce pare să fie un tehnocrat Într-o măsură mai mare decât alții, deși a fost și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
trei. Doi (Berghianu și Patilineț) au fost caracterizați mai devreme drept tehnocrați „schimbători”. Fără să fie negată, dimensiunea tehnocrată a poziției lor devine acum mai incertă. Același lucru se poate spune și despre Florian Dănălache, ce pare să fie un tehnocrat Într-o măsură mai mare decât alții, deși a fost și el Înlăturat din funcție și apoi rechemat. Credențialele lor tehnice sunt puse În umbră și de faptul că au fost cooptați la un nivel Înalt În partid (ca membri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
și de faptul că au fost cooptați la un nivel Înalt În partid (ca membri ai Comitetului Central) Începând cu 1955. Cariera lor guvernamentală neuniformă și implicarea lor semnificativă În viața de partid au condus la includerea lor În categoria „tehnocraților incerți”. Ce altceva ar mai trebui adăugat despre cei 13 membri marcanți ai elitei Ceaușescu cu Înalte funcții În partid? Cu puține excepții, au fost cooptați În Comitetul Central cu mult timp Înainte de prima lor numire Într-o poziție non-politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
deținut În anii ’50 funcția de ministru al Comerțului Exterior). Abia după zece ani (În 1965) a dobândit calitatea de membru plin al CC și numai după alți nouă ani a fost primit În Comitetul Executiv. Amândoi pot fi considerați tehnocrați deveniți politicieni. Dintre cei rămași, cinci (Ion Ioniță, Emil Bobu, Ion Stănescu, Ilie Verdeț și Iosif Banc) au fost În cea mai mare parte implicați În probleme non-economice și vor fi descriși, pur și simplu, ca politicieni. Alți doi au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
descriși, pur și simplu, ca politicieni. Alți doi au fost promovați destul de târziu În CC (numai În 1969), dar ascensiunea lor a fost rapidă - Cornel Burtică și Ion Pățan. Dosarul lor tehnocratic credibil oferă destule motive pentru a fi considerați tehnocrați deveniți politicieni, Însă cariera lor paralelă (În partid și În stat) face mai grea o asemenea identificare. Este nevoie de mai multă informație. O particularitate a elitei Ceaușescu: tehnocrații „incerți” a) Natura atipică a tehnocraților „incerți” Mai devreme am analizat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Dosarul lor tehnocratic credibil oferă destule motive pentru a fi considerați tehnocrați deveniți politicieni, Însă cariera lor paralelă (În partid și În stat) face mai grea o asemenea identificare. Este nevoie de mai multă informație. O particularitate a elitei Ceaușescu: tehnocrații „incerți” a) Natura atipică a tehnocraților „incerți” Mai devreme am analizat un grup de 18 membri ai elitei Ceaușescu cu poziții proeminente atât În partid, cât și În Executiv. Dimensiunea politică a carierei unui număr de șapte persoane din acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
motive pentru a fi considerați tehnocrați deveniți politicieni, Însă cariera lor paralelă (În partid și În stat) face mai grea o asemenea identificare. Este nevoie de mai multă informație. O particularitate a elitei Ceaușescu: tehnocrații „incerți” a) Natura atipică a tehnocraților „incerți” Mai devreme am analizat un grup de 18 membri ai elitei Ceaușescu cu poziții proeminente atât În partid, cât și În Executiv. Dimensiunea politică a carierei unui număr de șapte persoane din acest grup (Banc, Bobu, Ioniță, Lupu, Popescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
cu poziții Înalte În ierarhia de partid și În guvern nu mai este atât de clar, căci poate fi identificată și În cazul lor o dimensiune tehnocratică. În prima etapă, cariera lor guvernamentală m-a determinat să Îi caracterizez drept tehnocrați „incerți”. Analiza carierei lor În partid nu m-a ajutat În a tranșa definitiv cărei categorii Îi aparțin. Dar are vreun sens să Încercăm cu orice preț să Îi punem Într-o categorie sau alta? Unii autori (de exemplu, Shafir
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Shafir, 1985, sau Robert King, The History of the Romanian Communist Party, Stanford, 1980) sugerează că nu trebuie să căutăm mai multă claritate, ci, pur și simplu, să abandonăm această imagine dihotomică În care indivizii sunt Împărțiți În politicieni sau tehnocrați. Ar trebui, susțin ei, să adoptăm categoria de „expert roșu” (ceea ce eu am numit „tehnocrați incerți”) și să apreciem eforturile comuniștilor care au reușit să depășească o veche dilemă. În analiza mea, am acceptat această posibilitate, dar categoria de „tehnocrați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
că nu trebuie să căutăm mai multă claritate, ci, pur și simplu, să abandonăm această imagine dihotomică În care indivizii sunt Împărțiți În politicieni sau tehnocrați. Ar trebui, susțin ei, să adoptăm categoria de „expert roșu” (ceea ce eu am numit „tehnocrați incerți”) și să apreciem eforturile comuniștilor care au reușit să depășească o veche dilemă. În analiza mea, am acceptat această posibilitate, dar categoria de „tehnocrați incerți” a avut de la Început un statut de categorie reziduală, obiectivul fiind de a ajunge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
tehnocrați. Ar trebui, susțin ei, să adoptăm categoria de „expert roșu” (ceea ce eu am numit „tehnocrați incerți”) și să apreciem eforturile comuniștilor care au reușit să depășească o veche dilemă. În analiza mea, am acceptat această posibilitate, dar categoria de „tehnocrați incerți” a avut de la Început un statut de categorie reziduală, obiectivul fiind de a ajunge la „adevărații” politicieni și la „adevărații” tehnocrați. Este adevărat că am Încadrat În categoria de „tehnocrați incerți” trei membri ai elitei Dej, dar numai Într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
care au reușit să depășească o veche dilemă. În analiza mea, am acceptat această posibilitate, dar categoria de „tehnocrați incerți” a avut de la Început un statut de categorie reziduală, obiectivul fiind de a ajunge la „adevărații” politicieni și la „adevărații” tehnocrați. Este adevărat că am Încadrat În categoria de „tehnocrați incerți” trei membri ai elitei Dej, dar numai Într-un singur caz (Mihai Dalea) a putut fi luată „În serios” dimensiunea tehnocratică. Ceilalți doi nu au avut studii superioare, iar Încărcătura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
analiza mea, am acceptat această posibilitate, dar categoria de „tehnocrați incerți” a avut de la Început un statut de categorie reziduală, obiectivul fiind de a ajunge la „adevărații” politicieni și la „adevărații” tehnocrați. Este adevărat că am Încadrat În categoria de „tehnocrați incerți” trei membri ai elitei Dej, dar numai Într-un singur caz (Mihai Dalea) a putut fi luată „În serios” dimensiunea tehnocratică. Ceilalți doi nu au avut studii superioare, iar Încărcătura politică a responsabilităților lor era predominantă. În cadrul elitei Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
membri ai elitei Dej, dar numai Într-un singur caz (Mihai Dalea) a putut fi luată „În serios” dimensiunea tehnocratică. Ceilalți doi nu au avut studii superioare, iar Încărcătura politică a responsabilităților lor era predominantă. În cadrul elitei Ceaușescu Însă, expresia „tehnocrați incerți” dobândește o nouă semnificație. Pare să se potrivească unui număr extrem de mare de indivizi și, prin urmare, ne face să credem că, Într-adevăr, nu este nevoie să mergem mai departe, pentru că această expresie Îi caracterizează pe deplin pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
care se apropie de ceea ce unii autori au numit, mai degrabă optimist, „expert roșu” este una, iar recunoașterea succesului acestei soluții este cu totul alta. Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
succesului acestei soluții este cu totul alta. Voi aborda pe scurt a doua problemă În concluzii. b) Trecutul academic și profesional al tehnocraților „incerți (Căutând cu Încăpățânare mai multă claritate, am putea să decidem că printre tehnocrații „incerți” avem trei tehnocrați care au devenit ulterior politicieni: Mănescu, Cioară și Pățan. Unele informații despre studiile lor tind să sprijine această descriere. Blajovici, Trofin, Dănălache au absolvit Academia de Studii Economice, instituție „menită În primul rând să instruiască membri ai aparatului de partid
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]