1,549 matches
-
imaginabile. Personajele sunt desenate cu stil. După ce ochii mi se obișnuiesc cu lumina, încep să văd semnele dărăpănării - peste tot, vopseaua e sărită și tencuiala căzută. Locul are un miros ciudat, un amestec de parfum și tutun rânced. De după o tejghea își face apariția o femeie cu față de broască și cu o pipă aprinsă în gură. O salută pe Fann Sora cea Mare cu un zâmbet larg: — Ce vânt te aduce aici, prietenă? — Vântul de sud, patroană, răspunde Fann. Sunt aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cea Mare se apleacă spre patroană, o trage de ureche și îi șoptește: Nepoata mea se află aici doar pentru o consultație. — Nu mă mai ocup de afaceri mărunte, îmi pare rău. Patroana ia o scobitoare de pe un raft din spatele tejghelei și începe să și-o treacă printre dinți: Știi, piața a fost cam proastă. Fann Sora cea Mare îmi face cu ochiul. Îmi dreg glasul. An-te-hai pășește înainte și îmi dă un săculeț. Mă duc la tejghea și scot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un raft din spatele tejghelei și începe să și-o treacă printre dinți: Știi, piața a fost cam proastă. Fann Sora cea Mare îmi face cu ochiul. Îmi dreg glasul. An-te-hai pășește înainte și îmi dă un săculeț. Mă duc la tejghea și scot ceea ce se află în el: acul meu de păr în formă de libelulă, Încrustat cu pietre prețioase și perle strălucește în lumină. Îl pun pe tejghea. — O, cerule! Patroana inspiră adânc și încearcă să nu-și arate surpriza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
glasul. An-te-hai pășește înainte și îmi dă un săculeț. Mă duc la tejghea și scot ceea ce se află în el: acul meu de păr în formă de libelulă, Încrustat cu pietre prețioase și perle strălucește în lumină. Îl pun pe tejghea. — O, cerule! Patroana inspiră adânc și încearcă să nu-și arate surpriza. Acoperindu-și gura cu ambele mâini, ea studiază acul de păr și, ridicându-și bărbia, mă privește cu suspiciune: Ai furat ăsta. — Nu, nu l-am furat, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
rămaseră doar instructorul utece, Tomulescu junior și nelipsitul Grigore Costan, edec politic de pe vremuri. După numai două păhărele, Grigore începea să răcnească: „A timpuri a muris, cum zicea conu Neculai. Trăiască!” și își căsca ochii în cap, prăvălindu-se peste tejghea. Cum pe Fărocoastă bătrînul pezevenghi îl distra, acesta ne îndemnă să-l cinstim. Instalat la Mitică acasă, bufetul avea pereții plini de rafturi cu sticle colorate. Un galantar cu pește sărat, pîinea cu gust de șoarec și biscuiții duhnind a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
care, am aflat de curând, o avea de la un cumătru al său, sanitar, care la rândul său o copiase pe un colț de masă În separeul din fundul Bufetului, tot după o copie de mână făcută de negustoreasa Olga, pe tejgheaua de la prăvălia fără firmă unde mirosea a gaz, untdelemn, zahăr, vanilie și detergent la saci. Eu nu am reușit să aflu de unde făcuse rost de copie, căci Între timp a murit de o boală femeiască neiertătoare. Cred, Însă, că traseul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
era pe de-a-ntregul vina ei: comandase baloți Întregi de felurite pânzeturi În speranța că, apropiindu-se toamna și mai ales iarna, muierile ar fi cumpărat ca să Înnoiască garderoba familiei. Însă nu se Întâmplase deloc așa, baloturile zăceau neatinse pe tejgheaua de lemn și, În cele din urmă, ca să nu ocupe locul, fuseseră depozitate Într-o magazie, În așteptarea unor vremuri mai bune. Ghinionul a făcut ca acele groase și prețioase baloturi să fie atacate de o colonie nemaivăzută de șobolani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
târgoveți și cărăuși de pe la chervăsărie stau la taifas cu câte un deț de rachiu în față...Ne privesc plini de curiozitate: „Ce caută în cârciumă un popă și un tânăr?” - par să spună ochii lor...Un flăcăiandru cu plete de la tejghea ne iese înainte, se plecă adânc în fața bătrânului și-i sărută mâna întinsă... În clipa următoare, pornește spre o ușiță aflată în peretele din fundul cârciumei. O deschide și ne face semn să intrăm. „Înseamnă că sfinția sa părintele a mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-o luăm agale pe Ulița Mare. Ieșim din încăpere. În crârciumă sunt deja alți clienți... „Am cam stat olecă” - îmi trece prin minte. „Dar nici nu puteam trece peste așa o minune în fuga calului”...Ucenicul călugărului iese de după tejghea, vine să sărute mâna călugărului și să primească baslogovenie...Ieșim. Dincolo de turnul clopotniță, ne întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
crâșmă stau târgoveți de toate felurile. Printre ei zăresc oameni în cămeșoaie și niște pălării de pai pe cap cât roata carului, semn că aici la marginea târgului țăranii se amestecă ușor cu târgoveții...Un murmur continuu ne însoțește până la tejghea. La vederea noastră, tejghetarul - un zdrahon cât un gorun - se desprinde din umbră și, cu o plecăciune demnă de un ucenic monahal, îi sărută dreapta bătrânului. Acesta îl binecuvântează, apoi îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de a face pe grozavul că știu a cui e crâșma asta. Nu apuc să spun nimic însă, pentru că bătrânul mi-o ia înainte: Să știi că ai avut dreptate când ai spus că e mai ușor să stai la tejghea decât pe arătură sau pe fânaț. Uite că și crâșma asta a fost primită în schimbul unei moșii din „łinutul Putnei, pe Milcov, anume Cicanii”. Cred că din zapisul întocmit de „Sandul ficiorul a Tomii a lui Alevra” împreună cu maică-sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
alți mușterii...Mulți poartă giubele din țesătură scumpă. Turcul nu prididește cu plecăciunile și cu întrebările : „Ce dorește la luminăția voastră?”... Am căutat să descopăr și alte suflete care să-l ajute pe turc. Nici pomeneală. Doar un flăcău șterge tejgheaua și spală ulcelele folosite. Când ne ridicăm să plecăm, turcul e lângă noi, cu același zâmbet și aceeași plecăciune de drum bun, totul însoțit de vorbe curtenitoare: Alî va mulțumește cu plecaciune pentru zabava la pravalia lui și cinste de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vehiculul pătrunsese deja în hală, elegantul domn în alb îl dirija cu mare demnitate. Fular roșu, lucios, în jurul gâtului, chelie, siguranță cosmopolită. Spectatorii se dădeau, sfioși, în lături, să facă loc distinsului samaritean și rudei sale infirme. Cuplul ajunse în fața tejghelei. Patru pachete, comandă intrusul. Vânzătorul nici nu-l privi, pungile zburaseră deja spre cântar, 109 lei, se auzi. Patru pui, 109 lei, se auzi verdictul. Domnul întinse 110 lei, refuză, lehamite, restul, reapucă bara căruciorului, îl roti, eaa, aie, scânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dimineață, am intrat într-un magazin de delicatese aglomerat, cu absurdul nume de La Gogoașa Delicioasă. Intenționasem să cer o gogoașă cu scorțișoară și stafide, dar m-am bâlbâit și a ieșit „cu scorțișoară și staline“. Fără să clipească, băietanul de la tejghea mi-a răspuns: — Scuze, nu mai avem. Nu vreți una cu lenine? Iute replica. Atât de iute, că era să fac pe mine. După această bâlbă nefericită, mi-a venit în sfârșit o idee cu care Rachel ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
tânăr star intelectual care lucra deja la a doua sau a treia carte. Imaginați-vă deci surprinderea mea când am intrat la Brightman’s Attic în dimineața aceea de marți din luna mai și mi-am văzut nepotul stând la tejghea, numărând restul unei cliente. Din fericire, l-am văzut înainte de a mă vedea el pe mine. Dumnezeu știe ce vorbe neinspirate mi-ar fi scăpat de pe buze dacă n-aș fi avut acele zece sau douăsprezece secunde pentru a absorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
instalator între două vârste. Era o priveliște tristă. Strălucirea pierise din ochii nepotului meu și întreaga lui ființă lăsa să se vadă înfrângerea. După ce clienta a terminat de plătit, m-am strecurat pe locul proaspăt eliberat, am pus mâinile pe tejghea și m-am aplecat înainte. În clipa aceea, Tom privea în jos, căutând o monedă care îi căzuse. Mi-am dres glasul și am spus: — Salut, Tom. Nu ne-am văzut de mult. A ridicat ochii. La început a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care i-l știam dintotdeauna. Poate se adăugase o notă de melancolie, dar nu suficientă ca să îl schimbe în măsura în care mă temusem. — Unchiule Nat! a exclamat el. Ce dracu’ cauți în Brooklyn? Înainte de a-i putea răspunde, s-a repezit de după tejghea și m-a cuprins în brațe. Spre propria mea mirare, ochii mi s-au umplut de lacrimi. Adio, dragoste Ceva mai târziu în aceeași zi, l-am invitat la prânz la Cosmic Diner. Superba Marina ne-a servit sendvișurile mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lăsase doi oameni de afaceri beți la un club de striptease denumit Grădina Plăcerilor Lumești și, ca să sărbătorească începutul celui de-al patrulea deceniu al existenței sale, s-a dus la Metropolitan Diner, de pe Northern Boulevard, s-a așezat la tejghea și și-a comandat un milkshake cu ciocolată, doi hamburgeri și o farfurie de cartofi prăjiți. Dacă n-ar fi fost Harry Brightman, nu se știe cât ar fi rămas în purgatoriul acesta. Magazinul lui Harry era pe Seventh Avenue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai inert, cu atât se disprețuia mai mult. Șocul de a fi împlinit treizeci de ani în împrejurări atât de sordide avusese efect asupra lui, dar nu suficient pentru a-l împinge să ia măsuri și, deși masa luată la tejgheaua de la Metropolitan Diner se sfârșise cu hotărârea de a-și găsi alt loc de muncă în nu mai mult de o lună începând din seara aceea, după trecerea lunii el lucra tot la compania de taximetre 3-D. Tom se întrebase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
brusc tactica. Nu e pe dracu’. Pușcăriașul ăla locuiește în apartamentul de la etaj. Mă iei de proastă? Flora și-a trecut degetele prin părul ud, stropind cu apă un teanc înalt de cărți abia achiziționate, așezate pe o masă de lângă tejgheaua din față. Apoi, tușind din piept, a scos un pachet de Marlboro dintr-un buzunar al rochiei zdrențăroase, lălâi. După ce și-a aprins o țigară, a aruncat bățul de chibrit aprins pe jos. Ascunzându-și mirarea, Tom l-a stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
le avea marca Nancy Mazzucchelli. Femeia a zâmbit, mi-a spus că era prietenă veche cu Nancy și a deschis prompt o vitrină de sticlă, din care a extras opt sau zece mostre ale activității ei, așezându-mi-le pe tejghea una câte una. Norocul a făcut ca ultimul colier să fie aproape identic cu cel care dormea noaptea în casa de marcat de la Cosmic Diner. Intenționasem să mă întorc direct acasă. Îmi amintisem câteva anecdote pe drumul spre magazin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
peste vară de Berkeley Carroll School, de pe Lincoln Place și în fiecare dimineață, după ce făceam pe jos cele șapte cvartale și jumătate dintre casă și școală, mă întorceam cu pas leneș pe bulevard și îmi luam în primire locul din spatele tejghelei. Lucrul la Cartea nebuniei omenești suferea din cauza acestor obiceiuri modificate, dar făceam ce-mi stătea în putință ca să nu-mi ies din mână, mâzgălind noaptea târziu, după ce se ducea Lucy la culcare, și furând cincisprezece minute de ici, douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în ultima zi de vineri a lunii, Honey Chowder a intrat cu pași mari în anticariat, purtând o rochie albă de vară și o pălărie mare de pai, cu boruri moi. Era ora cinci după-amiaza. Tom stătea în față, la tejghea, citind dintr-o ediție veche de buzunar a Documentelor federaliste. O luasem deja pe Lucy de la școală și ne aflam amândoi în fundul magazinului, făcând ordine între cărțile din secțiunea de istorie. Nu avuseserăm nici un singur client în ultimele două ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Tom, nu observase că eram acolo. Ca doi agenți secreți, Lucy și al dumneavoastră preaplecat s-au ascuns după un raft de cărți, de unde au asistat la următorul schimb de replici: — Bună, Tom, a zis Honey, trântindu-și geanta pe tejghea, apoi și-a scos pălăria și și-a scuturat părul lung și opulent. Cum merge? Tom a ridicat ochii din carte și a exclamat: — Dumnezeule mare, Honey! Ce cauți aici? Ajungem și la asta mai târziu. Mai întâi vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sucuri răcoritoare la care mă opresc Înainte de serviciu. Mi-am făcut așa un obicei din a-mi comanda În fiecare dimineață câte un shake de mango, pentru că e sănătos. Un alt motiv ar fi faptul că tipul care servește la tejghea e un neozeelandez foarte drăguț, pe nume Aidan. (Ca s-o spun pe-aia dreaptă, Îmi cam căzuse un pic cu tronc, Înainte să Încep să ies cu Connor.) Când nu lucrează la barul cu milkshake-uri, e la un curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]