1,086 matches
-
Orientarea articolelor este o tehnică de manipulare care se manifestă, la acest nivel, prin prezentarea doar a unei laturi a problematicii, atunci când sunt mai multe părți în conflict. Orientarea se mai realizează, la alte niveluri ale textului jurnalistic, prin tonul tendențios sau ironic, prin frecvența unor teme sau persoane în contradicție cu importanța lor reală pentru spațiul public. Alături de furnizarea de informații false sau cel puțin neverificate și de încălcarea regulii celor trei surse, se mai pot identifica în același exemplu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
folosit pentru a obține o distorsiune, întrucât durata unei secvențe contează pentru receptor. În cazul unei expuneri mediatice, mărirea unei intervenții instalează ideea că acea intervenție este importantă. IV.4.3. Manipularea prin titlu Influențarea se produce și prin titluri tendențioase, întrucât poate orienta lectura spre o anumită concluzie, deși, în text, sensul principal este altul. Astfel, într-un ziar apare următorul titlu al unui articol care relata despre participarea președintelui României la deschiderea oficială a Târgului Internațional București (TIB), aflat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se poate identifica prin analiză cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră); Ip.3. Manipularea în universul discursului jurnalistic se poate releva prin decriptarea camuflării discursului politic în discurs jurnalistic, utilizând analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare. Perioada 19 aprilie 18 mai 2007, perioadă marcată de votarea în data de 19 aprilie a suspendării președintelui României, Traian Băsescu, și de data finalizării campaniei pentru referendum, 18 mai. Ziare monitorizate și motivele alegerii publicațiilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv; se va utiliza indicatorul număr de articole pro (contra) președintelui pe număr total de articole care fac referire la acesta sau la oponenții lui; 3. pentru Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare; se vor releva manifestările tendențioase din ziarele selectate și se va construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
va utiliza indicatorul număr de articole pro (contra) președintelui pe număr total de articole care fac referire la acesta sau la oponenții lui; 3. pentru Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare; se vor releva manifestările tendențioase din ziarele selectate și se va construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic. VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât publicul, în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare; se vor releva manifestările tendențioase din ziarele selectate și se va construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic. VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât publicul, în general, și fiecare cititor, în particular, nu pot compara enunțul din ziar cu realitatea decât în rare situații, ipoteza pe care o propunem este aceea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
diferite. Pentru Jurnalul Național, evenimentul pur și simplu nu a avut loc, nu a existat. Nu a fost prezentată nici o știre, utilizându-se, astfel, tehnica omisiunii unor evenimente importante. Târziu, la patru zile de la manifestația din Piața Universității, apar interpretări tendențioase. Adevărul publică, încă de a doua zi, materiale largi despre mitingul lui Băsescu. Evenimentul nu este oprit de la publicare, însă articolele sunt orientate anti-Băsescu, utilizându-se numeroase figuri retorice și titluri depreciative. În sfârșit, cotidianul Gândul optează pentru relatări ale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
concluziile în planul activității individuale, o persoană se poate feri de manipulare, la acest nivel, prin citirea unor publicații neutre sau prin frecventarea unor ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin frecventarea unor ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ziare cu orientări contrare. VII.3. Tendențiozitatea articolelor și disoluția discursului jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistic Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol tendențios pozitiv, articol tendențios negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1. articol tendențios pozitiv articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu, președintele suspendat al României, prin asociere cu acțiuni dezirabile pentru opinia publică (spre ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) exprimate într-o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; sau prezentări ale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ex: lupta anticoruptie, reformă, progres economic etc.) exprimate într-o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; sau prezentări ale adversarilor președintelui României prin asociere cu acțiuni non-dezirabile pentru opinia publică (corupție, politicianism etc.), exprimate într-o manieră necritică, denigratorie; 2. articol tendențios negativ articol care cuprinde prezentări ale lui Traian Băsescu prin asociere cu acțiuni indezirabile pentru opinia publică exprimate într-o manieră necritică, denigratorie; sau prezentări ale adversarilor prin asociere cu activități dezirabile pentru opinia publică exprimate într-o formă necritică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
opinia publică exprimate într-o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; 3. articol neutru articol care prezintă într-o manieră echilibrată puncte de vedere. Deși se aseamănă, există diferențe notabile între un articol pozitiv sau negativ și unul pozitiv sau negativ tendențios. Astfel, un articol tendențios exprimă un punct de vedere într-o manieră manipulatorie, care nu lasă posibilitatea de opțiune. Consecința acestei modalități de definire este aceea că articolul neutru din cadrul grilei de tendențiozitate poate cuprinde opinii negative sau pozitive (față de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o formă necritică, admirativă, vădit elogioasă; 3. articol neutru articol care prezintă într-o manieră echilibrată puncte de vedere. Deși se aseamănă, există diferențe notabile între un articol pozitiv sau negativ și unul pozitiv sau negativ tendențios. Astfel, un articol tendențios exprimă un punct de vedere într-o manieră manipulatorie, care nu lasă posibilitatea de opțiune. Consecința acestei modalități de definire este aceea că articolul neutru din cadrul grilei de tendențiozitate poate cuprinde opinii negative sau pozitive (față de grila orientării ziarelor), exprimate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate atribuirea de mărci precum dictator, Lukașenko al României, fascist, Trăienel, care nu lasă posibilitatea de opțiune și care depășesc limitele unui discurs jurnalistic. Pentru a ilustra cât mai bine atitudinile tendențioase din mas-media, vom analiza în continuare alte două exemple. (1) "Traiane nici nu știi, cât de mic începi sa fii. Mineriada ratată de la kilometru 0" (Titluri din Adevărul, 21 aprilie 2007) (2) The Economist, din 14 septembrie 2006, îl vedea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Lucașenko a câștigat, la referendumul său, pentru a rămâne președinte mai multe mandate decât permitea constituția Belarus, cu 79, 42% din voturi, la 17 octombrie 2004! (Votul pentru România, ca o speluncă, Jurnalul Național, 19 mai 2007) Primul text este tendențios pentru că, prin titlurile introduse, evaluează negativ un miting al președintelui României prin enunțul "Mineriada ratată de la kilometrul 0", în condițiile în care termenul de mineriadă trimite și la bătăi de stradă și la lovitură de stat. În plus, prin titlul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
începi să fii" se parodiază un slogan al lui Traian Băsescu, adresat lui Adrian Năstase, din campania pentru prezidențiale din 2004. Discursul jurnalistic devine, astfel, discurs politic, și preia de la acesta și caracterul polemic. Cel de al doilea text este tendențios, în primul rând, prin selecția citatelor. Se preia dintr-un articol din The Economist doar părțile negative la adresa lui Traian Băsescu, utilizându-se, astfel, și argumentul autorității. În al doilea rând, textul din șapou manipulează întrucât realizează o falsă analogie dintre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
procentul cu care Lucașenko, lider autoritar în Belarus, a câștigat propriul său referendum constituțional: 79,42%. Analogia se bazează doar pe o potrivire de cifre. În plus, în text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
79,42%. Analogia se bazează doar pe o potrivire de cifre. În plus, în text apar și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
finalul prezentului capitol. În cazul Jurnalului Național Nr. Tendențiozitate articole Jurnalul Național număr 1. Pozitivă (pt) 0 2. Neutră (tne) 49 3. Negativă (tn) 29 4. Total (t) 78 Grafic 5: Diagrama tendențiozității articolelor în Jurnalul Național Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (29+0) / 78 x 100 = 37,18% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național, în ceea ce privește știrile politice, este de 37,18%, extrem de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 70 3. negativă 12 4. total 82 Grafic 6: Diagrama tendențiozității articolelor în Adevărul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (12 + 0) / 82 x 100 = 14,63% Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului politic pentru Adevărul, în ceea ce privește știrile politice, este de 14,63%, mare în raport cu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cele 37,18% ale Jurnalului Național. În cazul cotidianului Gândul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Gândul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 109 3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82 = 0 În cazul ziarului Gândul, nu am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu se abate de la scopul său: informarea și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82 = 0 În cazul ziarului Gândul, nu am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu se abate de la scopul său: informarea și comentarea spațiului public. Diferența dintre cele trei ziare apare clar în tabelul și graficul următoare, care rezumă indicii ponderii articolelor tendențioase în total pentru
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu se abate de la scopul său: informarea și comentarea spațiului public. Diferența dintre cele trei ziare apare clar în tabelul și graficul următoare, care rezumă indicii ponderii articolelor tendențioase în total pentru cele trei publicații: Ziar It (%) Jurnalul Național 37,18 Adevărul 14,63 Gândul 0 Grafic 8 privind indicatorul de tendențiozitate It pe cotidianele analizate Se constată diferențe foarte mari între publicația neutră, etalon, care s-a dovedit
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
foarte mari între publicația neutră, etalon, care s-a dovedit a fi Gândul, și celelalte două, dar și între Jurnalul Național și Adevărul, între care există diferențe notabile. În aceste condiții, ipoteza 3 se consideră verificată. Analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare a relevat manifestările tendențioase din ziarele selectate și s-a construit într-un indicator care reflectă manifestările politice în spațiul jurnalistic. În concluzie, manipularea în universul discursului jurnalistic se poate identifica prin decriptarea camuflării discursului politic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]