45,789 matches
-
mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. Interpreții sunt Theodor Lupu (v-cel), Constantin Silveștri (pian). În anii 40, Silveștri debuta că dirijor la Orchestră Simfonica
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Falla, Dallapiccola etc. etc. Aștept vești încurajatoare din partea ta, urându-ți o mare doză de optimism, la care ai din plin dreptul. Cu drag, Coști O noapte furtunoasa (Opera bufa în 2 acte), cu durata aproximativa de 45 de minute, terminată în 1934, refăcuta în 1950 (26 oct. 1950) a fost imortalizata pe disc de vinil ECE 0276 sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI, înregistrarea datând din 1954. Soliști: Barbu Dumitrescu, Silviu Gurău, Constantin Niculescu-Bassu, Nella Dimitriu, Valentin Teodorian, Thea Rămurescu, Iolanda
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
mirare că Gospodinov a avut un remarcabil succes În Întreaga lume, aducând pe scena literaturii universale o gură sănătoasă de aer curat, o tehnică a sincerității (În scris există) și a dezinvolturii. Nu am citit-o ca să Învăț. Nu am terminat-o simțindu-mă mai cult. Nu am rămas cu impresia că vocabularul meu s-a rafinat (așa cum simțeam după fiecare operă citită a lui Eliade, de parcă făceam level-up la World Of Warcraft). Nici măcar nu am simțit ceva dramatic, nu am
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
lucrării la „apogeul puterii creative”, Dante fiind „cel mai copt fruct al acestui stil de muzică programatică”. Înfățișarea scenelor din Divina Comedie era Însă o preocupare mai veche a lui Liszt. Astfel, cu un an Înainte de conceperea simfoniei, compozitorul va termina o altă lucrare bazată tot pe opera lui Alighieri și anume sonata Dante (titlul complet: Apres une lecture du Dante: Fantasia quasi Sonata), Încadrând-o apoi În volumul Ani de pelerinaj. Considerată drept „cea mai mare realizare” din acest grup
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
un kilometru uneori, care așteptau În bună-dispoziție să prindă un bilet la unul din cele peste 150 de filme din festival. Apoi, am fost uimiți de numărul de săli În care rulau filmele concomitent, Începând cu orele 10.00 și terminând mult după miezul nopții cu discuții și dineuri de producție. Fără să mai vorbim de petreceri sau de alte Întâlniri vesele private dintre oameni care, așa cum spunea și prietenul meu, cu asta se ocupă, merg la toate festivalurile. Ne-am
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
că tatăl său avea să fie ucis după meci. Un alt proiect ar fi fost un fel de docu-ficțiune de o oră jumătate despre un regizor care, Înecat În datorii, vrea (sau cel puțin așa 60 se plângea el) să termine un film sau să facă chiar un altul nou, la care Corneliu s-ar fi oferit să Îl ajute cu o poveste amuzantă În jurul unei comori aflate În grădina din spatele casei bunicilor regizorului. Cumva, personajul ăsta aveam să-l regăsesc
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
la care Corneliu s-ar fi oferit să Îl ajute cu o poveste amuzantă În jurul unei comori aflate În grădina din spatele casei bunicilor regizorului. Cumva, personajul ăsta aveam să-l regăsesc În Metabolism, unde regizorul (personaj principal), nu vrea să termine un film prin care simte că nu are nimic de spus. Încă un film și-atât. Nimic despre el Însuși, nimic despre limbajul prin care ceva autentic poate ieși la iveală din poveste, povestea Însăși fiind gândită Într-un clișeu
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
ar fi salariul cel de toate zilele. L-am așteptat câteva ore pe Corneliu, care fusese chemat la două interviuri, În compania unui bun prieten avocat, cu care fusesem camarad la Iași, În timpul studenției. Trăia acum În Toronto și Își termina un stagiu de avocatură, după care urma să susțină câteva examene la Baroul din Ontario. Practic terminase de studiat și cel de-al doilea sistem de drept care funcționează cu succes În lume, și anume the Common Law, unde acum putea
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
la două interviuri, În compania unui bun prieten avocat, cu care fusesem camarad la Iași, În timpul studenției. Trăia acum În Toronto și Își termina un stagiu de avocatură, după care urma să susțină câteva examene la Baroul din Ontario. Practic terminase de studiat și cel de-al doilea sistem de drept care funcționează cu succes În lume, și anume the Common Law, unde acum putea munci ca avocat. Mi-a spus că Îi place mult și că munca din ultimii ani Începea
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
film, când am mers la o bere Împreună, În pachet nu mai avea decât vreo 6-7 țigări... Sesiunea de Întrebări durase cam mult și fusesera unele cam penibile. Care este mesajul pe care ai vrut să Îl transmiți? De ce ai terminat filmul cu cântecul acela? Ce simbolizează endoscopia aceea?... Mucalit cum Îl știam, Corneliu s-a cam pierdut În explicații scurte, Încercând să cruțe oarecum niște oameni liniștiți, veniți să vadă un film când se lasă seara peste oraș. Mărturisesc că
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
spunea Ioana. Ne-a explicat cum mersese el înainte la o altă clasă și de fapt ar fi trebuit să fie aici. Apoi ne-a zis să facem rezumatul a ceea ce a spus el, doar că în spaniolă. Interesant. „Ai terminat, Ioana?", la care eu, prinsă în joc: „Por supuesto!". Nu știam prea multe, prea multe, adică nimic. Replica asta o auzisem la o reclamă la una dintre telenovelele alea despre care se discută deseori. Și el mi-a zis, în
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
repetiții de lectură cu orchestra, știam deja totul pe dinafară fără să mai am nevoe de partitură. La repetiția generală am fost formidabil ovaționat de tot ansamblul, în special de orchestră, iar la spectacol, chematele la cortină nu se mai terminau; orchestra rămăsese pe loc, ca să mă ovaționeze. De atunci primesc zilnic scrisori de admirație din toate colțurile, iar direcția Scalei este la culmea fericirii. Tot orașul este de acord că a fost cel mai desăvîrșit spectacol din stagiunea asta. Imediat
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
condițiuni și dirijorul se înalță considerabil. Iar în fața unei asemenea orchestre - eu însumi îmi dau seama - dirijorul poate de zece ori mai mult decît în fața unui ansamblu mediocru, bineînțeles dacă e stofă în dirijor! Peste cîteva zile după ce voi fi terminat a 4-a reală de „Samsone”, mergem la Palermo, unde voi dirija finala ciclului Beethoven, adică trei concerte (a „opta” și de două ori a „noua”). Voi avea ca solist pe Petrică Munteanu, care a făcut progrese uluitoare și merge
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dă posibilitatea să dirijez cu preferință opere pe care încă nu le-am dirijat. Aci totul se dirijează pe dinafară și te asigur că, cu un ansamblu și orchestra Scalei, nu e nici o greutate de a dirija fără partitură! Odată terminat cu repertoriul, nu voi mai dirija nimic nou, decât numai lucrări de experimentare, pentru a încuraja compozitorii tineri din toate colțurile lumei! Directorul artistic Tulio Serafin a demisionat pe neașteptate zilele acestea și acum expediez în mod provizoriu, până la numirea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dat fiind vocea ei, trebue puțină răbdare în ceea ce privește muzicalitatea ei, căci și alți mari cântăreți, cu renume, nu sunt întotdeauna impecabili cu privire la asta. Dar unul din direcție mi-a răspuns prompt „că Scala nu e școală!” Și așa s’a terminat pentru totdeauna povestea cu Berceasca la Scala! Asta dovedește că dacă ești la București „mare”, nu înseamnă că ai și Scala în buzunar. Acum ei se produc la Palermo, ea cântând, el „prinț consort”! Bine, după afacerea asta Dl Țurcanini
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
place locul ăsta, interveni Phil. Pare cam trist, ce ziceți? - Ar trebui să plecăm, spuse în șoaptă Mary, cealaltă fată, către Lynn. În jur de juma de oră o să înceapă festivitatea de deschidere. Fetele plecaseră, însă conversația băieților nu se terminase. Am putea spune că de abia începuse. Doar că, de data asta, se schimbase puțin subiectul. Nu se mai vorbea doar despre mate. Băieții începuseră să comenteze momentul anterior: - Hei, Jacob, îți cam place noua fată, nu? întrebase îndrăzneț Dri
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
diferiți profesori. În acel moment Jacob renunțase să mai dea atenție vorbitorilor, fiind cu totul captivat de privirea fetei care stătea în fața lui. O privire caldă și o voce emoționantă. Ați ghicit, fata nu era alta decât Stephanie. Festivitatea se terminase deja, regulamentul fusese prezentat, și Phil tocmai îi dăduse un ghiont lui Jacob. - Trezirea, visătorule, hai să mergem! Jacob se întorsese brusc spre prietenul său. După numai pentru câteva, privirea lui revenise la fata cu ochi căprui. Din momentul acela
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
a început să încolțească în el prin credință”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 31, PSB, vol. 29, p. 62. footnote>. Patrologul Jean Laporte, referindu-se la mistagogia cărții biblice a Exodului, subliniază că aceasta „nu se termină cu Botezul și cu inițierea în Euharistie, ci ne conduce în deșert ca să ne pregătim să rezistăm ispitelor și să ne continuăm pelerinajul către perfecțiunea vieții cerești. În itinerariul sufletului, după cum apare la Origen și alții, de exemplu în experiența
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
mai înțeleg. Acest fapt a dus la valorizarea pozitivă în artă a nihilismului, a sterilității. Artistul modern scrie puțin, experimentează limitele limbajului și sfârșește în tăcere. Observați fetișizarea în modernitate a operelor ratate, neterminate, imperfecte. Kafka, de pildă, nu a terminat nici unul dintre marile lui romane. Valorizând pozitiv eșecul și exaltând autonomia literaturii, modernitatea a dus la separarea literaturii de consum de cea așa-zisă cu valoare estetică. Marii romancieri au scris o literatură de consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
bem o sticlă de vin Împreună, ci ca să pot face ferfeniță cartea În care apare și să-l forțez să o mănânce (nu cu toți autorii se poate aplica acest procedeu - unii sunt matahale, alții sunt morți), s-a cam terminat povestea Între mine și cartea care-l conține. Constantin POPA fost olimpic internațional la geografie Pentru mine, o adevărată provocare În materie de răbdare a fost Romanul adolescentului miop. Nu știu de ce, nu l-am suportat, Întorcând paginile doar cu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
ca și Gargantua care Încerca să găsească alternativa la hârtia igienica. Și deodata, mi-am dat seama. Cel mai plictisitor lucru, scuzați-mi romgleza, ever. Și anume, terminarea liceului. Sincer. „Aoleu, avem bac...". Serios? Orice jumătate de creier reușește să termine un liceu. Nu mă Înțelegeți greșit. Nu liceul În sine. Nu procesul de a trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
trece prin liceu. Nu ceremonia de final, nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu. Mă refer doar la actul În sine, mândria, dacă vreți, mândria de a fi terminat liceul. Doi prieteni se Întâlnesc. „Am terminat liceul!", „Cerul e Albastru!". Exact aceeași Încărcătură informațională și emoțională poartă. Și acum că am subiectul, Îmi imaginez cea mai plictisitoare oră de literatură astfel: cartea e scrisă de un student În anul
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
nu tezele la mate, care, la drept vorbind, cred că sunt printre puținele lucruri care necesită ambele emisfere, nu. Mă refer doar la actul În sine, mândria, dacă vreți, mândria de a fi terminat liceul. Doi prieteni se Întâlnesc. „Am terminat liceul!", „Cerul e Albastru!". Exact aceeași Încărcătură informațională și emoțională poartă. Și acum că am subiectul, Îmi imaginez cea mai plictisitoare oră de literatură astfel: cartea e scrisă de un student În anul 2. Subiectul? Absolvirea liceului. Locul: lângă parcul
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
în inima sufletului meu, celelalte lucruri pentru care am alergat și m-am zbătut să le dobândesc, au locul lor, un rol mult prea secundar față de dragostea pe care o am astăzi penrtu poezie. Cu Doamna, Cezarina Adamescu, tocmai am terminat lucrul la o carte care are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la aceasta trei zeci și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât cât Tatăl a voit dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]