40,574 matches
-
același timp că prezidențiabilul PNL, Klaus Iohannis, nu se bucură de sprijinul său în lupta pentru Cotroceni. Crin Antonescu a lansat o diatribă împotriva fostului său partener din USL, Victor Ponta. De-a lungul emisiunii, liberalul a încercat să argumenteze teza conform căreia Ponta nu este adversarul regimului Băsescu, ci un rod al său. Un atac puternic a venit în legătură cu dosarul Voiculescu. Antonescu a spus că, în cazul în care condamnarea lui Dan Voiculescu este una politică, cum de altfel susțin
Patru elemente-cheie ale interviului acordat de Antonescu la Realitatea Tv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21988_a_23313]
-
semnificative ale personajelor (care nu evoluează decît în "prezența" noastră), la rugăciunile lor și la alte detalii și precizări de încadrare. Lumea cărții se construiește meticulos și, sub această privire înceată, distingem nenumărate precauții și scrupule. Pe măsură ce înaintăm în lectură, tezele autorului devin tot mai clare. Cartea pledează în primul rînd pentru păstrarea valorilor tradiționale (mai ales a religiei). Asistăm la lungi intervenții pentru apărarea vechilor norme în fața valului modernizărilor care lovește valorile familiei; modelul de instituție superioară de învățămînt este
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
lipsa gravă a unei conștiințe estetice și a bunului gust". Și dacă pînă și la un M. Sadoveanu, la un G. Călinescu, la un T. Arghezi, spre a nu vorbi de Petru Dumitriu, ca și de atîția alții, găseam reflectate tezele oficiale, de factură "socialistă", de pînă în 1965, să recunoaștem că mentalitatea naționalistă a proliferat, la rîndul său, inclusiv în scrierile unor autori prețuiți, de la Marin Preda (veteran al celebrării colectivizării agriculturii) și Constantin Țoiu la Ion Gheorghe și Ioan
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
inteligență vie, caracter de bronz, temperament de erou; pe lîngă acestea, natura îl înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă... etc. Ca student, el luptă împotriva poliției și tuturor fărădelegilor, pînă ce își termină facultatea cu strălucita teză de licență: Ordinea publică în statul modern. În cele din urmă, ajunge un vajnic inspector de poliție, căruia i se spune un zbir și-un călău și-o canalie ordinară și-un mișel fără rușine. Prigonitul deveni un teribil prigonitor
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
și filozofie, pentru a nu fi înrolat în armată austro-ungară s-a înscris la Institutul Pedagogic și Teologic din Sibiu. Luându-și licență în Teologie a plecat apoi la Viena unde a studiat filozofia între anii 1917-1920, luând doctoratul cu teza „Kultur und Erkenntnis” (Cultură și Cunoștință). În acea perioadă și-a desăvârșit cunoștințele de limba germană pe care o cunoștea de altfel din copilărie și care a fost pentru el o a doua limba maternă, după cum mărturisea unor tineri admiratori
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
precum Timotei Cipariu, Ion Micu-Moldovan ș.a.) urmează Facultatea de Istorie și Latină din cadrul Universității bucureștene. La absolvire, un alt fost elev strălucit al Blajului, filologul Ion Bianu, pe atunci profesor la Universitatea din București, îi recomandă să-și ia ca teză de licență istoria Școlilor Blajului. În 1897 își susține această teză de licență care se bucură de aprecierea comisiei, dată fiind și noutatea subiectului, recomandându-i-se aprofundarea documentării și amplificarea unor capitole pentru a fi publicată. A fost tipărită
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
Latină din cadrul Universității bucureștene. La absolvire, un alt fost elev strălucit al Blajului, filologul Ion Bianu, pe atunci profesor la Universitatea din București, îi recomandă să-și ia ca teză de licență istoria Școlilor Blajului. În 1897 își susține această teză de licență care se bucură de aprecierea comisiei, dată fiind și noutatea subiectului, recomandându-i-se aprofundarea documentării și amplificarea unor capitole pentru a fi publicată. A fost tipărită în 1898. Autorul ei nu a mai revenit la Blaj, a
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
a fost refuzat" (O. Moldovan, în Focnews șBucureștiț, 1999, nr. 3,4). Problema are, desigur, implicații psiho-pedagogice: majoritatea acestor copii nu (mai) vor să accepte "integrarea socială", adică, de fapt, readucerea lor în "Casele de copii". Încercăm (șí prin viitoare teze de doctorat) să recurgem la mijloace de convingere prin "comunicare" ca ei să accepte "integrarea". Însă cum aș putea eu însămi să susțin efectul benefic al cercetării și al intervenției științifice, când "oferta" este a unor adăposturi colective în care
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
perfectă, de până la un punct, face explozie, proiectând pe orbita epică alt individ decât acela pe care-l cunoscusem inițial, cu acest personaj în minte, așadar, și cu altele precum Minda sau Castor Ionescu, tot ale sale, Breban a dezvoltat teza rupturii existențiale, a deformării semnificative, o condiție a "nașterii" epicului în romanul actual (unii ar spune în romanul postmodern). S-a discutat deci mult despre "ruptură", uneori în termeni absolutizanți, văzându-se în ea un reflex al destructurărilor ce caracterizează
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
pildă, că minți malefice lucrează din umbră la "aducerea culturii și educației în aceeași stare haotică în care au fost aduse economia și finanțele", folosindu-se, între altele, de noile manuale alternative spre a pune în circulație idei ce contravin "tezelor consacrate ale culturii noastre", minimalizînd "realizările fundamentale ale înaintașilor noștri comuni" sau distorsionînd "spiritualitatea creștină a neamului nostru". Dl Blaga are umorul (involuntar, bănuiesc) de a mă întreba unde, în aceste formulări, s-ar găsi "duhul național-comunismului" de care am
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
curent cu lucruri petrecute în timpul celor două dictaturi de după 1940, ca și cu limbajul, uneori comun, al ideologiilor care le fundau, nu pot să nu fiu uimit de candoarea întrebării dv. Oare unde am mai auzit despre "îndoctrinarea tineretului cu tezele aberante ale contraculturii"? Sau despre "campania activă de denigrare a valorilor naționale"? Sau despre convingeri "sănătoase" și despre "boala" de care România ar fi amenințată? Sau despre expedierea "libertăților estetice" - pe care și le-au luat autori precum H. R.
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
polytropos, adică arborează o mulțime de măști, apoi fiindcă aspiră spre o finitudine - găsirea propriului centru -, iar nu spre depășirea propriei condiții, ca și, pentru că, în consecință, zeii nu i se opun. Putem adăuga ceea ce eseistul susține, în opoziție cu teza lui Gabriel Liiceanu, prezentată în capitolul Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului din Tragicul. Pe cînd Liiceanu socotea periplul odiseic drept o dezordine, o rătăcire într-un spațiu fals, "un spațiu de interferență al tuturor legilor, un univers impur și
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
drept credincioșii Hristiani. "în perioada absolutismului luminat - explică în continuare Adrian Marino -, în secolul 18, cenzura în țările românești intră într-o nouă etapă. Ea are o formă centralizată, laicizată și, mai ales, foarte birocratizată." Dovezile aduse în sprijinul acestei teze sunt convingătoare; nu se precizează însă că, practic, în acea perioadă, cenzura aducea atingere unei părți nesemnificative din cultura scrisă (în condițiile în care cultura scrisă însăși reprezenta o parte nesemnificativă din cultura națională). Trecând la secolul 19, autorul cărții
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
sînt același individ în măsura în care dispun de anumite amintiri care-mi permit să mă raportez la cine eram ieri și cine eram cu doi ani în urmă). Raymond Martin se înscrie în categoria non-reducționiștilor, dacă îi pricep eu corect raționamentele. Conform tezei continuității corporale, tînărul din experimentul de mai sus și succedaneele sale A și B constituie persoane diferite, în vreme ce adepții tezei continuității psihologice însă îi reduc pe cei trei la unul singur. Cine are dreptate și cine se înșală? Martin se
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
eram cu doi ani în urmă). Raymond Martin se înscrie în categoria non-reducționiștilor, dacă îi pricep eu corect raționamentele. Conform tezei continuității corporale, tînărul din experimentul de mai sus și succedaneele sale A și B constituie persoane diferite, în vreme ce adepții tezei continuității psihologice însă îi reduc pe cei trei la unul singur. Cine are dreptate și cine se înșală? Martin se străduiește în această carte nu atît să găsească adevărul, cît să scoată la lumină premizele fiecăruia dintre răspunsuri, precum și utilitatea
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
mă asigure că greșeam. Dar eu rămân la ideea că școlile de poliție sau militare se fac răspunzătoare de tot acest spirit cultural antioccidental care suflă ca un taifun mititel prin apelul româno-american, prin capul dlui Bădescu (faimosul autor al tezei după care Eminescu a fost marxist) și prin chipiele unor înalți ofițeri M.I., M.A.P.N., S.R.I. sau S.I.E. Recitiți pasajele din adresă (care reproduc probabil pasaje din apel) și veți vedea că duhul național-comunismului e treaz: considerarea dadaismului ca
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
și derapajele argumentative discutabile ale celor ce s-au simțit lezați de demersul lui Gabriel Liiceanu de a invoca, în omagiul adus lui Sebastian, propria experiență din timpul comunismului sînt relevate de autorii introducerii. Ei recapitulează toate datele polemicii, inclusiv teza lui George Voicu din "Le Temps Modernes", rezumată în modul știut de E. Reichmann în "Le Monde". Să sperăm că cei derutați de această dispută deplasată se vor lămuri. Gustul amar al listelor La ediția din acest an a Festivalului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
de fapt studenta d-lui Turdeanu, cu care și-a dat licența, dar eu fiind pe atunci asistentă, cu mine a învățat limba română. Pe urmă, cînd am devenit profesor, Angela s-a înscris la doctorat și i-am condus teza. Ce subiect a avut lucrarea ei de doctorat? Am ales un manuscris dintr-o carte populară, Istoria lui Filerot... Cum era un doctorat în filologie romanică, directorul general al doctoratului, profesorul Aurelio Roncaglia, a hotărît ca Angela să facă o
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în ultimul rînd mostre din activitatea profesională a respectivului sau respectivei (studii publicate, capitole de carte în lucru sau deja publicată, în cel mai rău caz un fragment din teza de doctorat). După preselecția dosarelor urmează un interviu ținut cu prilejul întrunirii anuale a principalei asociații din comunitatea profesională cu pricina (un simpozion de regulă), și apoi un alt interviu, în campus de astă dată. După ce a fost angajat, proaspătul
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
decît Casa Scînteii acoperă coloana rezervată ilustrului scriitor-gînditor-aspirant politic". Ca și: "C. I. Gulian, cioclul filozofiei românești, se ocupă acum de... mituri. Într-o cronică ce se vrea "a ideilor", intitulată polemic "Spiritualizarea primitivilor și primitivizarea spiritualiștilor", îndrăznește să combată tezele "interpretului misticizant" Mircea Eliade. O face ca la București. Ca la Academia lui. Cu argumente din Lenin. De altfel, după moartea lui Stalin, aceasta e moda. Lenin devine acum referința supremă. În Lenin se găsesc bazele "coexistenței pașnice". Lenin a
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
ajunsă acum la maturitatea care permite întoarcerea privirii spre predecesori și pretinde, totodată, întemeierea proprie într-o perspectivă teoretică: Ioana Bot, universitar clujean cu bune specializări (parțial făcute în străinătate) în cîteva din domeniile practicate de însuși Caracostea. Cartea sa, teză de doctorat la origine, a apărut la sfîrșitul anului trecut și nu știu să fi provocat prea mari dezbateri. Ea le merită însă, cu atît mai mult cu cît nu privește numai figura - și opera - lui Caracostea, ci încearcă să
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
toate investigațiile spațiului umanist unui principiu unic n-a mai părut nimănui pînă acum drept partea cea mai importantă a unei activități creatoare în care n-au lipsit, totuși, atîtea realizări importante. Este meritul Ioanei Bot de a fi construit teza (și cartea) sa în jurul acestei idei care, dincolo de toate noutățile recunoscute teoreticianului și criticului literar, face din Caracostea una dintre cele mai interesante și mai "creative" figuri ale perioadei interbelice, depășind de fapt spațiul, și așa destul de larg, al multiplelor
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
era bolnăvicios și se înfățișa lumii, nu o dată, "decrepit în ultimul hal" (Octav Șuluțiu) ori plonjînd în delir, vorbind un soi de "flamandă" de el scornită (Eugen Jebeleanu)! Iată spre ce fundături (de principiu) ne duce ideea unei biografii cu teză, deci tendențioase, fie și în vederea unui scop "nobil"! Viața este însă așa cum este și ea ne interesează în sine. Ridicată, după cum spuneam, în cadrul unei reconstituiri biografice închinate unei mari personalități, la rang de ficțiune, ea poate releva - dacă stăruim a
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
a poporului român. E. Lovinescu a intuit, cel dintîi, că, de exemplu, tema țărănească în roman e de dată mai recentă decît apariția, la mijlocul secolului trecut, a romanului nostru, adusă de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care ar fi dat naștere veșniciei trebuie privite în contextul ideologic de după 1918. Ele sînt o reacție la occidentalizarea previzibilă de după Marea Unire, tot așa cum repetatele proclamări ale unui
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
operei lor cu efectul direct perceptibil în interpretări de dată relativ recentă - a dus la rezultate remarcabile, demne de semnalat, mai ales dacă știm și vrem să vedem în ele o dovadă de înnoire a codurilor de lectură. Îndepărtarea de teze depășite grație mutațiilor petrecute la nivelul înțelegerii textelor, al proiectării lirismului pe un ecran care scoate în relief alte înțelesuri pentru metaforă, pentru legăturile ei cu viața spiritului este acum sesizată cu sentimentul că există o dinamică a literaturii. Și
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]