1,900 matches
-
titlu: "Veșnice mulțumiri mătușii Rogobalda și genialului maestru Ludovic L., fără de care acest tratat nu s-ar fi putut naște". Oricine poate citi această dedicație! 5 Dacă vom fi în stare să realizăm o analiză corectă, toate cauzele în care ticăloșii acuzați sunt pe drept condamnați de către Justiția suverană (fie că sunt cu adevărat vinovați, fie nu) se aseamănă între ele, toate dovedind că nimeni nu-i mai puțin vinovat decât noi, ceilalți. Păi, dacă n-ar fi așa, atunci lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
că cei care au pus mâna pe putere nu și-au dorit recuperări sociale sau naționale, ci și-au dorit averi și poziții sociale. Socialismul românesc este unul dintre experimentele teribile ale secolului XX. Numai noi puteam fi atât de ticăloși și atât de porniți în a ne distruge valorile în 1945. Ticăloșia de a te pune în slujba Rusiei Sovietice și a distruge sistematic naționalul românesc nu a fost egalată decât de ticăloșia din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o țară în lume în care sentimentul de destrămare să fie atât de puternic. Inutilitatea oricărui demers ne face să ne retragem, azi, la 20 de ani de la Revoluție, într-un gen de carapace în care să ne ferim de ticăloși, de răutate, de boli, de combinații periculoase și inutile. Nu există o țară din lume care să renunțe atât de ușor, cu atâta seninătate, la elitele sale, la întreg potențialul său de afirmare și dezvoltare. Căderea socialismului s-a produs
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prețul morții. LAIS De-ți știam eu nebunia... CHALKIDIAS Alungai de lângă tine Pe-ndrăznețul care cearcă a ta cale a aține. Bine-ai fi făcut PSAMIS El spune ce se cade singur chiar. CHALKIDIAS Nu cu tine stau de vorbă, ticălosule avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după mine, să mă turbure pe cale. Nu regret nimic din toate și nu simt nici o căință. În răstimp de-o săptămână am putut cu ușurință Să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor de rezistență e și cauza pentru care Tudor [î]i învinuiește. El [î]i face pururea pe greci tâlhari, pe boierii români [î]i numește ticăloși. Tudor avea cuvânt să le facă asemenea imputări și să aștepte mai mult de la aristocrația țării lui. Dar, la dreptul vorbind, ce influență mai avea ea, ce putere politică în vremea fanarioților? Aproape niciuna. Un Brâncoveanu, un Știrbei, un Bălean
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Catalin, Terinte și Pîrvul, Ursu și Balaur, Lupu și Bărcan și unde pe clasele superpuse le cheamă Pehlivanidis și Zevzocopol, unde din grec dai în bulgar și din bulgar în grec? Ce să se zică decât că ticăloasă țară și ticălos popor! Și aceasta este epoca în care după d. C. A. Rosetti națiunea este în toate atât de sus urcată încît căderea ei ar fi zdrobitoare? În adevăr sus urcată trebuie să fie o națiune ai cărei membri se vând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prăbușit, o dată cu odiosul lor regim. Și, din nou, într-adevăr într-o măsură mai redusă, iată că dorința de a lucra în domeniul public și în cel politic a pus iarăși stăpânire pe mine. Din păcate, din pricina tulburărilor interne, multe ticăloșii s-au întâmplat și pe timpul guvernării celor care au preluat puterea. Și nu trebuie să ne mirăm dacă la fiecare schimbare de regim răzbunarea adversarilor devine tot mai cruntă. Pentru cei reîntorși din exil, au fost luate unele măsuri binevenite
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
face compromisuri: nimic nu o abate din drumul ei, nici măcar cei doi copii pe care Îi are, ea concentrîndu-și toate energiile În jurul nefericirii ei și al necesității răzbunării „marii ei iubiri”, care este Siegfried, ucis de mîna criminală a unor ticăloși („CÎntecul Nibelungilor”). Tenacitatea ei În urmărirea și pedepsirea vinovaților, ne face să ne gîndim la un alt personaj literar, de data aceasta aparținînd spațiului cultural românesc, și anume Vitoria Lipan („Baltagul” - M. Sadoveanu), care, de asemeni, nu-și poate găsi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nebunie.” (H. de Balzac). Tot din „amor propriu”, atunci cînd omul face un bine, nu se poate abține să laude adesea acest lucru, fapt care diminuează, sau anulează chiar, valoarea gestului realizat. * „Știți de ce dramele ai căror eroi sînt niște ticăloși au atît de mulți spectatori? Pentru că toți spectatorii pleacă măguliți, zicîndu-și: ei, eu nu semăn chiar atît de mult cu pungașii ăia!” (H. de Balzac) Însă există, din păcate, și procesul invers: luînd În considerare doar caracterul spectacular al ticăloșiilor
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
care a primit-o este spre binele lui În viitor. Insuficient de anticipativ În gîndire, copilul este preocupat mai mult de momentul prezent al pedepsei, pe care o judecă doar În termeni afectivi. * „Nu e mai mare pedeapsă pentru un ticălos, decît aceea să nu-și găsească Împăcarea cu sine.” (L.A. Seneca) Însă puțini ticăloși sînt capabili ca, ulterior, prin remușcare și căință, să ajungă la o astfel de performanță sufletească. Pe cei mai mulți, trebuie ca alții să-i aducă, prin multe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
gîndire, copilul este preocupat mai mult de momentul prezent al pedepsei, pe care o judecă doar În termeni afectivi. * „Nu e mai mare pedeapsă pentru un ticălos, decît aceea să nu-și găsească Împăcarea cu sine.” (L.A. Seneca) Însă puțini ticăloși sînt capabili ca, ulterior, prin remușcare și căință, să ajungă la o astfel de performanță sufletească. Pe cei mai mulți, trebuie ca alții să-i aducă, prin multe eforturi, la stadiul de a avea procese de conștiință. * „A uita Înseamnă a ierta
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acele greșeli din trecutul nostru care pot reprezenta repere pentru ceea ce trebuie să evităm să se mai Întâmple În viața noastră, ca fiind compromițător. Μ Îi este mai ușor cinstitului să accepte să cineze cu un hoț sau cu un ticălos, decât acestora din urmă cu un om al milostivirii și al dreptății. Aceasta pentru că cinstitul are siguranța de sine, dată de Însăși ținuta sa morală, pe când hoțul sau păcătosul simte pericolul vocației cinstitului de a-l face să renunțe la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în etapa următoare (de altfel, titlul volumului din 1957 e, semnificativ, Ostrovul meu), dar tonalitatea se schimbă, poemele au adesea o rezonanță imnică, solemnă, de factură rilkeană, speculând însă efectele sonore ale lexicului de la începutul secolului al XIX-lea: „Măi ticălosule, ce șild i-ai zugrăvit/ Jupânului de zice că i s-a șters de ploaie?/ Ori pui vopsele bune și ești năcaș cinstit,/ Ori simți pe loc zapciul cum oasele-ți înmoaie” ( Vorbește omul stăpânirii cu un pictor). Aproape un
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
parte slujitorimea, unde să făcuse și putoare foarte groaznică și nesuferită de mortăciuni, care aceste nevoi toate moscalii văzând și pierzarea lor înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den nesocotință”. „La ghenarie 26 dni
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
în țară dibuiește esența răului în însuși actul revoluționar”, sesizând că în vreme ce alți scriitori „oferă doar fâșii de memorie, Marin Preda a mers cel mai departe în această carte, care merită într-adevăr titlul pe care nu-l poartă: Era ticăloșilor”. Virgil Ierunca, Șerban Cristovici, Paul Barbăneagră, Monica Lovinescu, Sanda Stolojan, Lucian Bădescu, Ionel Jianu, Matei Cazacu, Matei Călinescu, Brutus Coste ș.a. consemnează la rubrica „Confluențe”, singura rubrică ce apare de la primul până la ultimul număr, activitatea literară și culturală a emigrației
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
de răi și pizmași neamului rumânesc, mai vârtos boiarilor, căci nu-i lăsa de tot în voia lor să mănânce și să prade țara, iar ei, ca niște draci înțelegând, mai rea pizmă puseră și pe ascunsu-l otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul”; știrea aceasta este din Letopisețul Cantacuzinesc; un alt izvor ne spune că fiul postelnicului Constantin Cantacuzino ar fi murit de ciumă la țarigrad). Zvonul public îl implica, prin intermediul unui ucigaș notoriu, Ghinea căpitanul, care-i îndeplinea ordinele (și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întra în București [Constantin Brâncoveanu] fiind ciumă pre acele vremi în târgu, săvai că despre istovul și contenirea ei era acestea toate, pentru nenumăratele păcatele noastre socotindu-le că venia, niciun fel de rău văzăndu-să că nu lipsiia după acest ticălos de pământ ...” - Radu Greceanu) ori așteptau în locuri securizate (incinte care interziceau comunicarea cu un exterior periculos, așa cum l-a găsit Hercul Daissoli [Ercole Dalmatul] pe regele Ioan I Zápolya „la Alba Iulia, împresurat din toate părțile de molima grozavă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Regulile retoricii cereau acestor „destinatari”, prezumtivi ascultători ai cuvântării, să li se câștige interesul printr-o secvență specială a exordiului - captatio benevolentiae. Și Neagoe Basarab se conformează într-un mod ce consună, firește, cu spiritul întregii scrieri: „Și pre mine, ticălosul, încă mă ascultați cu ușurare, și cuvintele méle le auziți și le priimiți făr’ de dosădire, că am să vă rog și să vă spuiu un dor al inimii méle, foarte amar și cu foc. Ci să mă ertați într-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după Înfățișare, păreau a fi tâlhari, ne-au Întâlnit În pădure și s-au năpustit asupra convoiului ce transporta bagajele ofițerilor englezi, aceștia aflându-se, Împreună cu numeroșii lor servitori, la o distanță considerabilă Înaintea noastră. Când i-am văzut pe ticăloși ținându-se ca scaiul de oamenii noștri, am descărcat pistolul În aer, pe de o parte pentru a-i chema pe englezi În ajutorul nostru, iar pe de altă parte, pentru a-i Înspăimânta pe atacatori - lucru care a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cel mai iubit dintre pământeni reprezintă un mare eveniment. Mii, zeci de mii de oameni îl caută, îl citesc, îl comentează, autorul este chemat peste tot, dă interviuri etc. Un eseu din interiorul romanului (eseul naratorului) se numește emblematic Era ticăloșilor. Criticii vorbesc de un „roman total” și laudă curajul moral și curajul estetic. Alții îi reproșează inapetența filosofică și stilul prea crud al narațiunii. Filosoful Constantin Noica o găsește autentică și originală. O discuție care nu s-a încheiat încă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
mai toate temele prozei lui P. Scriitorul le mai convoacă o dată, într-o ceremonie finală. Ceremonia se întâmplă să fie dominată de o mare dramă socială. Iubirile, urile, carierele, trădările și suferințele sunt, toate, prinse într-un sistem numit „era ticăloșilor”. Cea dintâi temă este de ordin sentimental. Un intelectual, Victor Petrini, se vede închis pentru o faptă pe care cititorul nu o află decât la sfârșit, după ce biografia personajului este povestită de el însuși. Un roman, așadar, de o mie
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
care tăcea.// Lumina miloasă a Căii Lactee/ ne’nvălui... Din rana deschisă/ căta către mine un ochi de femeie/ nespus de iubit - amintire ori vise.// Iar mâinile mele sunt roșii, sunt roșii,/ întocmai ca steaua carnagiului, Marte,/ spre care pluteam amândoi, ticăloșii,/ pe care nimic nu ne poate desparte”. Ideea de enigmă, foarte prezentă, e simultan o cochetărie cu o ambianță și o recuzită enigmatice (onomastici, operații și aluzii alchimice ori alte aparențe de cifru; simbolurile nu păstrează din valoarea curentă de
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
orașului Sibiu, oierii fiind obligați să plătească noi biruri și arende către guvernatorii sași. Obștea Vlașinilor încearcă să reziste, dar este nevoită să ia calea pribegiei, să treacă munții în Țara Românească. Nenorocirea e provocată însă de Nicolae Branga, un ticălos care vrea să se îmbogățească și să parvină prin ruinarea celorlalți. El îi trădează, uneltind cu autoritățile hasburgice prinderea și executarea conducătorilor comunității românești. Branga triumfă pentru scurt timp, deoarece răzbunarea celor scăpați din dezastru îl va zdrobi chiar în
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]