982 matches
-
științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru strângere de fonduri. Tinerele se constituiau în acest scop în organizații precum Cercetașele Cohorta "Maria Doamna", Șoimii, Crucea Roșie a Tinerimii. O atenție deosebită se acorda și educației moral-religioase, elevele asistând la liturghiile bisericești. Biblioteca școlii punea la dispoziția elevelor, în 1929, un număr de 2081 cărți, din care 779 în limbi străine și 1302 în limba română. Tabelul evidenței bibliotecii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în limba română. Programa de liceu comună la nivelul țării întregite se va introduce în 1924, atât la acest liceu, cât și la celelalte școli din Bucovina. Tot din acest an, elevii liceului încep să înregistreze rezultate notabile la concursul "Tinerimea română" și să editeze revista Muguri. În atmosfera culturală întreținută la această publicație se formează viitorii membri ai grupării literare Iconar: Mihai Horodnic, Iulian Vesper, Ionel Negură, Eugen Prelipcean, Filimon Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, Eftimie Galan 152
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
susținută, școala din Fălticeni a fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fost cadrul de debut și pentru poetul Mihai Gafița care publică pastelul "Într-o zi de toamnă", în cea de-a treia revistă școlară interbelică, Răsărit de soare 207. În ținutul Dorohoiului, la Mihăileni, Revista Tinerimii, editată de Societatea culturală Tinerimea Mihăileană, are ca membri de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat în 1931, intitulat " S-a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea Română, în care s-au implicat elevi din toate liceele moldovenești, au conferit elevilor posibilitatea de a-și promova primele creații. Spre exemplu, arhiva Liceului de fete Regina Maria din Dorohoi păstrează diplomele de participare ale elevelor la concursul literar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
este ilustrativ pentru modelul scriitorului format în mediul literar conferit de școală. După un debut cu succes, în 1924, la cenaclul literar Muguri cu poezia "Floare-albastră" apreciată de public și colegi, tânărul licean a fost propus pentru participarea la concursul Tinerimii Române unde a prezentat o disertație pe tema "Dezvoltarea teatrului românesc", câștigătoare a premiului II. Momentul înmânării premiului este redat cu emoție în memoriile scriitorului: Un domn în vârstă îmi întinse o diplomă cu chenar înflorat, aurit; îmi strânse mâna
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în gruparea icona-ristă; În prejma gândului la Siret; Crainicul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dar numai în creștinismul arimin sau religia geților este expresia de Tatăl Ceresc pentru Izvoditorul Lumii, mozaicii se adresau atunci stăpî- nului lor din străfundurile pămîntului cu IAO sau Elohim(dumnezei!) iar Satana era fiul cel mai mare și căpetenia tinerimii drăcești. Cuvîntul ,,începătoare” din text trebuia tradus prin expresia ,,de început” dar o asemenea tălmăcire ridica serioase semne de întrebare cu privire la originea iudeo-creștinismului. În scrisoarea către iudei, Saul pune în discuție chiar caracterul sacru al Torei scriind la 7,19
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
înconvoaie spinarea lucrătorului și-l silește să facă concesii capitalului. Ce nu sunt în stare să facă un tată și o mamă când copiilor lor le este foame? Ei bine, spre deosebire de societatea capitalistă care n-a știut să transforme educația tinerimii într-o operă adevărat socială, într-o operă de stat, societatea comunistă consideră educația socială a tinerelor generații ca însăși baza legilor și obiceiurilor, ca piatra angulară a noii clădiri. Nu vechea familie meschină și egoistă, cu certurile dintre părinți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
53.000 lei pentru construirea bisericilor din Săbăoani, Pildești și Corhana. Demn de marele său înaintaș, părintele G. Carpati, a continuat să-i educe pe enoriași (doar 7% dintre copii erau înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cunoștea, am constatat aceasta când, după închiderea expoziției, am făcut la București o vizită, tot cu tata, lui Gh. Mirea. Prin iunie, am plecat în capitală să văd lucrările lui N. Grigorescu de la Ateneu, muzeul Simu, muzeul Aman și expoziția Tinerimea Artistică deschisă atunci în Panorama Grivița, un circ pe locul viran de lângă Universitate și Spitalul Colțea. Tronau acolo mari maeștri cu zaharicale și șerbeturi. Am rămas foarte impresionat de două tablouri ale lui Petrașcu, un răsărit de lună pe malul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
greșit. Niciodată opiniile altora, vorbite sau scrise, nu au influențat asupra preferințelor mele. Pentru mine avea preț lucrarea, nu faima. Când eram elev la Școala de Belle Arte, voga profesorului nostru Artachino se găsea ajunsă pe culme. La expoziția Societății Tinerimea, văzusem peisagii din Dobrogea de el, în pinacoteca din Iași erau două, trei tablouri mari ale lui de care se vorbea cu superlative, cu toate acestea, eu priveam arta lui cu totală indiferență. Mai târziu, în străinătate, am dat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
rapoartele sale către Ministerul Instrucțiunii Publice, precum și rapoartele sale către Coroană transpar câteva idei ci adevărat pedagogice: educația trebuie realizată în spiritul unității culturale a românilor în baza principiului egalității șanselor, astfel încât școlii îi revine datoria ,,să sădească în sufletul tinerimii iubirea nețărmurită de țară și sentimentul solidarității naționale”; primul principiu al educației trebuie să fie educația patriotică, situație în care pedagogul de origine armeană a militat necontenit pentru studiul istoriei naționale, geografiei și limbii române atât în învățământul elementar, cât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În fiecare așezare locuitorii de rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație în sarcina comunelor. Astfel, prima Școală poporală-ortodoxă din Bocșa datează din 1776, fiind ridicată la Bocșa Română prin contribuția Casei imperiale și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și primea defileul senatorilor. Mai târziu era la cafeneaua Union din strada Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile, își întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei, lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul Tinerimii. Femeile cari circulau își treceau toate mâinile prin lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din urmă, Ghiță Berbecu, care căzuse și la darul fumatului, devenise un stricat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Lévy a sosit la București și a tras în gazdă în casa lui C.A. Rosetti. Se fac comentarii. Armand Lévy este rugat să-și aleagă un alt domiciliu. Armand Lévy este însoțit în excursiile sale de către d. Adolf Stern. Tinerimea evreie vede cu ochi răi acțiunea lui Armand Lévy, acuzat că lucrează pentru cauza evreilor bogați. În seara de 4 septembrie, Armand Lévy este lovit în dreptul palatului Dacia pe când ieșea de la o întrunire a Societății Sion. (Id., ibid.) Pagina 43
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acestui domn Brătianu pe care îl vedeți acum alături de mine, și care, sub articolele sale punea în totdeauna „va urma“, însă urmarea nu o dedea niciodată. Bineînțeles au fost mari hohote de râs în sală. Sfârșind, Rosetti s-a adresat tinerimii, spunându i: — Să nu credeți că noi am făcut tot ce erea de făcut. Dacă noi am cucerit libertățile de care ne bucurăm astăzi, celor viitori le revine ca să păstreze. Și, de multe ori, e mai greu să păstrezi decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
semnată de sute de studenți. Apoi studențimea a redactat următoarea adresă către studenții români din Cluj: „Fraților noștri, Studenți români din Cluj. Știrea lașului atentat îndreptat împotriva voastră de către sugrumătorii neamului românesc a umplut de amărăciune și de indignare inima tinerimii universitare din București. Dar să nu vă coprindă deznădejdea, căci loviturile dușmanilor voștri nu vor avea alt rezultat decât să grăbească ziua când vom trece munții spre a lupta alături de voi spre a sfărâma jugul ce vă apasă, după cum voi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
astăzi. Mai întâi nu exista curentul ideilor socialiste. Câțiva rari studenți cari începeau să guste din cititul filozofiei materialiste, câțiva studenți cari citeau pe Lamennais, ori pe Michelet, Edgar Quinet, Rousseau sau Voltaire. Mai târziu Büchner, Auguste Comte și Darwin. Tinerimea, când se ocupa de altceva decât de studiu și de petreceri, când făcea politică și discuta idei, era împărțită în două tabere: unii susțineau pe liberali, cari erau la putere și reprezentau, încă, ideile democrat înaintate, alții apărând pe conservatorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
contra profesorului dr. Romniceanu, prezentat Consiliului profesoral universitar. Ca cuvânt înainte citim: „Țara întreagă a fost alarmată de o mișcare a Studenților Universitari și toți se întreabă care e cauza, care e scopul ce urmărește această din urmă mișcare a tinerimii. Multe ziare [precum] și cei chemați a lumina opinia publică n-au făcut decât a denatura cu totul adevărul prin insinuări răuvoitoare. Publicarea acestui memoriu devine, dar, imperioasă. În el va vedea oricine că cauza mișcării noastre e numai profesorul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o roabă. Regele dovedește generozitate, răsplătind bănește pe țăranul care l-a plimbat cu barca. Sâmbătă, 26 aprilie. La ora 11, în Palatul Regal din Calea Victoriei, Regele Mihai primește defilarea elevilor din toată țara, care au venit la concursurile Societății Tinerimea Română. Sâmbătă, 3 mai. S-a sărbătorit ziua de naștere a Alteței Sale regale Principesa Elena, mama lui Mihai. Presa laudă devotamentul “Aceleia care înțelege să-și dedice viața-i austeră Fiului ei spre a face din el un Rege
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întâmplare” și doamna Lupescu, care a fost prezentată lui Mihai drept tante a lui Puiu Dumitrescu. Iar Mihai a întrebat ,, Cum e tante a ta, iar fotografia ei stă pe biroul tatei la palat?”. După amiază, elevii participanți la concursurile „Tinerimea română” au defilat prin fața Palatului Regal. Regele și Mihai au primit defilarea din balconul Palatului. Seara, la ora 20, a avut loc retragerea cu torțe. Trupele din garnizoană au defilat și ele prin fața Palatului Regal. Marți, 17 mai. La ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în Expoziția Lunii Bucureștilor. Dimineața s-au vizitat pavilioanele Micii Înțelegeri și Regalității, iar după amiază celelalte pavilioane. Explicațiile au fost date de Al. Bădăuță. Apoi, Mihai - probabil însoțit de colegi - a mers să vadă demonstrațiile de joc românesc ale Tinerimii Române. Această a doua vizită a lui Mihai și colegilor săi la expoziția Lunii Bucureștilor a avut un caracter documentar și educativ. Marți, 26 mai. Mihai împreună cu profesorii și colegii săi de clasă își continuă călătoria de studii în jurul Sibiului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
din Chișinău, unde stăteam în gazdă la familia Duca de la 80 de kilometri depărtare, venisem să-mi urmez clasele superioare la școala medie "Ion Creangă" din Chișinău. Iar primele poeme le-am publicat în primăvara anului 1967 în ziarul republican "Tinerimea Moldovei". Eram în preajma absolvirii școlii medii, deja în comuna Ciocâlteni, județul Orhei. Astfel, aș putea spune că am trăit stări fermentative... general-artistice de diverse durate, care aveau să se sintetizeze în poezie. Erau stările când în firea junelui, debutantului, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]