1,440 matches
-
fusta tovarășei învățătoare, sub privirile cuminți ale băieților. Se citeau poezii patriotice, despre viitor, încăpeam cu toții în vocea caldă a profesoarei. Nu știai ce meserie să alegi, oferta curgea melodios și variat: miner, paznic, filatoare, chimist, șofer de basculantă, bobinatoare, tipograf, vânzător la „Alimentara“. Eu căutam să ajung pompier, vesel și dezinteresat (habar n-aveam atunci de fantasma cu uniforma care le excită pe fete). Îmi plăcea să fiu plesnit de vânt pe-un camion mare și roșu, de-o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nemulțămirii și severitatea în contra ex - miniștrilor face din ei niște martiri ai cauzei naționale, mărindu-le autoritatea în popor. Așa Zancov a fost condamnat la o amendă de 600 franci pentru epistola adresată consulului general rus, Redactorul ziarului "Nezavisimost " și tipograful Coraceff au fost mai aspru pedepsiți pentru publicarea unor articoli antiguvernamentali. Situația postelor e de nesuferit. Guvernul a ordonat să se deschidă toate epistolele și corespondențele ziarelor. Acest ordin trebuia ținut în secret, însă nedibăcia prefectului nostru a făcut să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pierde tot farmecul și mai cu seamă tot hazul lor. După această introducere vom vorbi de unele cărți pe cari le judecăm din acest punct de vedere și între cari cităm întîi: Pilde și ghicitori, adunate de P. Ispirescu, culegător tipograf, București, 1880. O broșură de 48 pagine. D-lui Ispirescu [î]i datorim și alte culegeri prețioase de literatură populară. Între noi vorbind, pildele, scrise în felul fabulelor lui Donici, fiind produse proprii ale autorului, ne convin mai puțin decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale conform ord. M.St.M. No. 83.550 din 13.V.1942, afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi) care se pot repartiza la detașamente; e) - Intelectualii titrați, care vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând; III. - Cazarea, hrana și higena, în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce se organizează în echipe speciale, conform ord. M. St. Major Nr. 83550 din 13 Mai 1942, primit direct de Dvs., afară de cei din categorii secundare (blănari, brutari, tipografi, plăpumari, etc.) care se pot repartiza la detașamente. e) Intelectualii titrați cari vor fi supuși unei taxe ce se va stabili în curând. III. - CAZAREA, HRANA și higiena în sarcina Direcției Generale a Drumurilor, care va pune la dispoziție fondurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. Petru Anton Codreatc "Petru Anton Codrea" S-a născut la 21 februarie 1931, În comuna Vad, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala tehnică. Profesia: tehnician tipograf. Este arestat În 1948, pe când era elev În clasa a VI-a de liceu, și condamnat la trei ani de detenție, ca făcând parte dintr-o organizație de elevi. A executat pedeapsa În Închisorile Târgșor, Jilava și Canal. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
risipesc banii contribuabililor, spune că fostul primar d. Gane, patronând Tipografia națională, la care este asociat, i-a dat toate imprimatele câte emanau de la autoritate fără formă legală de licitațiune și cu prețuri binecuvântate de D-zeu, și că un tipograf evreu, d. Goldner - revoltat desigur de această precedare a primăriei - și-au permis a o ruga ca să nu mai patroneze esclusiv Tipografia națională. Înesactitățile de detaliu ale "contribuabilului" le vom reflecta una câte una, dar mai Întâi premitem oarecari date
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au permis a o ruga ca să nu mai patroneze esclusiv Tipografia națională. Înesactitățile de detaliu ale "contribuabilului" le vom reflecta una câte una, dar mai Întâi premitem oarecari date istorice, spre a caracteriza interesul ce poate să-l aibă numitul tipograf pentru averea publică. D-l Goldner este acela care, pe calea protegiuirei personale și fără licitație, a răpit pe la anul 1862 publicitatea oficială din mână bătrânului Gheorghi Asachi, o publicicitate care a fost creația acestui om venerabil. Sub teascurile tipografiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
La primăvară. Cu ce pleci? Cursa rapidă. Drum bun! Hai, fratele meu omul, hai, scap cursa rapidă și mă prinde ora echinocțiului, făcînd afișe pentru "Ora solstițiului". Dă-le-ncoa' la băiatu' să le împachetez și să plec. Ești un tipograf de elită, șefu'. Lazăr ia brațul de afișe, îl face sul și-l leagă strîns cu sfoară îndesîndu-l apoi în geanta de voiaj, luată dimineață din mîna recuziterului, care tocmai făcea curat în magazie, la numai cîteva clipe după ce Negrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bani împrumutați de la contabilul-șef, a ajuns la timp, iar acum, grăbit să se întoarcă, bombăne întruna, mai ales că afișele, făcute sul, ies cam mult din geantă, incomodîndu-l. Drum bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bun, Lazăre, și să-mi spui că ai fetiță! rîde tipograful, ștergîndu-și îndelung palmele cu o cîrpă. Lazăr îi aruncă o privire tăioasă: Visez casa plină de mașini teleghidate, rachete, tractoare... ...cuie, ciocane, cuțit furat din sertar, mobila ciopîrțită rîde tipograful. Să mai vii să-ți spun... Cînd, după doi băieți, am avut o fetiță atunci viață! Aduna toate prosoapele, toate milieurile și-și înfășa păpușile. Răsuflam eu, ofta nevastă-mea. Oricum, te-aștept să bem. Lazăr promite o vodcă, mulțumește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a terminat - „Blânduță XE "Blânduță, Andrei" a băgat baioneta În mine și a bătut pe mama mea, iar tatălui meu Îi smulge șuvițe din barbă... În drum spre Chestură i-a smuls barba”58; „el a Înjunghiat cu baioneta doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba. Unul dintre ei, Dumitru Constantinescu XE "Constantinescu, Dumitru" , și-a făcut timp să smulgă barba unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pe nume Nicolaie Indianu - au scos, cu lovituri de bâtă În cap, circa 100 de evrei și i-au dus la Chestură. Cucu i-a lovit cu bâta În cap toți evreii, dar a ales ca țintă personală pe muncitorul tipograf evreu Siegmund Brauner, pe care l-a lovit fără Încetare până la intrarea În Chestură, unde a reușit să-l omoare cu o ultimă lovitură 75. Câțiva cizmari, un măcelar și câțiva tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Moldova" , Atanase Gheorghiu XE "Gheorghiu, Atanase" , prezentat Procuraturii Generale din Ministerul Justiției, fără dată (ianuarie 1948), ibidem, p. 303. Vezi memoriul În Întregime la pp. 309-311 (USHMM, microfilm 47). Gheorghiu XE "Gheorghiu, Atanase" a anexat la memoriu depoziția unui muncitor tipograf evreu, care a mărturisit În favoarea lui. Muncitorul a spus că proprietarul ziarului s-a comportat „Într-un mod mai mult decât omenesc”, și că Gheorghiu XE "Gheorghiu, Atanase" personal nu a scris articole, ci era „pur și simplu doar proprietarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
va arăta amicului nostru jurnalist că editurii îi revine cam 38% din prețul cărții, adică, în cazul nostru, fix 19 lei. Din cei fix 19 lei încasați pe carte „trăiesc“, știm cum, autorul, traducătorul, agentul literar, editorul, corectorul, tehnoredactorul, graficianul, tipograful și toți ceilalți care au contribuit în vreun fel sau altul la publicarea și promovarea ei. Din aceiași 19 lei, fix, o mare parte sunt plătiți lunar la stat sub forma taxelor și impozitelor de tot felul pe care aleșii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
și cea activă a țării, din totalul meseriașilor, am aminti: croitorii (43,4% din numărul total al acestora, adică 9.215 din totalul de 21.511); pantofarii (15,72% din numărul lor total); boiangii (9,8%); ceasornicarii (65%); editorii și tipografii (10%); legătorii de cărți (75%); zidarii (6,24%); lemnarii, rotarii, arămarii, constructorii de acoperișuri (25%) etc.34. Potrivit anchetei industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alte documente aflăm că au fost uciși în timpul luptelor opt partizani, patru au fost arestați, iar trei au reușit să scape 48. Conform surselor orale strânse după 1989, din grupul Arnota au fost uciși în timpul luptelor zece partizani: Ion Diaconescu, tipograf originar din Târgoviște; Mircea Băncescu, din Suceava, student la Arhitectură în București; Ion Bănică, muncitor la Uzinele „23 August“ din București; Nicolae Angheluș, student, din comuna Roiești, județul Vâlcea; Gheorghe Huțanu, muncitor la Atelierele CFR din Pașcani; Ghiță Starovici, student
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Horia (9.IX.1912, Vălenii de Munte - 8.VII.1989, Freiburg im Breisgau, Germania), poet, eseist și traducător. Este fiul Gherghinei și al lui Ștefan Stamatopol, tipograf. Învață mai întâi la Vălenii de Munte, urmează liceul militar și își ia licența în filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1937); a fost student și la Facultatea de Drept, dar a renunțat după doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de a lucra numai pe șpalturi. În spiritul aserțiunilor noastre anterioare, creația trebuie să se sprijine pe ceva, ea nu se consolidează decât pe baza unui datum preexistent. Cu timpul, din cauza acestei metode speciale de redactare, Camil Petrescu devenise spaima tipografilor din București, și el însuși recunoaște că nu-și poate explica un atare obicei: Într-adevăr, s-a tipărit textul (La Ultima noapte... n.n.) și aș putea să adaug, și aceasta ar fi interesant ca trăsătură psihologică, faptul pentru mine
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
execută portretul soției. Pe măsură ce lucrarea avansează, femeia-model devine tot mai palidă, iar, când lucrarea e terminată, ea moare 185. Sugestiile coincid cu unele din ipotezele noastre de lucru. Camil Petrescu, după cum s-a observat, face corecturi în șpalturi în văzul tipografilor, după zile și nopți de nesomn și solitudine creatoare. Protagonistul D. are ceva din crochiurile pictorilor celebri. Finalul romanului Patul lui Procust e un veritabil "ospăț vampiric". Ladima și Fred sunt uciși în inconștient, Emilia e mama malefică suprimată de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
1855. 1858 [1]. Gramatica românească. Priimită în clasele începători ale școalelor publice, a patrusprezecea ediție, din nou citită, îndreptată și adăogată, București, A. Daniilopol librariu-editoriu, 1858. 1860 [1]. MUNTEANU, GAVRILE, Gramatica română pentru clasili gimnaziali inferiori. Brașov Römer și Kammer tipografi și propeveduitori. 1860 (Partea etimologica); 1861 (Partea sintactica). [2]. STILESCU, V., Elemente de gramatică română pentru clasili III și IV premarie, București, Tipografia Colegiului Național, 1860. 1867 [1]. FRAGMENTE INEDITE DE ALE LUI MAIOR (manuscrisul unei gramatici în faza de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din București, pe care o va abandona în favoarea Școlii de Ofițeri de Jandarmi (1943-1945). Audiază, în paralel, cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie, fără a o absolvi. Trece prin felurite medii și profesiuni. Este jucător de fotbal și antrenor, tipograf și corector la Casa Scânteii; devine redactor-șef al revistei „Luceafărul” (1962-1968), iar din 1970 până în 1989 conduce revista „Săptămâna culturală a Capitalei”; după 1989 este director-fondator al publicației „România Mare”. A fost membru supleant al Comitetului Central al PCR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
activitatea comuniștilor din ilegalitate, pregătind gestul insurecțional de la 23 august 1944. Pătrunse de un discret lirism și erodate, sensibil, de tezism, scrierile se salvează parțial prin culoare lingvistică. Facerea lumii duce mai departe cronografia, urmărind destinul unei familii muncitorești. Un tipograf (Filipache) devine director al unei întreprinderi naționalizate și sfârșește înfrânt, strivit de circumstanțe absurde. Dar în interiorul romanului există un alt roman, care dezvoltă pe filiera erotică, prin insolitul cuplu Eva (fiica lui Filipache) - Manicatide (un cinic stilat), pictura unui mediu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 48, 49, 121; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 14. Aștilean Mihai Pictor Localitatea: Cluj Studii: Tipograf Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. B Babeț Gheorghe 1950 Pictor „Leit-motiv tentației de a îmbogăți imaginea cu un aspect
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Politehnic Gherghe Asachi, Iași, Facultatea de Electrotehnică; Școala Populară de Arte, Suceava, secția pictură, clasa prof . Dumitru Rusu, promoția 2002. Debut artistic - 1996 E Enăchescu Constantin 1905 1983 Pictor Născut în anul 1905 în localitatea Bujorul, jud. Galați. Studii: Muncitor Tipograf Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 83, 84, 123; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 70, 71, 209 „Constantin Enăchescu din Bârlad s-
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]