1,438 matches
-
712408 - - - - - 4 18. rea pro- Parchetar linolist 713204 - - - - - 4 duselor din lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Industrie Confecționer îmbrăcăminte 743406 - - - - 4 4 20. textilă Lenjer - broder 743606 - - - 4 - - 21. și Tăbăcar 744107 - - - 4 4 - 22. pielărie Blănar - argăsitor - vopsitor 743404 - - - 4 4 23. Tipograf 825112 - - - - 4*) - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Industrie Țesător 743201 - - - 4 4 - 25. mică și Telefonist 724522 - - 4 - 4 - 26. prestări Confecționer de obiecte de împletite (maturi) și servicii articole din carton 733131 - - 4 - - - 27. Dactilografa 825114 - - - 4 4 - 28. Presator la rece pentru
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
33, județul Brașov. 212. Balaci Adrian-Ioan, născut la 1 noiembrie 1974 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 90459 Nurnberg, Zwinglistr. 12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Tipografilor nr. 7, ap. 12, județul Timiș. 213. Buricescu Viorica, născută la 7 ianuarie 1975 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiica lui Keszeg Mihai și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 91637 Wornitz, Schillingsfursterstr. 3, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
Nici censura, nici o altă măsură preventivă pentru aparițiunea, vinderea sau distribuțiunea ori-carei publicațiuni nu se va putea reînființa. Pentru publicațiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabilă a autorității. Nici o cauțiune nu se va cere de la diariști, scriitori, editori, tipografi și litografi. Presă nu va fi supusă nici o dată sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicațiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile șele, era în lipsă autorului sînt respundetori sau girantul sau editorul. Veri
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
38. Szilagyi Andras, născut la 26 iunie 1973 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Szilagyi Andras și Irina-Clara, cu domiciliul actual în Austria, 8271 Bad Waltersdorf, Wagerberg 37/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Tipografilor nr. 9, ap. 15, județul Timiș. 39. Miclea Angelica-Maria, născută la 21 decembrie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Miclea Gheorghe și Zoia, cu domiciliul actual în Austria, 4800 Attnang-Puchheim, Brucknerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 17 octombrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145441_a_146770]
-
Barbu, 253) • genitiv: „În șir, răspunde Ruben, poți să te pui în viața tuturor inșilor care au pricinuit ființa ta și a tuturor a căror ființă vei pricinui-o tu.” (M. Eminescu, P.L., 41), „În adevăr acela e Antim Ivireanul tipograful, care, sub Șerban Cantacuzino, așează mai întâi teascurile sale în mânăstirea Snagovului...” (Al. Odobescu, 135), „Pe măsură ce înaintezi în emoție, te apropii și de sfârșitul ei.” (O. Paler, Viața..., 25) „Izbânzile cui n-au căzut? / și inima cui n-a tăcut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limba rusă a lui Esenin. „Nu-și nota niciodată epigramele spuse spre buna dispoziție a tuturor” - nota Lucian Dumbravă în aceeași revistă, dar Georgeta Crăciun adună o parte din ele într-o antologie alcătuită de Ion Arhip. Și cum fostul tipograf declama o epigramă ad hoc cu orice prilej - subiectul Cotnari, pe care-l vizitase de numeroase ori, nu i a lipsit din repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Gutenberg? R: Prima carte tipărită de Gutenberg a fost Biblia (1455). Prima ediție cu 42 de rânduri pe pagină, a doua cu 36 de rânduri. Se mai păstrează exemplare scrise pe pergament, dar și pe hârtie. 16. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? R: în atelierul lui Macarie se tipăresc: Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? R: Prima carte în limba
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
tipăresc: Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Evangheliarul (1512). 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? R: Prima carte în limba română se tipărește la Sibiu, Catehismul de la 1544, de către Filip Moldoveanul. 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? R: Coresi tipărește în românește, slavonește cărți de cult și învățături morale și religioase: Cazaniile (1567), Apostolul (15651566), Psaltirea (1570). 19. În ce an apare Biblia de la București? R: Biblia de la București este tipărită
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de document? ............................................ 28 13. Între ce ani tipăriturile apărute în România se încadrează în denumirea de „carte veche"? ............... 28 14. După ce an vorbim de carte modernă? ................... 28 15. Care este prima carte tipărită de Gutenberg? ......... 29 16. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? ................... 29 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? ..................................................... ............. 29 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? .......................................... 29 19. În
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
carte tipărită de Gutenberg? ......... 29 16. Cine este primul tipograf român și ce cărți se tipăresc în atelierul său din Târgoviște? ................... 29 17. Unde și când se tipărește prima carte în limba română? ..................................................... ............. 29 18. Cine este cel mai însemnat tipograf și editor român din perioada medievală? .......................................... 29 19. În ce an apare Biblia de la București? ................... 30 20. Care sunt primele periodice românești și cine le editează? ..................................................... ............ 30 21. Menționați câteva biblioteci vechi din Transilvania (sec. XVIII-XIX). ..................................................... .. 30 22. Prezentați succint
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
să vadă cum se lucrează fierul, cum se toarnă puștile, cercetau pe șlefuitorii de pietre scumpe, pe giuvaergii, pe alchimiști, pe topitorii de bani, pe țesătorii de covoare, de postavuri și de catifea, pe ceasornicari, pe tăietorii de oglinzi, pe tipografi, pe organiști, pe vopsitori și pe alți lucrători. Îmbiindu-i cu cîte un pahar de vin, se minunau de lucrurile frumoase care ieșeau din mîinile lor dibace și căutau să deprindă taina fiecărui meșteșug"80. Elevul învăța și îndeplinind munci
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
foarte mult”. Din fericire, trecusem de nivelul editurii și devenisem ceva mai optimist, pentru că simțisem că vrea cu adevărat s-o tipărească. După ce mi-a dat drumul, în forma în care este astăzi, am început să umblu pe la editori și tipografi să-i conving s-o tipărească repede. În vremea asta era citită de tot felul de lume, în tot felul de instituții, inclusiv la Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. Pe atunci era vicepreședinte al Consiliului Culturii Ion Dodu Bălan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Eu stăteam în Militari. Aveam cenaclu. În acea vreme, în toată Casa Scânteii, se mai făcea cafea numai acolo, în chicineta lui tanti Luchi, femeia noastră de serviciu. Toate prizele erau sigilate. Nu mai era voie. Economie la curent. De la tipografi până la redactori veneau toți după o cafea la tanti Luchi. Făcea, biata femeie, cafea non-stop. Veneau de pe la România literară, de pe la Flacăra: tanti Luchi, fă-ne și nouă o cafea. Stăteau acolo, fumau o țigară, schimbau câteva vorbe cu noi. Ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115 sunt de o varietate încântătoare: P alternează în ele cu R, ... cu L, cu U... Tipograful pare să se fi condus după principiul „suum cuique tribuere“ (să dai fiecăruia ce e al său), oferind oricărui cititor al cărții barem un crâmpei de titlu în alfabetul agreat de el! Pagina de carte asupra căreia am zăbovit constituie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
unei soluții simplificatoare și rentabile care consta în a produce ediții în limbile medii, într-un cuvînt artificiale, dar accesibile unui mare număr de cititori ce practicau graiuri suficient de apropiate de acest limbaj de sinteză. Din prea multă comoditate, tipografii au forțat nota; cu de la sine putere ei au enunțat norme de scriere mai standardizată, acțiune susținută și de către autori care aveau aceleași interese și care în definitiv și-au forțat clientela să se familiarizeze cu un obiect literar ce
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și anume, că este un fluid care vine în contact cu un univers indeterminat, sau "prezentul inconcluziv". Cu toate acestea, nu-i o întâmplare că exemplele timpurii din ziarele englezești erau de fapt numite "nuvele". În 1640 un editor și tipograf al unui ziar scria în foaia sa: "Este bine cunoscut faptul că nuvelele sunt apreciate în toate colțurile lumii" (citat în Andrews, 30). Abia odată cu progresul academiilor de literatură elitistă, romanul a fost împins (presat) într-un soi de servitute
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nou, bineînțeles. Clar, miasma corpului lui William Cuceritorul este de senzație pentru ilustrarea unei omilii. Mai mult, majoritatea relatărilor senzaționale scrise în secolele al XVI-lea și al XVII-lea aveau o morală. Dar o altă motivație pentru scriitor și tipograf este profitul care însoțea dezvoltarea clasei mijlocii. Senzaționalul s-a vândut bine dintotdeauna. Pamfletele asemenea celor scrise de Thomas Dekker erau tipice. Amintit astăzi ca dramaturg, acesta a fost și un jurnalist care documenta scena socială londoneză de la începutul anului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și opt mii, în timp ce istoriografia occidentală a fixat analiza la zece mii. Organizațiile evreiești au mers cu o evaluare și mai mare, până la 13.000, cifră înscrisă la un moment-dat pe o placă comemorativă care a stârnit furia unui tovarăș, fost tipograf, care a venit în biroul meu de atunci, de la Direcția pentru Cultură, pentru a protesta energic cu argumentul că "nu sunt atâția morți în tot cimitirul evreiesc din Păcurari". Atunci am realizat că ororile din iunie 1941 sunt o rană
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
va arăta amicului nostru jurnalist că editurii îi revine cam 38% din prețul cărții, adică, în cazul nostru, fix 19 lei. Din cei fix 19 lei încasați pe carte „trăiesc“, știm cum, autorul, traducătorul, agentul literar, editorul, corectorul, tehnoredactorul, graficianul, tipograful și toți ceilalți care au contribuit în vreun fel sau altul la publicarea și promovarea ei. Din aceiași 19 lei, fix, o mare parte sunt plătiți lunar la stat sub forma taxelor și impozitelor de tot felul pe care aleșii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
sau mai degrabă sună cam „a bate șaua să priceapă iapa”. Ca un făcut, iar m-am luat cu vorba și am uitat să spun că, în toamna anului 1881, matale - împreună cu alți opt institutori și cu Ioan S. Ionescu - tipograf - ați cumpărat de la Junimea „Tipografia Națională”, afacere la care ai rămas acționar până la sfârșit... și la care nu se vedea câștigul din pagubă. Apoi acest Ionescu - bun prieten cu matale a povestit - fără răutate - mai multe întâmplări, al căror erou
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
unul dintre marile centre de distribuire a acestor înscrisuri, au ajuns să fie cunoscute în întreaga Europă. Ele au avut o dezvoltare considerabilă în secolul al XVI-lea. 5. Foile volante imprimate ocazionalele Începînd cu finele secolului al XV-lea, tipografii au editat sub forma unor mici caiete de 4, 8 sau 16 pagini (uneori ilustrate cu gravuri pe lemn) o serie de publica(ii cuprinz(nd istorisirea unor evenimente importante: bătălii, funeralii princiare, sărbătoriri, etc., sau reproducerea unor texte dintr-
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
adar, întrunite, iar încercările de apariție pe piață au fost numeroase. Neajunsurile provocate de Războiului de Treizeci de ani (1618-1648) au stimulat piața gazetelor. În februarie 1597, Samuel Dilbaum a editat la Augsburg un lunar în stilul cronologiilor. La Anvers, tipograful Abraham Verhoeve a publicat, începînd din 17 mai 1605 pînă în 1607, un bilunar, De Nieuwe Tijdinghen (Noutățile din Anvers) care a reapărut, după această dată, cu unele întreruperi. În 1605, un hebdomadar a văzut lumina zilei la Strasburg; un
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
dar armonioasă (1653-1788) Presa din Vechiul Regim a suportat regimul autorizării prealabile. Autoritățile au putut astfel să-i dirijeze dezvoltarea; aceast( acțiune s-a aflat (n leg(tur( cu organizarea corporativă și cu reglementarea minuțioasă a tuturor meseriilor din breasla tipografilor și din cea a librarilor. Unul din efectele acestui control a fost asigurarea, (n cazul jurnalelor autorizate, cel puțin pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea, a unei remarcabile stabilități prin reducerea concurenței. Cît despre multiplele forme ale cenzurii care se
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Publica(ia amintit( adoptase formula de la Journal des Savants și a avut numeroși succesori. 5. Începuturile presei în provincie Privilegiile ob(inute de jurnalele naționale interziceau în fapt existența periodicelor în provincie. Renaudot și succesorii săi se ocupau de autorizarea tipografilor (n vederea retipăririi gazetelor: există 38 de astfel de reeditări între 1631 și 1752, dintre care unele conțineau și cîteva știri și anunțuri originale. Mercure a fost, de asemenea, retipărit în provincie. În cea de-a doua jumătate a secolului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
și forța guvernului meu ca și intermediarul meu cu opinia publică din interior și din afară... Acesta a fost cuvîntul de ordine pentru partizanii guvernului". (Declarație de la Sfînta-Elena) Controlul presei nu a încetat să devină mai puternic. Crearea brevetului de tipograf și a celui de librar au oferit puterii noi mijloace de control al presei. În 1805 cenzura f(cea parte integrant( din redacția ziarelor. Journal des Débats a rămas regalist, Bertin a fost exilat în 1801 și în 1805 ziarul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]