1,430 matches
-
care marchează, deosebirile temperamentale sau tipologice etc. Altfel spus, diferențele în stările de frustrație sunt decise nu atât de obstacol, de natura și forța de acționare a acestuia, cât mai ales de deosebirile care există între subiecții frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comunicării, la „impunerea asupra societății a necesității de a repeta «ceea ce trebuie să se spună» În care poezia și glumele periculoase asediază comedia unanimității care se bazează pe capacitatea artificial formată de cooperare și receptare”11. Aceste forme și organizări tipologice ale rezistenței anticomuniste nu includ Întreaga varietate și multitudinea manifestărilor față de opresiunea prezentă În societatea românească În a doua jumătate a secolului XX. Viitoare cercetări derulate pe un orizont metodologic interdisciplinar vor putea recupera și formaliza și alte expresii ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numite yuan, care determină construirea relațiilor, tipul și profunzimea lor. Unele cuvinte sunt aproape intraductibile, desemnând realități culturale ce nu au corespondent într-o altă cultură: engl. self-assertion, privacy, rom. dor. 2.1.2. Gramatica Mai mult decât simpla variație tipologică, structurile gramaticale specifice unei limbi reflectă moduri diferite de raportare la realitate. ...cei care utilizează [limbi cu] o gramatică semnificativ diferită sunt ghidați de gramatica pe care o folosesc să observe și să evalueze în mod diferit obiectele externe ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Qumran și, într-o oarecare măsură, chiar textului masoretic al Bibliei ebraice. Întrucât Pentateuhul samaritean este foarte ancorat în tradiția textuală larg răspândită în vechiul Israel, Emanuel Tov socotește că numele descriptiv „samaritean” este aproape impropriu 1. Conținutul și caracteristicile tipologice ale acestui text se descoperă pentru prima dată în textele presamaritene de la Qumran 2. Dintre principiile religioase ale samaritenilor, Pentateuhul samaritean le reflectă în principal pe cele care se referă la statutul central al Sichemului și al Muntelui Garizim în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
manifestări cu caracter particular, de senzație de căldură, amorțeli în membre, schimbarea timbrului vocii, palpitații, dispnee, senzații abdominale diferite etc. 2. Emoțiile erotico-sexuale Emoțiile erotico-sexuale sunt expresia reactivă a trupului la acțiunea excitanților sexuali. Spre deosebire de excitanți, care pot fi diferențiați tipologic, emoțiile erotico-sexuale au un caracter difuz, generalizat. Ele surprind individul în totalitate. Acestea le resimte prezența, caracterul, dar nu le poate explica. Emoțiile erotico-sexuale au un dublu aspect ca modalitate de orientare; ele pot fi de ordin psihologic, resimțite ca
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
polare”; masculin și feminin. O analiză atentă, orientată în perspectiva evoluției procesului de sexualizare a individului, pune în evidență existența unor etape specifice care se succedă cu regularitate în procesul de configurare/constituire a tipurilor sexuale menționate mai sus. Evoluția tipologică sexuală, atât a „masculinității”, cât și a „feminității”, nu are un caracter fix, ci se desfășoară continuu, pe tot parcursul vieții individului, din copilărie și până la vârsta a treia. În contextul acestei evoluții, fiecare etapă a vieții individului are profilul
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
stările intersexuale ca fiind „stigmate fizice sau funcționale” ale ambelor sexe, în care se constată o „predominanță netă a sexului legitim asupra celui intrus”. Trebuie reținut, în acest caz, că „intersexualitatea” presupune, în mod obligatoriu, o etapă pregătitoare de sexualizare tipologică. Ceea ce caracterizează intersexualitatea este, de fapt, „suprapunerea” sau „amestecul inegal” al tipurilor sexuale „masculin/feminin”, în proporții diferite, în cadrul aceluiași „tip individual”. Majoritatea autorilor susțin însă că „tipuri sexuale” masculin sau feminin absolut pure sunt extrem de rare și că în
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
psihosexuală: interesul pentru sexul opus sau pentru partenerii de același sex, scăderea libidoului și dezinteres pentru activitatea sexuală, identitate psihosexuală incertă etc.; Tipurile intersexuale Deși tipurile intersexuale constituie un fapt cert, asupra căruia toți specialiștii sunt de acord, în ceea ce privește clasificarea tipologică a intersexualilor, există numeroase dispute (G. Maranon, M. Hirschfeld, E. Gley etcă. Dincolo de punctele de vedere cele mai diferite, de argumentele pro și contra care se dispută, literatura de specialitate este de acord în a admite existența unor „tipuri de
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
comunist, explorase ororile morale ale vechiului regim în Vinovatul (1991), pentru ca, după o pauză de aproape două decenii, să propună și Luna verde replică tăioasă adresată modei "noului val" cinematografic autohton afirmat între timp, pe al cărui teritoriu tematic și tipologic intra cu doze mari de subtilitate. Greu de acceptat și de reacționat, drept care Luna..., cu contemporaneismul său afișat și cu suprinzătoarele-i sugestii vag-aburos-ireale, aproape fantastice, a și fost aproape ignorată de colegii cineaști mai tineri, în prim-planul actualității rămînînd
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl văd
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1. Curente literare Curentul literar este definit ca o manifestare literară de o anumită amploare, care impune un canon estetic întro perioadă istorică a evoluției literaturii. Curentul literar presupune o conștiință estetică a unui grup de sriitori, manifestată prin opțiuni tipologice, prin preferințe tematice, prin similitudini stilistice, formulate frecvent întrun program estetic. Ca fenomene dinamice, curentele literare pot avea spații de interferență și spații de ruptură: „Niciodată un curent nu ocupă singur ecranul unei singure epoci, după cum el nu domină, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
compoziție (progresia logică, previzibilă a acțiunii; compoziția închisă, având ca principiu dominant cronologia etc.); viziunea artistică este construită cu intenția de a surprinde particularul și generalumanul, dramele mărunte și mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lintvelt). Tipologia personajelor literare este definită ca „reprezentare convențională a unei ca tegorii umane (sociale sau psihologice) întrupată întrun personaj literar, care concentrează anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghe lescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Dicționar de termeni literari). Diversitatea tipologică a eroilor literari are ca premisă diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
definitorii“ (M. Anghe lescu, C. Ionescu, Gh. Lăzărescu, Dicționar de termeni literari). Diversitatea tipologică a eroilor literari are ca premisă diversitatea tipurilor umane, fiind în același timp motivată de principiile estetice ale „școlilor literare“ și de alegerile fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre eroul romantic (atipic, complex, dinamic), despre personajul realist (tipologic, „rotund“, dinamic) ori despre cel modern (individualizat, dilematic, contradictoriu, relativizat) etc. În literatura secolului XX tipurile predominante sunt: personaje realiste, moderniste, expresioniste, absurde, postmoderniste etc. Funcțiile pe care personajul le îndeplinește în textul narativ determină o altă clasificare: - Protagonistul este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obicei, momentele clasice ale subiectului. Acțiunea lineară, în care episoadele se înlănțuie logic și cronologic, este generată mai ales de conflicte exterioare, puternic reliefate. Personajele romanului tradițional sunt construite frecvent pe o dominantă morală, fapt ce le conferă un caracter tipologic, ilustrând o categorie socială sau generalumană cu o evoluție previzibilă. Eroii sunt prezentați, în primul rând, din perspectiva unui narator omniscient (perspectivă narativă omniscientă/focalizare zero). Discursul naratorului este, în general, obiectiv, formulat la persoana a IIIa (narațiune heterodiegetică), întrun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în romanul ales În opinia mea, cele două „voci“ interioare prin care se dezvoltă temele principale ale romanului vin din adâncimi insondabile ale arhetipului, modelând comportamentul și opțiunile personajelor. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj realist, tipologic („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ (în mare măsură) pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social „în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Principalul plan narativ îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj realist, tipologic, care se consumă între iubire și patima pentru pământ. Sub aparența simplității („Sufletul său este în realitate unitar: simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.“ - E. Lovinescu) și a linearității procesului de alunecare în afara valorilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
psihologic, moral etc. al fiecăruia dintre personajele alese din romanul postbelic selectat Personajul reprezentativ pentru comunitatea țărănească din Câmpia Dunării este Ilie Moromete, care are drept model real pe tatăl scriitorului, Tudor Călărașu. Protagonistul romanului Moromeții este un personaj realist, tipologic, reprezentând autentica bo găție spirituală a țăranului român, purtător și apărător al valorilor consfințite prin tra diție. Statutul său social este cel de țăran mijlocaș, nevoit să vândă din pământ pentru a rezolva situația de criză din familie. În sânul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Otilia apare ca o ființă contra dictorie, indeterminată, enigmatică. Construirea principalului personaj feminin la confluența planurilor narative, la intersecția tuturor liniilor de conflict nu este întâm plătoare, fiindcă George Călinescu creează o eroină modernă, relativizată, care se sus trage încadrărilor tipologice. Astfel, este semnificativ faptul că, deși este eroina eponimă a romanului călinescian, Otilia nu apare direct în incipitul descriptiv ce fixează repere spațiotemporale (Bucureștiul anului 1909) și nici în finalul romanului. Aceste secvențe sunt centrate asupra lui Felix Sima, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resentimente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin cuplul Ion- Ana, prin intermediul căruia se dezvoltă temele fundamentale: foamea ancestrală de pământ a țăranului român, iubirea, familia, viața și moartea. Un prim argument este faptul că ambii eroi sunt personaje realiste, tipologice, fiind structurate pe „anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghelescu). Astfel, relevanța prenumelor Ana și Ion este maximă, eroii fiind deci reprezentativi pentru comunitatea țărănească („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
situăm în planul diacronic al filozofiei teoretice. Cercetând manifestările intrafilozofice din secolul al XIX-lea, distingem trei orientări principale: raționalismul universalist, istorismul relativist și pozitivismul. Această schematizare, cu toate riscurile ei11, ne-a fost relevată în primul rând de convergența tipologică a unor construcții filozofice, despre care vom vorbi în continuare; în al doilea rând, ea ne-a fost sugerată de evidentele corespondențe cu cele trei "curente" care domină sub aspect cultural secolul al XIX-lea: clasicismul, romantismul și realismul 12
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
epoci diferite inclusiv în perioada pe care o avem în vedere -, raportarea la paradigmele propuse de el ni se pare cu atât mai justificată. Aici nu ne interesează dacă unele apropieri, menite să pună în lumină o serie de înrudiri tipologice, sunt oarecum forțate, ci ne preocupă numai metoda în sine. 18 Lucian Blaga, Fețele unui veac în Încercări filozofice, Timișoara, Editura Facla, 1977, p. 162. 19 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 68. 20 Ibid., p. 70. 21 Acest fenomen constituie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]