817 matches
-
a unui thriller. Dincolo de suprafața de turtă dulce și de respectabilitate a principatului german, Molly descoperă realitatea unei lumi stratificate, crude și misterioase. În jurul ei se adună firele unei conspirații ce vizează asasinarea bunului suveran Gustav și înlocuirea sa cu tiranicul duce Albrecht. Iar profesorul Pammer, gazda lui Molly de la spital, nu este altul decât cel ce duce la bun sfârșit, în tihna unui laborator secret, misiunea infernală de a crea otrăvuri și germeni care să slujească această cauză demonică. Manipulator
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
acest punct al centrului de comandă, prin ferestrele largi care se deschid, se poate vedea o imensă mulțimea de trupuri umane prizonieră a abisului. Apropiindu-se de ferestre, Olrik pare să deslușească desenul unei lumi captive ce lucrează sub impulsul tiranic al bicelor care lovesc trupurile scheletice. Silueta unui complex industrial prinde contur sub ochiii lui Olrik și ai lui Sponsz. Un adânc care se ascunde sub adâncul de oțel și de beton a centralei eletrice la Bulundi, un univers secret
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
partidă de șah. Într-un proces. Câte idei, atâtea procese, atâtea partide de șah. Făceam exact același lucru ca atunci când jucam pe rând, tot eu, cu piesele albe și cu piesele negre. 3. Această nebunie a mea era chiar mai tiranică decât aceea a șahului, mai devoratoare. Cu timpul nu m-am mai putut limita la idei. Am trecut la întîmplări reale. Căutam peste tot pretexte pentru aceste "partide". Când le găseam, mă documentam, întrebam pe unul, pe altul, mă duceam
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
minut, ceea ce, evident, nu este suficient nici pentru cel mai melancolic adio. Prost informate asupra naturii profunde a morții, care are și un alt nume, fatalitate, ziarele se Întrecură În atacuri furioase Împotriva ei, acuzându-o că e nemiloasă, crudă, tiranică, mârșavă, sângeroasă, vampiră, Împărăteasă a răului, dracula În fustă, dușmanca neamului omenesc, perfidă, asasină, trădătoare, din nou serial killer, și a existat chiar și o publicație săptămânală, din cele umoristice, care, storcând la maxim spiritul sarcastic al redactorilor săi, reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mă lase în plata Domnului cu epistemologia și cu sociologia mea. Dimineața aceea de august am plecat cu toții la Yurmala, pe malul Balticii. Ploua mocănește, căpos, fără speranță. Era cam frig. Din când în când, eu am un fel aproape tiranic de a-mi impune voința. Oamenii voiau să-și rezolve cumpărăturile. Își deșertaseră bună parte din marfă în lifturile kievene și riganeze, aveau ruble. Acum trebuiau să facă treaba inversă: aprovizionarea sovietică pentru piața internă. În acel an, cumpărăturile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Revista ComunIQue: Textul, imaginea sau muzica? În ce procent? Bogdan Ulmu: Toate trei. În proporții diferite. Visez un Hamlet fără text, dar și un Caragiale fără muzică. Imaginea Însă a devenit, În unele cazuri (Bob Wilson, spre exemplu; ori Afrim) tiranică, În compoziția reprezentației... Revista ComunIQue: Ce relații aveți cu călătoriile? Bogdan Ulmu: Diverse. Cineva (regretatul Bebe Costinaș) mă etichetase marele călător. Din păcate, se referea la faptul că am străbutut țara-n lung și lat. După 1990, am Început să
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sau despre teatru. Cu toate astea, reușea, dintr un anume talent viclean, să sugereze că e subtil și că poate face trimiteri livrești. Închid paranteza. Cred că un om se naște, ca regizor, actor, scenograf, critic, nu neapărat prin influența tiranică a cuiva, ci prin asimilarea unor experiențe din domeniul acela. Personal, am avut o mare șansă: de la 13 ani, fiind bucureștean, mă duceam la teatru. Aveam o pasiune maladivă pentru teatru, nu pierdeam nici o premieră; și vorbesc aici de mari
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
vizetă îngustă cât să-ncapă o carte subțire ca aceea primită de curând de la Mama: Povestiri din altă lume, din care nu înțelesese mare lucru (în afară de Prolog), scrisă de un actorastru care scrâșnea între pagini despre vise în vis, șoimi tiranici, peneluri crude și atotștiutoare, furieri care se transportau pe sine ca mesageri divini și alte sofisme din astea. Deodată, cineva o fură pe Alimentară, un bărbat mare, roșu în obraji și privirea cruciș. Nu spuse ce căuta acolo, nici de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al profesorilor, indolenți la drumurile întrezărite spre inefabil de cugetătorul Nilă Hagiu. Ba chiar fără inimă, atunci când îl obligau pe maestru să pună mâna pe cărțile de Istorie, pe cea de Geografie și pe cea de Muzică, motivându-și modalitatea tiranică a deranjului adus gânditorului, prin natura funcției prozaice, de eliminare a gărgăunilor. Fapt ce frână creația lui Nilă Hagiu timp de jumătate de secol, atât de mare a fost trauma, încât și acum se resimt sechelele acelor timpuri. Chiar dacă scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și catedre. Uau! Mergeau câte doi. Unul în fața catedrei, altul în spatele ei. O țineau sus, ca să nu facă zgomot și strigau "La o parte!" sau "Dă-te, măi!" când erau mai nervoși. Deci așa lua sfârșit o epocă! Epoca educației tiranice și a democrației aparente. Abia acum realizez că totul e ireversibil. Ziua de ieri nu va mai fi niciodată, iar cea de mâine va fi doar mâine. Drumul pe care am apucat, probabil dintr-o prostie decât dintr-o manevră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Mă simțeam azvârlit dintr-o emoție în alta, scufundat când într-un sentiment, când în altul. Corpul meu devenise nimic altceva, în opinia mea, decât o manifestare vie a sentimentelor care mă cuprindeau și îmi controlau emoțiile într-un mod tiranic. Și atunci când credeam că nu mai pot suporta nimic, și că am să explodez în milioane de cristale, căci îmi simțeam corpul încă rece, fiecare din ele fiind o altă trăire, fiecare diferențiindu-se de celelalte foarte puțin, și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ceva nu-i în regulă, dar nu știa ce. Prea semăna locul ăsta, pentru el, cu o capcană. Unde rămăsesem? Ah! Securitatea... Poate și la sporirea numărului turelor de veghe... mă gândesc poate să imităm Guvernul și să fim mai tiranici. De ce să imităm Guvernul? Îi era atât de frică și era atât de tensionat! Gândurile îi zburdau în toate direcțiile posibile, încercând să caute o cale de ieșire, o cale de mijloc. Încerca să vadă toate motivele pentru care ziceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și-au declarat și ele independența și s-au unit cu acesta. Sunt zvonuri conform cărora, în inima acestor tulburări, se află nimeni altul decât fostul împărat, Felix Amadeo. Aceste zvonuri sunt infirmate de Ministru, care afirmă că fostul conducător tiranic a fost ucis în timpul revoluției. Aceasta a fost tot. Vă vom ține la curent cu evoluția evenimentelor." În mai puțin de o secundă, în întreaga clădire începu să se audă omagii și urale. Nu suntem singuri!" "Uniunea se duce dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
loc de muncă sigur, un apartament potrivit după numărul de copii din dotarea familiei, asistență medicală gratuită, școlarizare gratuită pentru copii, inclusiv la facultate, concedii aproape gratuite la mare, la munte, tratamente în stațiunile balneare și alte chestii din acestea tiranice, pe care poporul acesta, trebuia să le îndure și să le suporte cu stoicism. Ce doreau ei de fapt, nici măcar în zilele noastre nu știu precis, dar din fericire, avem treze la datorie marile jigodii ale neamului, care se constituie
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
oamenii atât de obsedați de dragoste, încât sunt surzi și orbi la orice altceva de pe lume? Sunt la fel de puțin stăpâni pe ei ca și sclavii legați de băncile unei galere. Pasiunea care-l robea pe Strickland nu era mai puțin tiranică decât dragostea. — Vai, ce ciudat că-mi spuneți una ca asta! i-am răspuns. Cu multă vreme în urmă am avut ideea că e posedat de un diavol. Era pasiunea care-l ținea în puterea ei pe Strickland, pasiunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o ceartă pentru o femeie și mai ales orgoliul său care nu cunoștea margini (credea că se trage, după mamă, din bazilei) l-a îndepărtat de la demnitățile care i se cuveneau. (Probabil că de la el mi se trage mândria mea tiranică.) În cei trei ani care trecură până să-mi iau licența, nu mi s-a întîmplat nimic deosebit. Am continuat, firește, același mod de viață, făcând noi cuceriri și obținând succese școlare. Era însă ceva care nu-mi venea deloc
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
chiar dacă i-aș fi mărturisit că sânt însărcinată. De ce să-ți ascund: mă iubea tânărul și nu era o partidă de disprețuit. Dar, mai ales, m-ar fi salvat în acea împrejurare grea. N-am primit tot din cauza mîn-driei mele tiranice. Nu mi-aș fi iertat niciodată să intru în acea căsătorie cu o lipsă de prestigiu pe care viitorul soț putea s-o exploateze mai târziu în favoarea sa. Preferam să rămân nemăritată toată viața decât să... (urma ceva indescrifrabil). Chiar
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
așteaptă de la alții. Ecranul calculatorului îl stimulează, din contră, să fugă de sine: în joc sau în depozite interminabile de informații. Pe acest drum, civilizația e capabilă să producă un rău cu urmări greu evaluat. Ea poate face atât de tiranică grija de ,,a avea" încît să înăbușe grija de "a fi". Îl poate transforma pe om în maniac al tehnologiei, punîndu-i la dispoziție mijloace din ce în ce mai sofisticate pentru a alerga mai repede - și mai comod - spre nicăieri. Am văzut coperți splendide
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
negre, care vor să îmbolnăvească omenirea, utilizează o metodă analogă; înlătură maladia din corp printr-un procedeu spiritual și o trimit în atmosfera spirituală a planetei pentru a crea un imens egregor negativ, care devine mai apoi sursa puterii lor tiranice. Bolnavul vindecat „miraculos” nu face nici un efort asupra lui însuși și boala îi va reveni în viitor. Bineînțeles că nu trebuie generalizată aplicarea acestor practici, dar, ca informație, este bine să le menționăm existența. În fața unor asemenea vindecări lumea se
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
urmat la tron de către fiul său Ludovic , un prinț bine intenționat dar slab , sub a cărui domnie opera tatalui sau a intrat curând în ruină . Lui Ludovic i-a urmat alți doi prinți incapabili a caror putere slabă și adesea tiranică este fără îndoială izvorul acelor neplacute întâmplări pe care legendele le situiază în jurul lui Carol Magnul. Nelegiuirile și răzvrătirile paladinilor lui Carol , despre care ne pomenesc atât de des legendele romantice ,sunt deasemenea un simptom al decăderii imperiului ,dar nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Relația noastră atinge idealul. Lăsând deoparte minusurile fiecăruia - pe ale mele, în special -, suntem un cuplu perfect. Are un aer vetust, dar o îndrăgesc mult, nu-mi doresc alta. Erika nu are opțiuni, este în puterea mea: mă dovedesc destul de tiranic, dar sunt, îmi place să cred, un tiran luminat: îi ofer un cadru ambiant rezonabil. Așadar, Erika nu arată grozav, dar nici prea rău. O bătrână doamnă, vârsta se vede. Amicii - unii doar - zâmbesc, au companii moderne, sunt mai tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
teafăr din infern în țara sa, devenită ea însăși penitenciar, în care teama, malnutriția și nelegea funcționau aproape ca-n închisorile care-i consumaseră atât de dramatic tinerețea. Țara pe care o purta în suflet era acum moșia unui clan tiranic pe întinsul căreia păturicii și scatiii biciuiau și storceau nelegiuitor vlaga morală și fizică a satelor și orașelor. Procesul de pervertire a conștiințelor era urmărit din leagăn până la mormânt. Această noapte istorică, parțial prezentată de Savel, a operat adânc în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
drumul până la școală. Îmi plăcea ca, împreună cu ceilalți copii, să mă zbengui prin zăpadă și să mă trag pe derdeluș. Prin anii 1938-1939 erau vremuri grele pentru locuitorii satelor: multă sărăcie, biruri mari, veri bântuite, uneori, de secetă și ierni tiranice. Mi-a rămas în memorie și se păstrează nealterat un aspect dureros, pe care nu-l pot uita. Era mijloc de iarnă grea și școala nu mai avea lemne de foc, iar dascălii încercau să iasă din această situație limită
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
cresc speranțele și-n răsărit apun, Când gratuită-i orișice părere... Dezlănțuit, un vânt de nebunie Tot mai chinuitor ne bântuiește, Ne bate, ne omoară, ne învie Și rațiunea lumi-o umilește... Un singur țel, al nebuniei, crește Tot mai tiranic și în orice oră, Să urce sus, de mult se chinuiește Zadarnic, peste-a vieții auroră... Ce ne mai spun cuvintele? Ce spun? Când priveghem sub semnul nebuniei, Când nasc speranțele și-n răsărit, apun Și viața intră-n era
CE NE MAI SPUN CUVINTELE?... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83760_a_85085]
-
iubitul și neobositul nostru cârmaci pe valurile existenței noastre ca popor, inestimabilul fost tovarăș, acum dom’ Președinte al României, Traian Băsescu, ne-a anunțat că în sfârșit după veacuri, sau chiar milenii de când suntem, am putea spune, vasalii unui căpcăun tiranic numit stat, de azi am devenit liberi, complet liberi. Da iubiți concetățeni, liberi precum pasărea cerului fiindcă statul și-a luat mâna de pe noi, pentru ca să nu se mai streseze, stricându-și tenul de grija noastră, chipuri mândre din conducerea statului
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]