870 matches
-
hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun În traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește Îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. PÎnă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, Își tocmeau pe un om Însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani Însă, de cînd trimiseră În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați În serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din acest punct de vedere. Fiul cel mic trece prin etapa crizei de identitate, el își cere cu îndrăzneală partea de avere pentru a pleca în lume. Nechibzuit fiind își cheltuie toată averea, rămâne într-o cruntă mizerie și se tocmește păstor al unei turme de porci. Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul „domestic“ și „civilizator“ al unei opere de modelare. Abia în ziua a treia, dar mai ales în cele următoare, Dumnezeu îl va „tocmi“, îl va modela prin „aranjare“ (kataskeuasis). Să ne întoarcem însă la momentul de început al demiurgiei. În prima zi, Dumnezeu face lumina. Lumina este primul element al modelării sau, mai degrabă, unul în vederea ei. Limita lucrului, conturul său, forma, apare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
continuă răzvrătire, încăpăținându-se în ideile lui, care nu erau ale nimănui. Chiar de copil, nu se putuse înțelege cu părinții; și, mai târziu, după ce trăsese la sorț un număr bun, care îl scăpase de armată, fugise de la ei, ca să se tocmească, mai întâi la Borderie, apoi la Chamade” Prin comportamentul său, el ar fi trebuit să fie numit ”Bestia umană”, asemeni lui Ion, deoarece se folosește de toate modalitățile pentru a pune mâna pe pământ și pentru a-l păstra: își
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască Creștinii întru aceeași vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă lucrurile figurative de cele create brut de natură. Mă refer la rădăcinile de copac, cărora Molin le-a tocmit starea de apropiere de realitatea de tip simbol, urmărind cursul firesc al limpezirii formelor sale în dorința de a transmite îndrăzneala concepției sale. Surprinde o serie de imagini legate de portret, de expresia lor (...) lucrări care corespund unui anumit subiect
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă lucrurile figurative de cele create brut de natură. Mă refer la rădăcinile de copac, cărora Molin le-a tocmit starea de apropiere de realitatea de tip simbol, urmărind cursul firesc al limpezirii formelor sale în dorința de a transmite îndrăzneala concepției sale. Surprinde o serie de imagini legate de portret, de expresia lor (...) lucrări care corespund unui anumit subiect
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
A căutat,deci ―țăranul" să vândă laptele la un băcan despre care se spunea că nar fi tocmaitocmai cinstit și vinde cu ―ocaua mică" , dar nimeni nu-l putea prinde cu înșelăciunea. -Jupâne negustor, nu-ți iau bani, s-a tocmit ―țăranul",ci ne învoim ca la șase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn. -Bine , a primit negustorul ,clipind șmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare,"ocaua lui Cuza",și-a măsurat laptele;douăzeci si
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care le numesc principii mari și care în realitate nu sunt altceva decât utopii. Puterea noastră va fi arbitrul ordinii, care face toată bucuria oamenilor. Aureola acestei puteri va naște o adorație mistică și venerația poporului. Adevărata forță nu se tocmește cu nici un drept, nici măcar cu dreptul divin: nimeni nu îndrăznește s-o atace spre a-i lua cea mai mică părticică din putere. Sumar: Reducerea producției obiectelor de lux. Mica industrie. Șomajul. Interzicerea beției. Condamnarea la moarte a vechii societăți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Soarele și luna, cununa. Zina [Niculiță-Voronca, II], o babă o certa mereu pe fata moșului că-i leneșă, până când aceasta se hotărăște să meargă în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se-nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de împărat bate la tatăl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
decurge conform principiului: "Norocul îi juca, dacă el n-a știut cum să-l capete!" Capătă o slujbă pentru care cere ca plată o vițea; vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz, care devine cât un zmeu după un an, putând să zboare prin "torțele cerului". Calul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
eu voi fi a ta." Intervenția Soarelui este distructivă: încremenește la vederea unei mirese atât de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul își deplânge rostul ("se vede că nu mai am eu parte de noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ce sunt cu lada asta de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții din Bucovina dară intrați în serviciul propagandei ucrainene, acest obicei a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-un an. (Cod civil 1905, 1908).*) --------- Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
poartă învățătura dimprejur, rar lucru, stricăciunile om își cuprind întregul! ci nu mai sînt clocitori petele de zăpadă, pîsla ierbii de anul trecut, petice de mușchi și brădui în centimetri, decît iarna mai sus! halta Bolovăniș destul de sus izbîndă ca să tocmim mișcare, să întoarcă pămîntul lucrat în ființe, brazii smulși din rădăcină, șosea, pe taluzuri brumă, spațiază ideal ca să ții în priveliști convenția peisaj, Lunca de Mijloc lume cu martorii ei de vagon, mîndru-și plînge-un cerb în codru martor, am prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că pun un chil de jinars! pîcle straie de aer doi cosași, bicicletele culcate la capătul ariei, soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă, dă ascuțișul pe gresie, din tovarăș spinarea voinicească, mi-i ficior! Ora 10,05, în personalul Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade potențialul distructiv echivalent ei, n-avem nici o șansă, greșiți genetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și să o aduci aice la mănăstire.” O ultimă împuternicire este cea din 27 sept. (7250), când s-au dat unui om gospod, să margă să aducă pe Ioniță Coca petrar ot Scheie și pe Irimie din Târgușor, care sânt tocmiți la mănăstire Trii Sfetitele pentru ca să lucrezi.” Iți amintești, dragule, că în 1641 Vasile Lupu voievod a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vinde făina.” Apoi la 20 ian. 1646 (7154) a cumpărat o casă pe Ulița Nouă. La 6 feb. 1662 (7170) un nou zapis spune: „Eu, Marco morariul, scriu și mărturisescu cu cestu zapis al mieu, de nime nevoit...m-am tocmit cu părintele Veniamin Hagi egumenul...de la sfânta mănăstire Hlincea, și le-am vândut un iaz de moară ce l-am iezit eu pe locul svintei mănăstiri, și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
voievod. La 18 mai 1627 (7135) însă, egumenul mănăstirii Hlincea își calcă pe suflet și revine la sentimente mai bune și spune: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetâi Nicolae den Tarina Iașilor ca să hie întru pace de acmu până în veci, nice să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cârstian arată pas cu pas locul vechiului hotar, spune: „Pân-aice măriia ta le-au fostu gâlceava și s-au găsit și hotarăle pân-aici stricate, ce nu se știe de lucrători sânt stricate au de alții...și s-au tocmit iar la loc...precum au fost de vac.” Dintre zapisele care vorbesc de unele pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și Rediul lui Tatar, fără să dea socotală nimănui. Însuși vodă Grigorie Ghica este nevoit ca la 12 aprilie 1739 (7247) să poruncească: „De vreme ce șidere voastră să află pe locurile Socolii, să căutați, dară, vădzând carte domnii mele, să vă tocmiți și să vă așădzați cu călugărițele, ori să le faceți și voi câte o slujbă ca să cunoască și mănăstire ceva poslușanie și folos, căci șideți pe acel loc, ori nevrând să le faceți poslușanie și de veme că de bucatele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
n-aibă cu mănăstirea Copoului, nice să se amestece nimic, ce să fie osăbite ca dintăi și să se numască mănăstire mare ca și alte mănăstiri și să fie închinată la toate mănăstirile de Svânta Gora...Si domniia me am tocmit svânta biserică și cu bucate de hrană încă o am miluit; și am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor pregiur svânta mănăstire, cu loc de țarină și fânață și cu vii și cu loc de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]