686 matches
-
la intervale corespunzătoare principalelor operații de întreținere. Gazele de testare ce urmează a fi folosite și factorii de reacție recomandați sunt următorii: - metan și aer purificat: 1,00 Rf1,15 - propilenă și aer purificat: 0,90Rf1,00 - toluen și aer purificat: 0,90Rf1,00 Factorul de reacție (Rf) de 1,00 corespunde combinației propan-aer purificat. 2.4. Controlul întrepătrunderii oxigenului și limitele recomandate Factorul de răspuns trebuie să fie determinat după cum este descris la pct. 2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Ka = 4,27 26 4-clorofenol 2,4 p Ka = 9,1 27 tricloretilenă 2,4 28 atrazină 2,6 29 benzoat de etil 2,6 30 2,6-diclorbenzonitril 2,6 31 acid 3-clorbenzoic 2,7 p Ka = 3,82 32 toluen 2,7 33 1- naftol 2,7 p Ka = 9,34 34 2,3-dicloranilină 2,8 35 clorbenzen 2,8 36 alil-fenileter 2,9 37 brombenzen 3,0 38 etilbenzen 3,2 39 benzofenonă 3,2 40 4-fenilfenol 3,2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
ml de must sau must tratat cu bioxid de sulf, must concentrat sau must concentrat rectificat în scopul unei posibile extracții de apă și determinării raportului izotopic . Extragerea apei din must poate fi realizată foarte simplu prin distilare azeotropă, folosind toluen. 3.3. Pregătirea probei de alcool pentru determinarea RMN 3.3.1. Reactivi N, N - tetrametil uree (TMU); se utilizează o probă de TMU standard cu o proporție de izotopi D/H dată și verificată. Această probă poate fi furnizată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
fosforic (1%) (DEGS - H3PO4) sau un amestec de dietileneglicol adipat (7%) și acid fosforic (1%) (DEGA - H3PO4), legat pe Gaschrom Q 80 - 100 mesh Tratarea coloanei cu DMDCS - se trece prin coloană o soluție conținând 2-3 g de DMDCS în toluen. Se spală imediat cu metanol, urmat de azot și apoi se spală cu hexan, urmat din nou de azot. Apoi se umple. Condiții de lucru: Temperatura cuptorului: 175șC. Temperatura injectorului și a detectorului: 230șC. Gaz purtător: azot (rata de scurgere
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
fizice și tehnice"”. Anul 1908 este acela în care concepe cea mai însemnată dintre invențiile lui, cunoscutul „procedeu Edeleanu”, constând în rafinarea produselor petrolifere cu bioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivă a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai întîi experimental în România la rafinăria Vega, apoi industrial în Franța (la Rouen, de catre German Borsig Company ) și ulterior în lumea întreagă. A fost director al rafinăriei Vega (1906-1910), iar în perioada 1900-1913
Lazăr Edeleanu () [Corola-website/Science/312119_a_313448]
-
corp termodinamic cu temperatura. Funcționarea lor se bazează pe variația cu temperatura a lungimii unei coloane de lichid închis într-un tub capilar, ca efect al dilatării lichidului. Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul, eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot măsura temperaturi cuprinse între -190 °C și +700 °C. Intervalul de temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru depinde însă de corpul termometric folosit. Mercurul este cel mai răspândit
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
mai largă și ca explozivi industriali. Explozivii militari pot fi: trinitrotoluenul, hexogenul și octogenul. Trinitrotoluenul este denumit TNT, iar în stare pură este sub formă de pulbere cristalină, are culoare galbenă și gust amărui. Acesta se obține prin cristalizare din toluen sau alcool. În amestec cu alți explozivi de amorsare secundară, este folosit la fabricarea fitilului detonant și a încărcăturilor de inițiere - detonatorilor. TNT-ul este insolubil în apă rece. Hexogenul (RDX) și octogenul sunt substanțe explozive de amorsare secundară cu
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
C (522 K) - solubil în solvenți organici (dietileter, metanol), solubil în apă caldă (3.4 g/l (25 °C)) - aciditate slabă : pKa: 4.21 3.Producție 3.1. Preparare industrială Acidul benzoic este produs în comerț prin oxidarea parțială a toluenului cu oxigen, având ca și catalizatori naftenatul de cobalt sau mangan și purificarea prin sublimare. În SUA capacitatea de producție este estimată la 126000 tone pe an , o mare parte din această cantitate fiind consumată pentru prepararea altor substanțe chimice
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin sublimare formează acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al preocedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin sublimare formează acidul benzoic. Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
C. La 20 °C are o densitate de 0,88 g·cm și este mai solubil în solvenți organici decât în apă. Face parte din categoria substanțelor cancerigene, din care cauză sunt folosiți ca diluanți derivații metilați ai benzenului ca toluenul și xilenii. Este un solvent foarte utilizat în industria chimică și reprezintă un precursor important al sintezei chimice de medicamente, plastic, gumă sintetică sau coloranți. Cuvântul „benzen” provine de la numele rășinii arborelui "Styrax benzoin", numită „benzoe”. Aceasta a fost folosită
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
necesitând astfel extragerea mult mai productivă al acestuia din petrol. În prezent, benzenul se obține mai ales în industria petrochimică, producerea compusului din cărbune fiind foarte puțin utilizată. Producția industrială de benzen cuprinde patru procese chimice: reformare catalitică, hidrodezalchilare a toluenului, disproporționare a toluenului și cracare cu abur. În 1996, aceasta era de 33 de milioane de tone, dintre care 7 milioane proveneau din Statele Unite, 6,5 milioane din Uniunea Europeană, 4,2 din Japonia, 1,4 milioane din Coreea de Sud și un
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
mult mai productivă al acestuia din petrol. În prezent, benzenul se obține mai ales în industria petrochimică, producerea compusului din cărbune fiind foarte puțin utilizată. Producția industrială de benzen cuprinde patru procese chimice: reformare catalitică, hidrodezalchilare a toluenului, disproporționare a toluenului și cracare cu abur. În 1996, aceasta era de 33 de milioane de tone, dintre care 7 milioane proveneau din Statele Unite, 6,5 milioane din Uniunea Europeană, 4,2 din Japonia, 1,4 milioane din Coreea de Sud și un milion din China
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul. Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici. Reacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în benzen. În acest proces, toluenul este amestecat cu hidrogen și apoi este trecut peste un catalizator de oxid de crom, molibden sau platină la o temperatură de 500-600 °C și la o presiune de 40-60 atm. Uneori
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
condiții, hidrocarburile alifatice formează un ciclu și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul. Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici. Reacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în benzen. În acest proces, toluenul este amestecat cu hidrogen și apoi este trecut peste un catalizator de oxid de crom, molibden sau platină la o temperatură de 500-600 °C și la o presiune de 40-60 atm. Uneori sunt utilizate
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
și devin aromatice. Acestea sunt separate prin extracție cu diverși solvenți, cum ar fi sulfolanul sau dietilen glicolul. Benzenul rezultă din distilarea fracționară a amestecului de produși aromatici. Reacția de hidrodezalchilare a toluenului transformă toluenul în benzen. În acest proces, toluenul este amestecat cu hidrogen și apoi este trecut peste un catalizator de oxid de crom, molibden sau platină la o temperatură de 500-600 °C și la o presiune de 40-60 atm. Uneori sunt utilizate temperaturi mai ridicate pentru a înlocui
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
și apoi este trecut peste un catalizator de oxid de crom, molibden sau platină la o temperatură de 500-600 °C și la o presiune de 40-60 atm. Uneori sunt utilizate temperaturi mai ridicate pentru a înlocui catalizatorii. În aceste condiții, toluenul suferă o dezalchilare conform ecuației: Randamentul acestei reacții este de peste 95%. Uneori, xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului, având aceeași eficacitate. Disproporționarea toluenului poate fi o bună alternativă a reacției de hidrodezalchilare, cele două procese decurgând
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
o presiune de 40-60 atm. Uneori sunt utilizate temperaturi mai ridicate pentru a înlocui catalizatorii. În aceste condiții, toluenul suferă o dezalchilare conform ecuației: Randamentul acestei reacții este de peste 95%. Uneori, xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului, având aceeași eficacitate. Disproporționarea toluenului poate fi o bună alternativă a reacției de hidrodezalchilare, cele două procese decurgând în condiții similare. Reacția constă în punerea a două molecule de toluen, rezultând o moleculă de benzen (din rearanjarea radicalilor metil) și
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
Uneori sunt utilizate temperaturi mai ridicate pentru a înlocui catalizatorii. În aceste condiții, toluenul suferă o dezalchilare conform ecuației: Randamentul acestei reacții este de peste 95%. Uneori, xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului, având aceeași eficacitate. Disproporționarea toluenului poate fi o bună alternativă a reacției de hidrodezalchilare, cele două procese decurgând în condiții similare. Reacția constă în punerea a două molecule de toluen, rezultând o moleculă de benzen (din rearanjarea radicalilor metil) și una de xilen. Având în
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
Uneori, xilenii și compușii aromatici mai grei sunt utilizați în locul toluenului, având aceeași eficacitate. Disproporționarea toluenului poate fi o bună alternativă a reacției de hidrodezalchilare, cele două procese decurgând în condiții similare. Reacția constă în punerea a două molecule de toluen, rezultând o moleculă de benzen (din rearanjarea radicalilor metil) și una de xilen. Având în vedere cererea crescută de para-xilen (p-xilen) față de restul izomerilor, uneori se folosește metoda numită disproporționarea selectivă a toluenului, rezultând p-xilenul în procent de
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
în punerea a două molecule de toluen, rezultând o moleculă de benzen (din rearanjarea radicalilor metil) și una de xilen. Având în vedere cererea crescută de para-xilen (p-xilen) față de restul izomerilor, uneori se folosește metoda numită disproporționarea selectivă a toluenului, rezultând p-xilenul în procent de aproximativ 90%. Cracarea cu abur este un proces utilizat pentru producerea etenei și a altor alchene din hidrocarburi alifatice. În funcție de produșii de reacție folosiți, poate rezulta un compus lichid bogat în benzen, numit "pyrolysis
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
din import pe ruta Constanța - Onești. Între anii 1979-1980 este construită Rafinăria 2, pentru prelucrarea țițeiului sulfuros din import (Marea Neagră). În luna decembrie a anului 1986, În cadrul rafinăriei a intrat în funcțiune instalația Detol de obținere a benzenului prin dezalchilarea toluenului. În anul 2007, rețeaua de retail Rafo cuprindea circa 290 de stații (benzinării), din care 33 în proprietate și aproximativ 250 de stații particulare afiliate. DAV - Distilare Atmosferică și în Vid - 3,5 milioane tone/an PHB - Unitatea de Hidrofinare
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
provine din compunerea cuvintelor grecești "phos" (lumină) și "genesis" (naștere sau facere). ul face parte din grupa gazelor toxice, cu miros carateristic asemănător celui de putrefacție. Gazul se dizolvă greu in apă și mai ușor în solvenții organici ca: benzol, toluen, clorura de benzol etc. Fosgenul are o energie de evaporare de 24,38 kJ·mol. Gazul se obține în prezența cărbunelui activ din monoxid de carbon și clor: Se mai poate obține prin arderea substanțelor plastice care conțin clor, ca
Fosgen () [Corola-website/Science/310857_a_312186]
-
exemplu AvGas), gazul petrolier lichefiat (GPL) sau alcoolul (de exemplu etanolul are CO/R = 129). Ridicarea cifrei octanice se poate face și prin aditivare cu diferite substanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt tetraetilul de plumb (TEP), Metil-terț-butil-eterul (MTBE) și toluenul. TEP, folosit în „benzina cu plumb” se descompune ușor în radicali care reacționează cu combustibilul și oxigenul în primele faze ale aprinderii, încetinind aprinderea, cu un efect de ridicare a cifrei octanice. Din păcate, TEP este toxic, iar utilizarea sa
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
organice de bază 24141000-4 Hidrocarburi 24141100-5 Hidrocarburi saturate 24141110-8 Hidrocarburi aciclice saturate 24141111-5 Metan 24141112-2 Etilenă 24141113-9 Propenă 24141114-6 Butenă 24141115-3 Acetilenă 24141120-1 Hidrocarburi ciclice saturate 24141200-6 Hidrocarburi nesaturate 24141210-9 Hidrocarburi aciclice nesaturate 24141220-2 Hidrocarburi ciclice nesaturate 24141221-9 Benzen 24141222-6 Toluen 24141223-3 O-xileni 24141224-0 M-xileni 24141225-7 Stiren 24141226-4 Etilbenzen 24141300-7 Alți derivați halogenați ai hidrocarburilor 24141310-0 Tetracloretilenă 24141320-3 Tetraclorură de carbon 24142000-1 Alcooli, fenoli, fenoli-alcooli și derivații acestora, fie ei halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozați, alcooli grași industriali 24142100-2
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]