664 matches
-
de rută va asigura prosperitatea Sudului, deschizând „vestul influenței și colonizării sudiste.” Interesul Sudului față de căile ferate în general, și față de calea ferată a Pacificului în particular, a prins avânt după terminarea Războiului Mexicano-American din 1848. În acel război, ofițerii topografi și efectuaseră studii care au demonstrat fezabilitatea unei căi ferate începând la El Paso sau în Arkansasul de vest și terminându-se la San Diego. , editor la "", împreună cu Gadsden, au făcut publice în beneficiile construcției acestei căi ferate. Gadsden devenise
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Războiului Mexicano-American, dar încă existau probleme ce afectau ambele părți și care rămăseseră nerezolvate: posesiunea asupra Văii Mesilla, protejarea Mexicului de raidurile indienilor, și dreptul de tranzit prin . Tratatul stipula o comisie comună, alcătuită din câte un comisar și un topograf din fiecare țară, care să determine frontiera finală între Statele Unite și Mexic. Tratatul specifica faptul că frontiera Rio Grande va coti spre vest la opt mile (13 km) nord de El Paso. Tratatul se baza pe o anexă ce cuprindea
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Cruz. Hargous a achiziționat drepturile pentru această rută în schimbul a 25.000 de dolari ( de dolari la valoarea actuală), dar a realizat că această concesiune nu are valoare dacă nu este susținută de guvernele mexican și american. În Mexic, ofițerul topograf i-a raportat secretarului de stat că o cale ferată care să traverseze istmul este o idee „fezabilă și practică”. Clayton i-a dat apoi instrucțiuni lui Robert P. Letcher, ambasadorul în Mexic, să negocieze un tratat cu scopul de
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
de caractere tipografice devanagari. William Jones, care a fondat și Societatea Asiatică, a continuat dezvoltarea metodei de transliterare. Acesteia i-a fost dată o formă mai completă la sfârșitul secolului al XIX-lea de către William Wilson Hunter, pe atunci general topograf al Indiei. Cand a fost propus pentru adoptare, a întâmpinat imediat opoziția susținătorilor sistemului fonetic Dowler, care a culminat cu o confruntare dramatică într-o întâlnire a Consiliului Indiei pe 28 mai 1872, unde nouă metodă hunteriană s-a impus
Transliterarea hunteriană () [Corola-website/Science/334474_a_335803]
-
în general: Istoria măsurătorii își are începuturile în neolitic, cu circa 10 000 de ani în urmă, adică în jurul anului 8000 î.Hr., atunci când oamenii au început să devină sedentari. Atunci, la construcția așezărilor și la împărțirea câmpurilor era nevoie de topografi. Aceștia trebuiau să cunoască deja conceptul de măsurătoare, pentru a putea compara mărimile între ele. Pentru ca terenurile pe care se putea construi trebuiau împărțite între consăteni, era nevoie de metode simple de măsurare și calculare a suprafețelor. Descoperiri arheologice arată
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
în măsurători. Cea mai veche reprezentare a unui teritoriu este un plan de teren babilonian din anii 3000 î.Hr. care este realizat pe o plăcuță de lut și a fost descoperit lângă localiatea Kirkuk din Irak. Aceasta demonstrează faptul ca topografii babilonieni împărțeau parcelele în figuri geometrice regulate și le măsurau apoi ca triunghiuri, dreptunghiuri sau trapeze. Babilonienii știau să împartă cercul în șase părți, foloseau ceasul solar și împărțirea în 12 părți a zilei. Din Mesopotamia provin planuri pe plăcuțe
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
4000 de ani. De la civilizațiile sumeriană și babiloniană provine câte o plăcuță de lut, una dintre acestea cu harta lumii (Pământul este reprezentat sub forma unui disc), cealaltă cu planul orașului antic Nippur. Biblia arată că în vechiul Israel existau topografi care stabileau proprietățile și hotarele terenurilor. Măsurătorile sunt menționate de multe ori în Vechiul Testament, de exemplu în Proverbe 22:28: sau în Isaia 34:17: Începuturile analizării științifice a geometriei pornesc de la vechii egipteni. Ei trebuiau să măsoare anual Delta
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
piele de leopard care deține hieroglifa pentru „an” și o unealtă de scris în mână pentru a înregistra durata domniei faraonului. Pe cap are o frunză de canabis și flori. Cea mai veche dovadă a cunoștințelor de care aveau nevoie topografii este așa numitul „"Papirus Rhind"”, manual pentru calcularea triunghiurilor, trapezelor, cercurilor etc. Papirusul datează din anul 1700 î.Hr. Herodot (484 î.Hr. - 425 î.Hr.), numit de Cicero „"tatăl istoriei"”, spunea ca egiptenii aveau un adevărat plan cadastral în anul 1700 î.Hr.
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
standardizat planul orașului în așa măsură încât oamenii din întregul Imperiu Roman au implementat același sistem în aproape orice oraș nou construit. O legiune care se afla în marș, compusă de obicei din 5500 de soldați, dintre care 10 erau topografi, putea să se stabilească în fiecare seara în altă tabără, realizată după principii geometrice foarte stricte. Taberele aveau de obicei 750 x 1000 picioare romane (aprox. 222 x 296m). Într-o tabără romană ideală, străzile principale: "via principalis" și "via
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
x 296m). Într-o tabără romană ideală, străzile principale: "via principalis" și "via pretoria" se intersectau în centru și ajungeau până la cele patru porți ale spațiului împrejmuit. Ceea ce reiese foarte clar din multele schițe romane este extraordinara abilitate tehnică a topografilor romani, a "agrimensorilor". Cunoștințele lor tehnice sunt cunoscute din culegerea lucrărilor lor teoretice, preluate apoi ca transcripții medievale, de exemplu "„Corpus Agrimensorum Romanorum”". Cel mai important instrument al topografilor romani era groma, o alidadă dublă cu pinule, cu două brațe
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
foarte clar din multele schițe romane este extraordinara abilitate tehnică a topografilor romani, a "agrimensorilor". Cunoștințele lor tehnice sunt cunoscute din culegerea lucrărilor lor teoretice, preluate apoi ca transcripții medievale, de exemplu "„Corpus Agrimensorum Romanorum”". Cel mai important instrument al topografilor romani era groma, o alidadă dublă cu pinule, cu două brațe legate printr-un unghi drept pentru marcarea unghiurilor drepte si aliniamentelor. Totuși, din punct de vedere teoretic au fost puține realizări în lumea romană. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) (circa
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Maria - funcționar public Șerban Ion - inginer mecanic Băluța Constantin - jurnalist Giurgiu Laurențiu Ion - masterand Coman George Liviu - jurist SENAT Darie Gheorghe Cristian - inginer Osman Narcis - economist Cîrnu Marian - economist Maringic Ștefan - căpitan specialist Ilie Laurențiu - tehnician constructor nave Muscoiu Florin - topograf Ciovei Sofia - pensionar, fost profesor CLUJ CAMERA DEPUTAȚILOR Giurgiu Mircia - lector universitar Someșfălean Narcis Viorel Florin - economist Ungurean Bogdan - agent bursă Crișan Alexandru Vlad - manager securitate Balc Mihai Bogdan - economist Lungu Paula Ioana - administrație publică Constantinescu George - manager asigurări SENAT
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]
-
alimentară Candrea Petru - mecanic auto Bumbu Grigore - pensionar, artificier exploatare minieră Zancu Georgeta - asistent Sorohan Gheorghe - tehnician exploatări forestiere Tîrlă Dumitru - administrator, inginer economist Simiganovschi Stelian - jurist Țigănescu Toader- pensionar, maistru electromecanic Pușcaș Miron - pensionar, maistru mecanic Toma Vasile - pensionar, topograf Bejinariu Ioan - pensionar, tehnician normator Dranca Maria - pensionar SENAT Dinuță Ioan - economist Rusu Vasile - viceprimar Vasiliu Laurențiu - inginer minier Forminte Valeria - pensionar Nemțoi Lazăr Petru - viceprimar, inginer Sabău Lupașc Gheorghe - pensionar, fost mecanic locomotivă TELEORMAN CAMERA DEPUTAȚILOR Florea Gabriel Dorinel
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. PRU, liste complete de candidați și profesiile lor by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102727_a_104019]
-
26 octombrie 1943) a fost un arheolog englez de origine maghiară, cunoscut în primul rând pentru explorările și descoperirile arheologice din Asia Centrală. El a fost, de asemenea, profesor universitar în India. Stein a fost, de asemenea, etnograf, geograf, lingvist și topograf. Colecția de cărți și manuscrise luate din peșterile Dunhuang este importantă pentru studiul istoriei Asiei Centrale și a artei și literaturii Budiste. El a scris mai multe volume despre expedițiile sale și descoperirile despre Khotanul antic, Serindia și Asia Interioară
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]