1,558 matches
-
Sale Împărăteasa... Ridic paharul în onoarea Majestății Sale Împăratul Nicolae și a Majestății Sale Alexandra Feodorovna. Orchestra gărzii republicane a intonat imnul rusesc... Iar seara, marele spectacol de gală de la Operă a fost o apoteoză. Precedată de doi purtători de torțe, perechea imperială a urcat scara. Parcă înainta printr-o cascadă vie: rotunjimile albe ale umerilor femeilor, florile deschise de pe corsaje, strălucirea parfumată a coafurilor, scânteierea bijuteriilor de pe decolteuri, toate acestea pe fundalul uniformelor și al fracurilor. Puternicul strigăt „Trăiască Împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din urmă a încercat să imite într-un car de aramă zborul prin nori al lui Zeus Kataibates („cel care coboară”, omologul și omonimul lui Jupiter Elicius ; cf. 108, pp. 393 și urm.). Mai mult decât atât, prin aruncare de torțe aprinse, Salmoneus imita fulgerele lui Zeus (Virgiliu, Eneida, VI, 585 și urm. ; Diodor Siculus, Biblioteca istorică, IV, 68 și VI, 6-7). Simeon Florea Marian a crezut că numele acestui erou din mitologia greacă, Salmoneus, a generat termenul solomonar din folclorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe fiicele lui Pelias, regele Tesaliei, să o invoce pe Artemis Hiperboreeana cu făclii aprinse într-o noapte cu lună, în timp ce vrăjitoarea o cheamă pe zeiță cu „lungi rugăciuni [descân tece] în limba colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Svarog, personificare a cerului senin (în sanscrită svar = „luminos, senin”), părintele zeului Soare (Dajbog) și al zeului Foc : „...Despicând norii cu săgeți strălucitoare, Svarog ar fi făcut să apară Soarele sau, în limbajul metaforic al Antichității, el ar fi aprins torța Soarelui care fusese stinsă de demonii întunericului. Această concepție a fost aplicată, de asemenea, Soarelui dimineții care apare din negura nopții ” (22). Este interesant de văzut și cum înțelegea Vasile Pârvan celebrul și controversatul pasaj din Istoriile lui Herodot privind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încăpeau în trăsură alături de ei sau îi incomodau. Ele erau ținute de slujitori, care călătoreau afară, în spatele birjei. Când boierul mergea prin oraș călare pe cal, în spatele lui alerga un slujitor care îi ținea ciubucul și, dacă era întuneric, o torță (masala). Iată ce relatează un călător rus care a vizitat Iașiul în 1808 : „în spatele trăsurilor stau câte doi slujitori : unul din ei ține luleaua stăpânului său, cu un ciubuc lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să se miște în catacombele de sub bibliotecă. ― În nomine Augustini, in nomine Dei, rosti deodată Abatele și Maria auzi un bâzâit scurt, provenind de la un obiect tehnologic, care nu se potrivea deloc în peisajul arhaic și încleștat parcă în lumina torței puturoase pe care Abatele o folosise ca să-și lumineze drumul. Mișcările Abatelui îi atraseră Mariei atenția asupra capului bărbatului crucificat în stânga lui Iisus. Chipul se retrăsese, și, în locul lui, se putea vedea licărirea slabă și verzuie a unui... ― Scaner de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putem izola arsenalurile comunicante de raporturile de forță dintre popoarele pe care le modifică direct. Renașterea a avut drept far Italia, după cum secolul nostru are America. Și a fost un genovez, Cristofor Columb, cel care a transmis, fără știrea lui, torța, sau virusul, sau ambele, Lumii Vechi către Lumea Nouă. Secole febrile, performante, canibale. Marile epoci de Întrupare a Cuvîntului, devorate de propriile lor mesaje, prinse în propria lor plasă, degajînd o căldură enormă (în timp ce simbolul este, prin el însuși, rece
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unor premii prestigioase În perioada de după 194447. Cariera sa, spre deosebire de cea a mentorului său, a continuat după 1948, deși la o scară mai mică și cu numeroase restricții impuse asupra publicării lucrărilor sale de patologie ereditară. Totuși, Râmneanțu a purtat torța aprinsă de Moldovan până la sfârșitul vieții sale prin intermediul prelegerilor de la Uniunea pentru Științele Medicale și al unei biografii detaliate pe care a Încheiat-o cu un an Înainte de moartea sa. Râmneanțu este o personalitate a mișcării eugeniste nu doar datorită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căutarea cu orice preț a onorurilor, patima înavuțirii, tot atâtea rătăciri vinovate deoarece te îndepărtează de adevărata plăcere. Ce rost au interioarele burgheze pline de obiecte inutile și sclipitoare, costisitoare și ridicole - ca, de exemplu, sculpturile reprezentând efebi purtători de torțe? Pentru ce să faci muzicieni lâncezind lângă țiterele lor sub plafoane cu despărțituri? Care-i utilitatea stofelor prețioase, a țesăturilor brodate cu purpură? Niște deșertăciuni... Deșertăciunea comediei umane... Deșertăciunea războaielor și a piepturilor bombate... Deșertăciunea jalnicelor divertismente ale unor oameni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care au fost stropite cu benzină. S-a auzit ordinul dat În limba română: «Aprindeți focul!» și « În cîteva minute» - cum precizează actul de acuzare - grajdurile și cei 5.000 de oameni vii din interiorul lor «au ars ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], În timp ce zecile de mii de evrei care erau Închiși În cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pălării de damă de P. Siraudin, Reprezentație de binefacere de F. von Schönthan și G. Kadelburg. A și tradus numeroase texte, unele publicate în volum: C.F. Hebbel, Judita și Holofern (1902), H. Sudermann, Stane de piatră (1909), Paul Hervieu, Goana torțelor (1911). Altele au fost doar jucate: Maria Magdalena de C.F. Hebbel, Oh, bărbații! de A. Capus, Minunică de P. Gavault și R. Charvay, El și ea de Buchbinder, Amicul Jack de W.S. Maugham, libretul operetei Eva de Franz Lehar
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Amicul Jack de W.S. Maugham, libretul operetei Eva de Franz Lehar ș.a. SCRIERI: Schițe. 30 de zile la Paris, București, 1905. Traduceri: Friedrich Hebbel, Judita și Holofern, București, 1902; Hermann Sudermann, Stane de piatră, București, 1909; Paul Hervieu, Goana torțelor, București, 1911. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia românească, București, 1905, 25-33, 290-323; Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
desăvârșită (2001), Miere neagră (2002), Îngerul pe gheața subțire (2003) - întăresc impresia disoluției individului, confruntat cu haosul existențial, cu sentimentul dezolării și al extincției, de care încearcă să se salveze mai întâi prin iubire, în poeme precum Dorință, Captivitate, Numai torța ta, Scufundă-te în depărtarea luminoasă ș.a. Uneori versul ritmat păstrează o cezură interioară, o anume muzicalitate, alteori reflexivitatea, insinuată în primele plachete, capătă aspect discursiv, iar mai rar parabolic (Ce este?, Zodie, Vine seara, Cine ești? ș.a.). O orientare
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Începuse în 1918, cu versuri, în revista „Duminica ortodoxă”, iar placheta Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune, îi apare în același an. Colaborează la „Viața românească”, unde din 1927 semnează proză despre viața monahală, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Scrisul românesc”, „Torța”, „Universul”, „Vremea” ș.a. În 1928 lui S. i se editează Călugări și ispite, o culegere de nuvele căreia, la ediția a doua, din 1930, i se acordă Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. Tot în 1928 i se tipărește romanul Necazurile
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Adevărul”, „Dimineața”, „Dreptatea”, „Jurnalul literar” ș.a., luând atitudini de bun-simț în favoarea unei funcționări echitabile a societății. Oarecum proscris după 1939 (atacase frecvent și dur dreapta politică, în special pe A. C. Cuza și pe Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de direcție al „Universului”, metamorfozat din 1946, sau ca sporadic colaborator la unele ziare și reviste, între care și „noua” „Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui S. este evidențiată și de
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Iași, 1983 (în colaborare cu Petronela Negoșanu); Balzac, Comedia umană, VI, București, 1987 (în colaborare); Aleksandr Amprimoz, Cânt solar, pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Petronela Negoșanu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 103-105; M. Sv. [Mihail Sevastos], „Blănurile oceanelor”, „Torța”, 1945, 11; Streinu, Pagini, II, 144-146; V. Popovici, Expoziția suprarealistă, „Fapta”, 1946, 630; Ion Oarcăsu, Lumini și umbre în creația unui poet militant, TR, 1958, 27; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961, 110-112; Marian Popa, „Rocadă”, LCF
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
cu hainele rupte, / cu frigul în oase, / cu oasele roase / de boli, de nevoi, / flămânzi, triști și goi”. După întoarcerea armelor cerul s-ar arăta „doldora de lumină: lumină albă - odihnitoare”, iar „masele au prins să se miște / ca niște / torțe / uriașe, / cu foc nestins în ele, / păduri de brațe - / pătrunse de vânt prielnic - / au foșnit”. Pentru a nu lăsa nici un dubiu asupra sensului acestui tip de „vizionarism”, T. va publica în 1947, separat, discursivul poem politic Noiembrie, șapte, după cum semnează
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
cu Apocalipsa, Timișoara, 1997; Climatul fulgerului, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Dan Ciachir, Un debut remarcabil, SPM, 1979, 470; Nicolae Ciobanu, Un elegiac modern, LCF, 1979, 14; Gheorghe Pituț, „Neobosita căutare a luminii”, LCF, 1979, 14; Ion Murgeanu, Ceva foarte aproape de torță, RMB, 1979, 10 864; Adrian Popescu, Ipostaze lirice, ST, 1979, 6; Laurențiu Ulici, Un poet..., RL, 1979, 25; Eugen Simion, Tineri poeți, RL, 1979, 33; George Vulturescu, Radu Ulmeanu, „Geneze”, 1980, august; [Ion Bledea], Starea de poezie, „Cronica sătmăreană”, 1982
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
La nord de noi înșine (1979), Frumoasa adormită (1981). Aproape toate cărțile au fost reeditate în mai multe rânduri, cu modificări. Sub genericul Sfârșit de mileniu, T. a publicat un roman-cronică în șapte volume - Casa domnului Alcibiade (1978), Retragerea fără torțe (1982), Ieșirea la mare (1984), Victoria neînaripată (1985), Privighetoarea de ziuă (1986), O sută una lovituri de tun (1989), Sub 0 grade (1994) -, ce acoperă istoria secolului al XX-lea până la sfârșitul lui august 1944. A tradus și stilizat traduceri
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
retrovizoare, București, 1970; Constanța, București, 1970; Al treilea pol al pământului, București, 1971; Maria și marea, București, 1973; ed. București, 1992; Acea fată frumoasă, București, 1975; [Sfârșit de mileniu], vol. I: Casa domnului Alcibiade, București, 1978, vol. II: Retragerea fără torțe, București, 1982, vol. III: Ieșirea la mare, București, 1984, vol. IV: Victoria neînaripată, București, 1985, vol. V: Privighetoarea de ziuă, București, 1986, vol. VI: O sută una lovituri de tun, București, 1989, vol. VII: Sub 0 grade, București, 1994; La
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Ungheanu, „Casa domnului Alcibiade”, LCF, 1978, 29; Iorgulescu, Firescul, 164-171; Mircea Zaciu, Radu Tudoran, ST, 1980, 3; Ov. S. Crohmălniceanu, Portretul călătorului, RL, 1981, 49; Piru, Ist. lit., 442-443; Constantin M. Popa, Replay, București, 1981, 15-18; Dana Dumitriu, „Retragerea fără torțe”, RL, 1982, 52; Titel, Cehov, 142-150; Leonida Neamțu, Radu Tudoran, ST, 1985, 3; Cornel Ungureanu, Altă ieșire la mare, O, 1985, 11; Valeriu Râpeanu, De la „Anotimpuri” la „Sfârșit de mileniu”, RL, 1986, 5; Mircea Iorgulescu, Privește înapoi fără complexe, RL
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
mixte pasaje muzicale studiate În timpul orelor de muzică. Serbarea era Încheiată de fanfara militară, ce urma să interpreteze Frați români, un marș al lui Gr. Scorpan . Spre seară, În jurul orei opt și jumătate, garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era organizată de Învățători după recomandările venite de la revizoratul școlar. Cu această ocazie, elevii, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, participau la oficierea Sfintei liturghii și la Te Deum-ul organizat
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
poeților (Tudor Arghezi, de exemplu, reprezintă una din obsesiile lui S.), risipite printre consemnări ale tribulațiilor unei vieți „ciudate” de însingurat profesor de provincie. SCRIERI: Punct vernal, pref. E. Lovinescu, București, 1933; Pod eleat, București, 1935; Șerpuiri între lut și torțele de aur, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, cuvânt înainte Vladimir Streinu, București, 1973; ed. îngr. și postfață Simion Bărbulescu, București, 1998; Printre scriitori și artiști, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, București, 1988; Poezii, îngr. și pref. Simion Bărbulescu, Cerașu-Prahova, 2003
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
I, 94-97, IV, 69-71; Călinescu, Ist. lit. (1941), 816, Ist. lit. (1982), 901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT, 1966, 9; Laurențiu Ulici, Fișe de retrospectivă literară: Simion Stolnicu, CNT, 1966, 34; Bărbulescu, Comentarii, 166-201; Al. Piru, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1973, 29; Emil Manu, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, AST, 1973, 8; Crohmălniceanu, Literatura, II, 489-493; Ion Bălu, Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]
-
901; Eugen Jebeleanu, Simion Stolnicu, CNT, 1966, 9; Laurențiu Ulici, Fișe de retrospectivă literară: Simion Stolnicu, CNT, 1966, 34; Bărbulescu, Comentarii, 166-201; Al. Piru, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, RL, 1973, 29; Emil Manu, „Șerpuiri între lut și torțele de aur”, AST, 1973, 8; Crohmălniceanu, Literatura, II, 489-493; Ion Bălu, Simion Stolnicu, RL, 1980, 46; Eugen Simion, Memorialistică, RL, 1988, 29; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 339-349; Lovinescu, Sburătorul, I, 157, II, 9, passim, III, 45, passim, IV, 10, passim, V, 35
STOLNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289962_a_291291]