1,077 matches
-
rasat, deprins să fie chemat „domn’ profesor de către concitadini, ce se plimbă senin sub soarele amiezii de iarnă”2. O imagine-avertisment ce nu poate să nu alarmeze, să nu reclame dreptul la memorie și la adevăr. Căci unii dintre foștii torționari, sub Înfățișarea unor bunici nevinovați, Încă mai poluează mediul Înconjurător. Există apoi o serie de referiri la conexiunile „evreiești” ale procesului, În special cele legate de Emil xe "Calmanovici"Calmanovici, xe "Berman"Berman și xe "Kofler"Kofler. Putem spune că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
au ajuns la comunism din pricina antifascismului. Nu puțini au aderat la noua direcție din carierism și sete de putere, Înțelegând să obțină avantaje personale de la noua Putere, alții, intrați În Partid din afinități ideologice, au fost corupți de Putere, ajungând torționari. O problemă care s-a discutat a fost numărul de evrei În cadrul Partidului Comunist Român. Pe acest subiect s-au prezentat cifre fanteziste, fără legătură cu realitatea. Este greu de stabilit exact compoziția națională a Partidului Comunist. Pe de-o
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
atotputernicia unui responsabil: evreu, negru, sărac, bogat, bolșevic și așa mai departe. Picturile din Evul Mediu ne arată scene apocaliptice. Persecutarea evreilor învinovățiți de otrăvirea fîntînilor. Sînt supuși caznelor, casele lor sînt incendiate în timp ce mulțimea scoate strigăte de bucurie, iar torționarii împing în jăratec, folosindu-și armele, pe acei fugari care credeau că vor scăpa. Or, al doilea război mondial ne-a arătat din nou scene de oroare declanșate de o teamă mereu prezentă pentru care holocaustul reprezintă unul dintre semne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vizitați de înalți reprezentanți ai Partidului Comunist și de înalți ofițeri de securitate care i-au scuipat. Gestul se dorea a fi demonstrativ, reducând încă o dată victima la condiția de rebut al societății. După anchetă și condamnare, prudenți, totuși, foștii torționari și-au prevenit victimele „să aibă fermoar la gură”. Tortura fizicătc "Tortura fizică" Interogatoriile (precum și procesul) au fost instrumentate de o brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea, însă, da. Un minor anchetat în lotul brașovean îi descrie pe anchetatorii-torționari ca fiind „mascați” și „veseli” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 59)! Se poate, într-adevăr, ca în anumite cazuri torționarii să fi dorit să-și protejeze identitatea; cât despre „veselia” lor, aceasta era legată, probabil, de faptul că aveau la dispoziție suficiente victime pentru a-și testa abilitățile de bătăuși! În orice caz, majoritatea mărturiilor sugerează atmosfera de „abator” din cadrul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca un basc, fiind lovită la milimetru pătrat” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 110), mărturisește o victimă. O alta spune că torționarul său „avea o deosebită plăcere să-mi facă capul tobă, simțeam că-mi sună ca un gong de atâția pumni” (Arsene, 1997, vol. 2, p. 162). În timpul torturii erau lovite anumite locuri și anumite organe: pe lângă cap (doar de aici
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la Miliție, în orice birou din Miliția română, la înălțimea de un metru se afla în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una dintre victime a conchis, de altfel, că torționarii experimentau schingiuiri pe care, probabil, le văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
văzuseră în filme. Câțiva dintre foștii anchetați au murit la puțini ani după evenimente, chiar din pricina sechelelor torturii efectuate în timpul anchetei. Nu toți protestatarii au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost copleșiți de schingiuiri. Unii dintre ei, excesiv maltratați, au amenințat că vor muri împreună cu torționarii lor: „Mor eu împușcat, dar moare și el!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 64). Au existat victime care au intenționat să-și lovească torționarii, tocmai pentru că vedeau în schingiuirea la care erau supuși o formă de umilire a virilității. După încheierea anchetei, apoi a procesului, și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să-și clameze
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pot supune niciunei descrieri. Nutresc față de dumneavoastră Înclinare, dragoste și supunere, acestea sînt acum prețuite În tăcere ca să nu alunece din Înalta lor ființă și să fie biruite de neînsemnatul și neînsuflețitul meu condei“. Alecu moare ca un erou romantic. Torționarul Îi smulge călimara din mînă, confesiunea rămîne neîncheiată. Poetul introduce, fără să știe, o tulburătoare metaforă textuală În aceste rînduri finale: „Nu pot, nu-mi permite paznicul să lungesc mai mult, pe scurt, viața mea este În pericol din toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
teribilă : printre cei care caută în țărână o piatră cât mai mare și mai colțuroasă, pentru a arunca în apostolul chircit la pământ, se află apostolul însuși. Dacă ajungi tu însuți să fii pândarul propriei ființe, să devii propriul tău torționar, unde te mai poți ascunde atunci ? Cel care te iscodește și te hăituiește în oricare ungher nu e decât o voce. Poate fi o voce la întâmplare, poate fi chiar vocea ta lăuntrică. O lumină puternică te orbește, nici măcar închizând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asupra altuia sau uitarea de sine care se înalță pe o prealabilă conștiință a eului propriu. Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Deci mai întîi cunoaște-te și iubește-te, dacă vrei să te deschizi către altul. Corolar: Toți torționarii ar trebui torturați (dar nu de către oameni, ci de către îngeri și zei punitivi; vezi Eriniile la greci). Apoi ar trebui aduși în fața victimelor lor: le-ar îmbrățișa și le-ar cere iertare, conștienți, de-abia acum, prin oroarea suferită, de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
conviețui ― și în numele a ce? ― înlăuntrul aceleiași specii și al aceleiași identități cu un tip care plănuiește crime planetare și îi pune pe alții să le execute? Este el om? Iar cei care acceptă să le execute sânt oameni? Un torționar e om? Un tip care face o teorie (în jurul unei rase, clase, etnii sau religii) potrivit căreia o parte a omenirii trebuie să o lichideze pe cealaltă ― este om? Un tip care violează e om? Etc. etc. etc. Vrând să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ea. (Glucksmann a fost "maoist" în perioada '68-ului parizian.) Acest lucru vrea să spună că în fiecare dintre noi stă la pândă Răul, că în adâncurile fiecăruia dintre noi zace ― putând fi oricând activat ― Hitler, Stalin, Mao, criminalul, torționarul, violatorul. Lucrul mi se pare o enormitate. Cunosc o droaie de oameni care nu ar fi putut, nu pot și nu vor putea în veci ― prin liberă alegere ― să practice falaqa (tortura prin bătaie la tălpi), să omoare pentru a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
după ce ai plătit, pleci cu senzația că ai fost oaspetele lor. Mari mascalțoni! Cu ei, ai impresia că viața e o petrecere muzicalo-gastronomică și că tristețea nu face parte din lumea asta. Lucian își pregătește premiera pariziană la După-amiaza unui torționar ("film cameral", îl numește el), făcut după cartea Doinei Jela (Drumul Damascului), iar Marie-France îl ajută, cu acea vocație a devotamentului orb pe care a avut-o și o are pentru câțiva oameni. Este în ea un filon "primar", desprins
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
aceea, până una-alta, realitatea trebuie trecută sub tăcere. "Despre lucrul acesta ne veți vorbi altă dată..." Citesc, iată, în 22 două pagini pline cu extrase din presa străină despre filmul lui Lucian Pintilie lansat recent la Paris, După-amiaza unui torționar, având ca punct de plecare cartea Doinei Jela, Drumul Damascului. Spovedania unui torționar. Atât în carte cât și în film este vorba de confesiunea, pare-se unică pe lume, făcută recent de un torționar activ în comunism, în epoca lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
veți vorbi altă dată..." Citesc, iată, în 22 două pagini pline cu extrase din presa străină despre filmul lui Lucian Pintilie lansat recent la Paris, După-amiaza unui torționar, având ca punct de plecare cartea Doinei Jela, Drumul Damascului. Spovedania unui torționar. Atât în carte cât și în film este vorba de confesiunea, pare-se unică pe lume, făcută recent de un torționar activ în comunism, în epoca lui Gheorghiu-Dej din anii '50. Ambele, cartea și filmul, spun în esență același lucru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lansat recent la Paris, După-amiaza unui torționar, având ca punct de plecare cartea Doinei Jela, Drumul Damascului. Spovedania unui torționar. Atât în carte cât și în film este vorba de confesiunea, pare-se unică pe lume, făcută recent de un torționar activ în comunism, în epoca lui Gheorghiu-Dej din anii '50. Ambele, cartea și filmul, spun în esență același lucru: "comunism" egal "crimă". Ei bine, în nici unul din articolele occidentale dedicate filmului (toate super-elogioase) nu apare cuvântul "comunism", iar torționarul nostru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un torționar activ în comunism, în epoca lui Gheorghiu-Dej din anii '50. Ambele, cartea și filmul, spun în esență același lucru: "comunism" egal "crimă". Ei bine, în nici unul din articolele occidentale dedicate filmului (toate super-elogioase) nu apare cuvântul "comunism", iar torționarul nostru pare să fi venit de pe Marte. Un singur cronicar aduce vorba de... Ceaușescu, scoțând în prim-plan o figură "accidentală" a istoriei (ca și cum pe Ceaușescu nu tot comunismul l-a creat) și salvând astfel sistemul. Filmului i se răpește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la fund nu e de așa natură. În momentul când se vorbește de restaurarea autorității parentale, te poți întreba dacă e bine să-i lăsăm pe puștii care primesc una la fund să creadă că tatăl și mama sunt niște torționari împotriva cărora poate să depună plângere. [...] Ar fi savuros și trist totodată să vedem că un puști vinovat de furt prin violență să scape de închisoare, în numele legii, iar tatăl lui, care i-a tras una la fund, să fie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar se duce din nou la adversar și primește încă o porție. Nici o fractură, nici o comoție. E și ăsta un punct de vedere. Mai violent decât Moromeții, la Marin Preda, e un universitar, Petrini. Aflat la muncă silnică, își ucide torționarul aruncându-l într-un puț de mină. Când se eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și, când ea leșină, o violează. În final îl ucide pe soțul amantei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
contradictorii și că subiectivitatea este, de fapt, forța dominantă a oricărei scrieri. E de-a dreptul șocant să constați că Ion Ioanid evocă până și atrocitățile ultimului obscur temnicer, În timp ce Berberova nu găsește prilejul să spună două vorbe despre marii torționari ai utopiei comuniste de primă oră. E, poate, un simplu joc al Întâmplării și al memoriei, Însă și o concepție cu totul diferită asupra a ceea ce Înseamnă, În Înțelesul larg al cuvântului, ideea de memorie, de confesiune, de intimitate. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sunt cele trei mii de zile În Închisorile comuniste ale Lenei Constante? Ce altceva rememorarea lui Ion Ioanid, În clipele când ființa sa fizică era anihilată, redusă la consistența abia pâlpâitoare a unui simplu număr ce migra, după logica sadismului torționarilor, dintr-o Închisoare În alta? Ce altceva splendidele pagini ale memoriilor lui Argetoianu, acest uluitor portretist ivit din adâncurile prea-balcanicei noastre vieți politice? Sau filozofia nevrozei care alcătuiește În jurnalul „tinerei greu de mulțumit”, Jeni Acterian, un fascinant „desen În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
psihică. Bătăi, șocuri electrice, traume fizice, privarea de somn, hrană și apă, asfixierea, închiderea în spații foarte mici, intimidarea, amenințarea familiei, ingerarea de produse chimice, inducerea de stări halucinante, simularea execuției și multe alte atrocități greu de închipuit alcătuiesc arsenalul torționarilor. Un groaznic și controversat abuz al regimului are loc în închisoarea din Pitești (1949-1952). Virgil Ierunca analizează experimentul de reeducare al deținuților, bazându-se pe depozițiile unor martori. Experimentul e cunoscut în timp drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]