7,315 matches
-
respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1. Inspirul Din punct de vedere al activității mușchilor repiratori inspirul este întotdeauna un proces activ. Mușchii inspiratori sunt cei care expandează cutia toracică față de poziția de echilibru mecanic, după cum urmează. Se poate spune că cel mai important mușchi inspirator este diafragmul. Paralizia selectivă a mușchilor intercostali prin transecția măduvei în regiunile cervicale inferioare nu afectează prea mult respirația deoarece diafragmul nu este afectat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul costal) creșterea diametrului transversal al cutiei toracice. Dacă un hemidiafragm este paralizat datorită unor leziuni a nervului frenic, acestă porțiune a diafragmului se mișcă mai mult în sus decât în jos în cursul inspirului atunci când presiunea intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii cutii toracice. Există și un grup de mușchi accesori ai inspirației, cu o contribuție mică în cursul respirației obișnuite, dar pregnantă în cursul efortului sau al manevrelor de respirație forțată. Din această categorie fac parte mușchii scaleni, care ridică primele două coaste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al manevrelor respiratorii forțate are loc contracția mușchilor expiratori. Cei mai importanți sunt mușchii peretelui abdominal (drept abdominal, oblic intern și extern, transvers abdominal); când ei se contractă presiunea intra-abdominală crește și diafragmul este împins în sus către cutia toracică reducându-se astfel volumul acesteia (fig. 69). Acești mușchi se contractă puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
puternic în timpul tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din plămân în cursul excursiei cutiei toracice între diferitele sale poziții ventilatorii. Volumul curent (VC) reprezintă volumul de aer vehiculat la fiecare inspir și expir obișnuit (de repaus) și are o valoare de aproximativ 500 ml. Volumul inspirator de rezervă (VIR) reprezintă volumul de aer maxim care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la alungirea mușchiului. Informația plecată de la nivelul fusurilor neuro-musculare este utilizată pentru a controla reflex contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In cursul respirației forțate (de exemplu în timpul efortului) expirul devine un proces activ ca rezultat al activității neuronilor expiratori. Centrul apneustic se găsește în partea partea inferioară a punții. Această arie se numește astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ca aceste grupe musculare să lucreze coordonat, iar acest lucru este responsabilitatea sistemului nervos. Aceasta se poate observa la nou-născut, în special la prematuri, care prezintă o activitate necoordonată a mușchilor respiratori, în special în cursul somnului (de exemplu, mușchii toracici încearcă să realizeze inspirul pe când mușchii abdominali realizează expirul). Aceasta poate fi o cauză a morții subite la copil. 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii Mecanismele reflexe având substratul morfo funcțional reflex descris mai sus sunt utilizate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
produce ca urmare a apropierii corzilor vocale) și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu aripi care-i țâșnesc fie direct din brațe, fie sunt prinse de omoplați, iar picioarele sale se termină cu ghiare de pasăre. În spatele tronului se ascunde un schelet, se poate vedea doar o parte din craniu și din cutia toracică. Moartea este cea care prezidează ceea ce pare să fie o judecată ultimă a feminității în ipostaza ei malefică, pe care o consacră și un valtrap sau râu de purpură care se scurge la baza tronului și pe care stă așezată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate trece la sistemul body-building, cu evitarea exercițiilor clasice de haltere (împins, smuls și aruncat). De asemenea, se vor evita la această vârstă și contracțiile izometrice funcționale, care pe lângă solicitarea maxima a mușchilor, ligamentelor și articulațiilor, duc la o hipertensiune toracică și intracraniană cu toate consecințele negative ale unui astfel de efort. O serie de studii făcute pe un grup de sportivi foarte tineri, cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani, în legătură cu efectele fiziologice ale contracțiilor izometrice funcționale, au scos în evidență
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
Palma crează denumirea de “arteriopatie hemodinamică”. Roberts (1959) demonstrează faptul că ateroscleroza aortică este mai severă sub nivelul trunchiului celiac iar S. Glagov (1961) confirmă faptul că ateroscleroza aortică este mai severă la nivelul segmentului abdominal decât la nivelul celui toracic. Tot Glagov (1972) este cel care readuce în atenție factorii de risc hemodinamic care, după opinia sa sunt constituiți din stressul mecanic, arhitectura murală, nutriția murală și vulnerabilitatea la ateroscleroză (?). Această idee este reluată în 1983 de către MH Friedman și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se continuă cu artera femurală comună (fig. 3.4.). Emite: ramuri musculare pentru mușchiul psoas; a. epigastrică inferioară (a. epigastica inferior) care se îndreaptă ascendent vascularizând peretele anterior abdominal pentru a se anastomoza cu artera epigastrică superioară (ram al arterei toracice interne). În cursul traseului său ascendent se anastomozează cu ramurile terminale ale unor artere intercostale și cu arterele lombare. a. circumflexă iliacă profundă (a. circumflexa ilium profunda) cu origine de pe peretele lateral al arterei iliace externe, opus originii arterei epigastrice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în care debitele să fie perfect laminare (fig. 4.8) pentru că nici un vas nu este suficient de lung și de rectiliniu, fără ramificații sau curburi pentru a permite apariția unui front parabolic de viteză (cel mai apropiat profil în aorta toracică descendentă). În realitate, distribuția velocităților în fluxul laminar pulsatil nu este constantă ci se modifică în timp (fig. 4.9). Curgerea turbulentă particulele de fluid sunt animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul turbulent
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
medioclaviculară, sub forma unei izbituri ritmice sincrone cu sistola cardiacă, sau poate fi înregistrat grafic, obținându se o cardiogramă. Este produs de rotația de la stânga la dreapta a cordului în cursul sistolei ce aduce ventriculul stâng în contact cu peretele toracic. Manifestările electrice ale cordului sunt consecința potențialelor de acțiune care se propagă de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi, transmise și înregistrate grafic, obținându-se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din atriul drept în faza presistolică a ciclului cardiac produce o aspirare a sângelui “din față”, forța respectivă numindu-se “vis a fronte”. b) Aspirația toracică. În cursul inspirației presiunea intratoracică scade ceea ce produce distensia venelor mari și implicit scăderea presiunii intravenoase, contribuind la aspirați sângelui spre cord. Coborârea diafragmului provoacă și creșterea presiunii intraabdominale, realizându-se împingerea sângelui spre inimă. c) Presiunea sângelui din capilare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se măresc cele trei diametre ale toracelui datorită contracției mușchilor inspiratori (intercostalilor externi și mai ales diafragmului). Mușchii inspiratori accesori (dințații, marii pectorali, sternocleidomastoidienii, trapezii, romboizii) produc prin contracția lor ridicarea coastelor și deci o mărire suplimentară a dimensiunilor cutiei toracice în timpul inspirației forțate. La bărbat este cracteristică respirația abdominală (creșterea diametrelor toracelui se face predominant prin contracția diafragmului) iar la femeie respirația costală (are o pondere mai mare ridicarea și rotația externă a coastelor prin contracția mușchilor intercostali externi). Ca
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bărbat este cracteristică respirația abdominală (creșterea diametrelor toracelui se face predominant prin contracția diafragmului) iar la femeie respirația costală (are o pondere mai mare ridicarea și rotația externă a coastelor prin contracția mușchilor intercostali externi). Ca urmare a creșterii diametrelor toracice, scade presiunea din spațiul pleural, iar plămânii urmează expansiunea toracică și se destind. Drept consecință presiunea din căile respiratorii scade sub cea atmosferică și aerul pătrunde în plămâni. În inspirația forțată gradientul presional este mai mare și corespunzător pătrunde în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
predominant prin contracția diafragmului) iar la femeie respirația costală (are o pondere mai mare ridicarea și rotația externă a coastelor prin contracția mușchilor intercostali externi). Ca urmare a creșterii diametrelor toracice, scade presiunea din spațiul pleural, iar plămânii urmează expansiunea toracică și se destind. Drept consecință presiunea din căile respiratorii scade sub cea atmosferică și aerul pătrunde în plămâni. În inspirația forțată gradientul presional este mai mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
presional este mai mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus prin elasticitatea sa, odată cu relaxarea musculaturii inspiratorii. Are loc micșorarea diametrelor cutiei toracice și retracția pulmonilor. Ca urmare presiunea intrapulmonară și cea din căile respiratorii devine superioară celei atmosferice iar aerul introdus prin procesul inspirației este eliminat la exterior. În cursul efortului fizic sau în unele ipostaze fiziopatologice procesul expirator poate deveni activ
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele de volum rezidual (VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin deschiderea cavității toracice și constituie volumul de aer minimal, ce prezintă importanță în medicina legală. Suma volumelor pulmonare constituie capacitatea pulmonară totală (CPT). Transferul gazelor respiratorii se realizează la nivelul membranei alveolo-capilare. Mecanismul acestui transfer are la bază gradientul de presiune parțială a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]