3,163 matches
-
mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara... De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică, mai scuipă și zimbrii
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
de mult o glumă. Cel puțin, pentru țara noastră s-a concretizat într-un șir de ani blestemați, cu inundații catastrofale, vijelii și furtuni „tropicale”, grindină, ploi diluviene, toate având consecințele cunoscute, deosebit de grave pentru populație și autorități. Și...ca tortul să fie frumos glazurat, inundațiile alternează cu perioade caniculare, insuportabile pentru sănătatea oamenilor și devastatoare pentru agricultură, implicit pentru economie. Ce învățăminte am tras noi, cei năpăstuiți, din aceste vitregii care s-au repetat aproape an de an? Niciuna. Dar
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se zbătuse să pregătească atâtea și pentru anul acesta. Și acum se întreba derutată: de ce? În sufragerie pusese pe masă setul de farfurii din porțelan chinezesc cu decor aurit, paharele
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
un veninos asalt de pigmei în contra unui incontestabil talent literar”. În anul 1896, „după ce poetul trăise bucuria consacrării și, în același timp, și amarul unor calomnii, la București, la Editura Librăriei Școalelor C. Sfetea, apare volumul de versuri „Fire de tort”, cu o notă „referitoare la existența unui proiect de epopee”: „De când am început să scriu, m-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
revistei „Vatra”, la 1 iunie 1897, Coșbuc preia conducerea revistei „Foaia interesantă”, începând și îndelungata activitate la revista „Albina”, inițiată de Spiru Haret. Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea” (în „Convorbiri literare”), „Pierde vară” (Noua revistă română”), „Nunta
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
cultural-educativ, activitate în care a fost atras și Sadoveanu”. În vara anului 1902, Coșbuc își petrecea câteva săptămâni, la Riva, în Italia. În anul 1904 îi apare cartea „Cântece de vitejie”, volumele al treilea și al patrulea din „Fire de tort” și „Balade și idile”, precum și traducerea „Georgicelor” lui Vergiliu. În „România ilustrată” publică poezia „Concertul primăverii”, iar din anul 1906, de la 1 ianuarie, George Coșbuc, I. Gorun, Ilarie Chendi scot revista „Viața literară”, devenită, mai apoi, „Viața literară și artistică
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
fie sau măcar să pară pricepută poporului și să educe, astfel, la marele lirism o categorie de oameni străini, în chip obișnuit, de literatură.” LAZĂR LĂDARIU Sursa: George Călinescu: „Istoria literaturii române de la începuturi până în prezent”; „Al. Săndulescu: „Coșbuc. Fire de tort și alte poezii”, Biblioteca pentru toți, 1960; arspoetica.ro;„http://www.georgecosbuc.eu”> www.tititudorancea.org. ro.
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
bun, mai drept, mai sfânt/ Mai ca Hristos/ Să-i poți cu drag vedea/ În ceruri fața Sa/ Așa-ti dorim așa/ De ziua ta.’’ La sfârșitul recepției oferite, Dna Irina Anițului, Directoarea Școlii de Duminică, a oferit sărbătoritelor un tort aniversar. *** Multumesc pe această cale în special părintelui Theodor Damian, criticului si istoricului literar M.N. Rusu, Dnei Irina Anițului, Dnei Elena Burchea, precum și tuturor neprețuiților mei prieteni de la New York, care mi-au oferit o săptămână de vacanță minunată. Maria Sârbu
Întâlnirea literară cu scriitoarea Muguraș Maria Petrescu din România, la New York [Corola-blog/BlogPost/92504_a_93796]
-
mai cumplite chinuri, fiind torturați pentru a mărturisi unde și-au ascuns averile. După cele patru luni de tortură, ostaticii au fost mutați în închisoarea Bostangi Bașa, unde erau închiși numai înalții demnitari. Și aici au urmat alte serii de torturi, tot în scopul jefuirii de avere. În cele din urmă, muftiul a reușit să obțină grațierea ostaticilor, dar cu condiția trecerii la mahomedanism. Însă bătrânul voievod va refuza cu bărbăție și curaj, ca și cei dimpreună cu dânsul, drept pentru
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
gustate toate acestea și promit să revin cu o descriere mai amplă într-un număr viitor. Deocamdată, ca să vă faceți o imagine de ansamblu asupra bucătăriei vieneze, notați următoarele: felul tradițional este Tafelspitz (carne de vita fiarta), iar la deșert, tortul Sacher. Alte produse specifice sunt Lungenbraten (carne de vita fiarta în suc propriu cu ficat de gașcă, servită cu sos de smântână și găluște), Raumschnitzel (fleica de porc cu hrean), Zwiebelrostbraten (friptură de vită cu ceapă) și nenumărate varietăți de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
Viena “rezista”, de asemenea, prin deserturile sale savuroase precum Kaiserschmarren (clătitele împăratului), vestitul ștrudel umplut cu mere sau cu cremă de brânză dulce, Gundel-Palatschinken (clătite în sos de ciocolată cu nuci) sau Germknodel (găluști dulci cu piersici sau prune). DELICIOSUL TORT SACHER Între deserturile savuroase pe care le puteți găsi la Viena se numără clătitele, ștrudelul, găluștile, dar cea mai renumită delicatesă, nelipsita de la nici o sărbătoare, este tortul Sacher. Acest tort a deschis un drum în cofetărie. Cofetarii îl recunosc drept
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
de ciocolată cu nuci) sau Germknodel (găluști dulci cu piersici sau prune). DELICIOSUL TORT SACHER Între deserturile savuroase pe care le puteți găsi la Viena se numără clătitele, ștrudelul, găluștile, dar cea mai renumită delicatesă, nelipsita de la nici o sărbătoare, este tortul Sacher. Acest tort a deschis un drum în cofetărie. Cofetarii îl recunosc drept primul tort de ciocolată și apreciază, pe lângă vechimea rețetei, gustul desăvârșit. În general, austriecilor nu le place cremă și n-o folosesc, cel puțin așa cum se gaseste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
nuci) sau Germknodel (găluști dulci cu piersici sau prune). DELICIOSUL TORT SACHER Între deserturile savuroase pe care le puteți găsi la Viena se numără clătitele, ștrudelul, găluștile, dar cea mai renumită delicatesă, nelipsita de la nici o sărbătoare, este tortul Sacher. Acest tort a deschis un drum în cofetărie. Cofetarii îl recunosc drept primul tort de ciocolată și apreciază, pe lângă vechimea rețetei, gustul desăvârșit. În general, austriecilor nu le place cremă și n-o folosesc, cel puțin așa cum se gaseste ea în bucătăria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
Între deserturile savuroase pe care le puteți găsi la Viena se numără clătitele, ștrudelul, găluștile, dar cea mai renumită delicatesă, nelipsita de la nici o sărbătoare, este tortul Sacher. Acest tort a deschis un drum în cofetărie. Cofetarii îl recunosc drept primul tort de ciocolată și apreciază, pe lângă vechimea rețetei, gustul desăvârșit. În general, austriecilor nu le place cremă și n-o folosesc, cel puțin așa cum se gaseste ea în bucătăria franțuzeasca. “Cremă” austriacă e alcătuită, în principal, dintr-un jeleu de fructe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
în bucătăria franțuzeasca. “Cremă” austriacă e alcătuită, în principal, dintr-un jeleu de fructe. În acest jeleu, un ingredient important este ciocolată. De asemenea, migdalele sau pralinele, care dau o savoare incredibilă deșertului, se găsesc din belșug! Sacher e primul tort care a apărut pe piată învelit într-un strat gros de ciocolată, ceea ce l-a făcut imediat celebru. Orice copil din Austria știe azi ce-i acela tort Sacher, iar familia sa găsește întotdeauna bani pentru a-l cumpăra la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
dau o savoare incredibilă deșertului, se găsesc din belșug! Sacher e primul tort care a apărut pe piată învelit într-un strat gros de ciocolată, ceea ce l-a făcut imediat celebru. Orice copil din Austria știe azi ce-i acela tort Sacher, iar familia sa găsește întotdeauna bani pentru a-l cumpăra la aniversările care nu au nici un farmec fără acest deșert, care nici nu e foarte scump. După tort, merge foarte bine un ceai tradițional cu rom și lămâie zaharisita
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
imediat celebru. Orice copil din Austria știe azi ce-i acela tort Sacher, iar familia sa găsește întotdeauna bani pentru a-l cumpăra la aniversările care nu au nici un farmec fără acest deșert, care nici nu e foarte scump. După tort, merge foarte bine un ceai tradițional cu rom și lămâie zaharisita. Lămâia se pune în ceai și, pe masura ce se topește zahărul, ceaiul se îndulcește și se aromatizează. CU MOZART LA SCHONBRUNN La Curtea Imperiala a Austriei se consumau cantități imense
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
mulți, tare mulți, de fapt cei mai mulți, în fond aproape toți marii bărbați a Bisericii, Țării, Poporului și Neamului nostrum, românesc, fiecare dintre ei având, marcând și impresionând, într-un mod cu totul aparte, cu și prin viața, suferințele, chinurile, umilințele, torturile și caznele de care au avut parte și la care au fost supuși, în perioada totalitără, în temnițele comuniste de la noi. Astfel încât, pentru a nu greși ori a împieta memoria, cinsitrea, recunoștința sau prețuirea ori admirația fațe de oricare dintre
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara... De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică, mai scuipă și zimbrii
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină,îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei,strînși în halatele de mătase ciuruite de molii,visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic.A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui,l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot,n-a mai rămas un pahar curat de bragă în toată țara...De cînd îi trece muierii de-albastru prin sticla cu țuică,mai scuipă și zimbrii
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte din cuptorul aragazului, Maria zâmbi, mulțumită că îi reușise. Galbene, rumeioare, aburinde, parcă-i zâmbeau vesele: nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Pe vremea copilăriei mele, în satul de la margine de țară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
pe fundalul mirific al munților. Glasul Mirei nu era auzit. Se simțea străină, se simțea singură, se simțea izolată de bucuria comună, împărtășită, a familiei. Mira percepea familia ca pe un întreg. Nu exista noțiunea de fericire ca felie a tortului, ci ca o lumânare înveselind capodopera culinară. Trebuiau să se înfrupte toți, cu aceeași poftă și veselie din tort! Ajunși pe versantul mai animat al muntelui, gândurile Mirei se înmulțeau. Și-ar fi dorit să participe și fiica ei, cu
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
de bucuria comună, împărtășită, a familiei. Mira percepea familia ca pe un întreg. Nu exista noțiunea de fericire ca felie a tortului, ci ca o lumânare înveselind capodopera culinară. Trebuiau să se înfrupte toți, cu aceeași poftă și veselie din tort! Ajunși pe versantul mai animat al muntelui, gândurile Mirei se înmulțeau. Și-ar fi dorit să participe și fiica ei, cu același entuziasm, la bucuriile sporturilor de iarnă. Au trecut pe lângă un tobogan de gheață, pe care se practica săniușul
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
recunoască jocul valabil, s-au încăierat. Au spart. Au strigat. Câțiva au cerut capul Magistratului. Unul - probabil norocosul cel nenorocos - a zis că va pune foc. La flacăra unei lumânări care prin formă și dimensiuni nu exprimă o destinație precisă - tort, pom de Crăciun, ornament -, pentru că toată ziua ți-a mers prost, ai hotărât să strici petrecerea de la Cazinou. Acum știi pentru ce fusese cumpărată, cândva, de către cineva care nu mai există, lumânarea: să așterni acest capitol, ce nu se substituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]