2,164 matches
-
și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și 104. Grigore Romanescu s-ar fi înscris, în septembrie 1948, în organizația legionară prin Cornel Pop. A fost arestat în ianuarie 1949 și închis la Oradea, unde a stat cu același Cornel Pop, iar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alătura acțiunii, a fost instruit de Țurcanu și Popa. În mai 1950 a participat la sesiunile de „reeducare” de la camera 4-spital, unde a fost primul care le-a spus celor prezenți că oriunde vor merge trebuie să aplice „demascarea”. A torturat și el la Pitești, din iunie 1950 activând la Gherla. În urma bătăilor la care a participat, au murit Vasile Dumitru, la camera 98, și Garofil Dimciu, bătut în mai multe camere. Eliberat, și-a denunțat părinții și cumnații ca fiind
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ar fi transmis lui Țurcanu ordinul comandamentului de a-l executa pe Bogdanovici și i-a predat o serie de informații compromițătoare despre acesta. În ceea ce privește participarea efectivă a lui Dumitrescu la acțiune, el ar fi adunat informații și ar fi torturat, selectând totodată materialul informativ care urma să fie scos din închisoare, împreună cu Dragoș Hoinic. Aceeași activitate a dus-o și la Gherla, sub conducerea lui Popa „Țanu”. Octavian Zbranca s-ar fi înscris în Legiune din 1940. A fugit în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în 1949, a fost închis la Suceava, unde ar fi participat la „reeducare”, iar în septembrie 1949 a fost mutat la Pitești, unde, după ce a fost schingiuit („fusese pus în cunoștință de către ȚURCANU EUGEN despre noua activitate legionară”4), a torturat, a strâns informații și a participat la reeducarea ideologică de la camera 4-spital din mai-iunie 1950. La Gherla a activat la camerele 99, 103 și 107, dar ar fi strâns și informații din bucătărie (sic!) și ateliere. Zbranca recunoaște că acțiunea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ion Voin era înscris din 1940 în FDC Caransebeș, iar în 1941 ar fi participat la rebeliune. Arestat în februarie 1949, după o scurtă trecere prin Cluj, a ajuns la Pitești pe 29 aprilie 1949. La camera 4-spital va fi torturat, iar în vara lui 1950 a fost transferat la Gherla, unde a făcut parte din mai multe „comitete” de la etajul III, la camerele 101, 102, 103. În iunie 1951 a fost transferat la Valea Neagră, unde ar fi activat până în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost transferat la Valea Neagră, unde ar fi activat până în aprilie 19523. Ioan Cerbu a intrat în 1946 în organizația legionară din Facultatea de Medicină de la Sibiu, iar în iunie 1948 a fost arestat. În februarie 1950 a fost torturat de Gebac, Negrilă și Teutan, după care a trecut de partea acțiunii, activând îndeosebi la Gherla. Recunoaște că au murit și din cauza lui următorii: Cristea, Tîmpa și Petre Popescu. A activat și la Peninsula, din iulie 1951. Gheorghe Popescu a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a PNȚ, iar din 1948 ar fi fost încadrat și în Legiune, avându-l ca șef pe Titus Leonida 1. A fost arestat pe 26 aprilie 1949 și ținut la Timișoara până în octombrie 1949, când a fost transferat la Pitești. Torturat la camera 4-spital, s-a încadrat și el în acțiune, activând atât la Pitești, cât și la Gherla. În ianuarie 1952, când se găsea la Jilava, Popa i-ar fi cerut să declare că acțiunea a fost justă față de regim
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
doreau să pună întreaga acțiune în cârca Mișcării Legionare, principalul adversar al comuniștilor. Acesta este și motivul pentru care foarte mulți dintre inculpați au avut un rol minor în desfășurarea evenimentelor ori au acționat sub imperiul terorii, după ce au fost torturați. Practic, dacă analizăm lista celor douăzeci și doi, descoperim că numai Eugen Țurcanu, Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi și Ion Stoian au făcut parte din grupul care a îmbrățișat acțiunea de la început, fără a fi torturați. Mai mult decât
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după ce au fost torturați. Practic, dacă analizăm lista celor douăzeci și doi, descoperim că numai Eugen Țurcanu, Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi și Ion Stoian au făcut parte din grupul care a îmbrățișat acțiunea de la început, fără a fi torturați. Mai mult decât atât, pedeapsa lui Popa a fost comutată mai târziu, el trăind în libertate mai bine de trei decenii. Dintre ceilalți șaptesprezece, Nicolae Cobîlaș nici măcar nu a trecut prin acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați în evenimente având loc la Suceava, înainte de a apărea soluția violentă, condamnarea sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
caracteristică cvasi-generală a acestora este aspectul lor incoerent și contradictoriu, lăsând impresia că sunt produsul unor indivizi reduși ori cu tulburări mintale. Scopul acțiunii, așa cum rezultă el din documente, ar fi fost îndeplinirea ordinelor comandamentului legionar din străinătate de a tortura sau ucide colegii pentru întărirea Legiunii (sic!). Astfel, Livinschi descrie la început torturile și spune că directorul și ofițerii politici erau în cunoștință de cauză. Ulterior, afirmă că era o acțiune legionară de spionaj, cu scopul de a trimite informații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
tipuri: cei care erau instruiți să susțină varianta Securității și cei care relatau doar scenele de tortură. Fiecare inculpat avea cel puțin doi martori împotriva sa. Părintele Papken Keropeian, întrebat ce a văzut la Gherla, a spus că a fost torturat de comandanții legionari Gheorghiu și Marcu, în fapt directorul și unul dintre gardienii închisorii, declarație ce a provocat zâmbete și rumoare. Martor al acuzării pentru Voinea a fost Octavian Tomuța, care l-a acuzat că l-a recrutat pe Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Marcu, în fapt directorul și unul dintre gardienii închisorii, declarație ce a provocat zâmbete și rumoare. Martor al acuzării pentru Voinea a fost Octavian Tomuța, care l-a acuzat că l-a recrutat pe Țurcanu și ceilalți să îi tortureze. Când Voinea l-a întrebat ce a pățit el însuși în camera 4-spital, Tomuța a repetat obsesiv: „Voinea a fost torturat, Voinea a fost chinuit îngrozitor”. Voinea pretinde că Țurcanu a refuzat și în anchetă, și în proces să spună
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Voinea a fost Octavian Tomuța, care l-a acuzat că l-a recrutat pe Țurcanu și ceilalți să îi tortureze. Când Voinea l-a întrebat ce a pățit el însuși în camera 4-spital, Tomuța a repetat obsesiv: „Voinea a fost torturat, Voinea a fost chinuit îngrozitor”. Voinea pretinde că Țurcanu a refuzat și în anchetă, și în proces să spună că a susținut o activitate legionară, clamând în schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în camera 103, a fost salvat de doctorul Bărbosu, care îl știa din fabrică și i-a spus: „Fii atent, eu te salvez, nu ai să mori, dar le voi spune că e foarte grav și să te scoată de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresori și, cu toate că nu există foarte multe date despre destinul lor complet în închisoare, se știe că primul a fost prins de Țurcanu că a ascuns anumite informații, motiv pentru care a fost dat pe mâna celor pe care îi torturase și a fost chinuit îngrozitor. În schimb, Valeriu Negulescu nu avea nici o legătură cu Piteștiul, iar ceilalți cinci (mai ales Oprișan și Hoinic) s-au numărat printre victimele preferate ale echipelor lui Țurcanu. Pe de altă parte, tocmai din cauza absurdului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
considerat șef de lot al uneia dintre cele mai mari organizații anticomuniste - Organizația Național Creștină -, care activa în Banat și avea legături inclusiv cu luptătorii din munți. Condamnat la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că a murit în închisoare, fiind lipsit de îngrijiri medicale 2. Chirică Balanișcutc "Chirică Balanișcu" Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică din Cluj-Napoca. A fost arestat împreună cu lotul mare de studenți din localitate în 1948. Una dintre victime s-a întâlnit cu Balanișcu în infirmerie, după ce acesta fusese torturat. Neculai Popa l-a primit în patul său, după ce fusese bătut în cap și făcuse meningită TBC. Cei doi se știau încă din 1946, așa încât, la baie, Popa l-a întrebat dacă îl recunoaște, pentru a vedea dacă are să îi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Securitate, apoi la Ministerul de Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
seara lui 25 decembrie 1949 a fost atacat de Pătrășcanu, Pușcașu, Roșca și Virgil Bordeianu. Derutat, l-a întrebat pe Țurcanu ce se întâmplă, dar a fost expediat de acesta, cu toate că el era cel care își instigase acoliții să îl tortureze. După ce primul lot mare a fost torturat în camera 4-spital, deținuții au fost răspândiți în alte camere ale închisorii, iar Bogdanovici s-a numărat printre cei mutați. A fost adus imediat înapoi în camera 4-spital, Țurcanu amenințându-l că va
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atacat de Pătrășcanu, Pușcașu, Roșca și Virgil Bordeianu. Derutat, l-a întrebat pe Țurcanu ce se întâmplă, dar a fost expediat de acesta, cu toate că el era cel care își instigase acoliții să îl tortureze. După ce primul lot mare a fost torturat în camera 4-spital, deținuții au fost răspândiți în alte camere ale închisorii, iar Bogdanovici s-a numărat printre cei mutați. A fost adus imediat înapoi în camera 4-spital, Țurcanu amenințându-l că va fi ținut sub observație. Într-adevăr, din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
răspândiți în alte camere ale închisorii, iar Bogdanovici s-a numărat printre cei mutați. A fost adus imediat înapoi în camera 4-spital, Țurcanu amenințându-l că va fi ținut sub observație. Într-adevăr, din acest moment el avea să fie torturat permanent până la moarte de către Țurcanu însuși, Gheorghe Roșca, Vasile Pușcașu și Alexandru Mărtinuș. În primele zile ale lui ianuarie 1950, directorul Dumitrescu a trecut prin cameră și, văzându-l cu urme de tortură, l-a întrebat dacă a fost bătut
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
date despre el, faima de care s-a bucurat fiind datorată morții doctorului Ion Simionescu, bătut în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ2, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut parte din echipele de agresiune la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13 în primăvara lui 19513. Informațiile rămase țin mai degrabă de ultima perioadă de detenție. După moartea lui Simionescu, Bogdănescu a simțit că vor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aduce aminte toate bătăile, întrucât a stat leșinat multă vreme. Dimineața au fost cu toții bătuți din nou și nu au primit mâncare. Virgil Bordeianu i-a spus că va fi crezut de regim că este sincer doar atunci când își va tortura prietenii și frații, după care l-a bătut la fese. Dumitru Bordeianu a fost obligat să îl lovească pe Constantin Oprișan, care îi era șef pe linie politică, dar și pe Dumitru Străchinaru, pe care însă a refuzat să îl
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]