810 matches
-
starea de sănătate mintală a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl poate oferi, dar acesta artificializează modul de viață și sfârșește prin a face individul dependent de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conflictelor; dificultatea asigurării unei locuințe; dificultatea accesului la servicii; dificultatea asigurării unui loc de muncă; șomajul; creșterea eterogenă a populației ca identitate; b) schimbări de ordin calitativ: dificultatea conservării tradițiilor și a păstrării identității; creșterea conduitelor de violență antisocială; alcoolismul, toxicomaniile; dezorganizarea familiei; izolarea, alienarea socială; conflictele între generații; dificultățile de adaptare socio-culturală. Modul de viață, în condițiile mai sus menționate, va suferi schimbări importante, fenomene de „criză” sau chiar situații de „ruptură” în raport cu sistemul de cutume și valori tradiționale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de suicid etc.; destrămarea familiei; mutațiile în modelele de educație a copiilor și tineretului. Se poate constata din cele de mai sus că bolile orașului sunt de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și carențe emoțional-afective și de educație, vor adopta modele de comportament deviant, vor nesocoti valorile sociale, morale și vor crește lipsiți de modele, de idealuri, cu caractere incomplet formate sau chiar deformate. Lipsa de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a perversiunilor sexuale, a conduitelor de tip deviant, mai ales la tinerii adolescenți. Față de problemele ridicate de modul de viață modern, adulții, antrenați în procesul de competiție socială și profesională, vor deveni egoiști, va crește concurența dintre indivizi, între ei
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
somatice cronice etc.; familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de familie bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni, căminele de persoane cu handicap
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are în vedere următoarele aspecte: depistarea precoce a factorilor de risc pentru starea de sănătate mintală; prevalența bolilor psihice în grupul populațional vizat; rata îmbolnăvirilor și vulnerabilitatea populației; aspectele particulare cu risc pentru sănătatea mintală (suicidul, tulburările de comportament, alcoolismul, toxicomaniile, stările depresive, nevrozele, psihozele etc.; b) organizarea și planificarea acțiunii de igienă mintală are în vedere următoarele aspecte practice: fixarea obiectivelor acțiunii de igienă mintală; stabilirea etapelor de realizare a obiectivelor propuse; verificarea rezultatelor obținute prin acțiunea de igienă mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociopatic. În acest caz, manifestarea comportamentală majoră externă este net sociopatică, dar ca să se poată produce este necesar un anumit teren psihopatologic latent, favorizant, pe care se grefează aceste manifestări sociopatice. Cele mai tipice forme din această categorie le reprezintă toxicomaniile și alcoolismul. În fața acestor aspecte deosebit de importante pe care le prezintă tulburările de comportament, se impune instituirea unor măsuri de psihoigienă adecvate, care constau din: măsuri de psihoigienă a copilului, vizând atenuarea agresivității și convertirea acesteia în acțiuni și conduite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltarea personalității și lărgirea progresivă a câmpului de preocupări individuale; factori cu acțiune morbigenetică de natură educațională, de adaptare școlară sau familială, criza de adolescență; afecțiuni psihice legate de criza de dezvoltare psihobiologică a adolescenței, tulburări de comportament, bufee delirante, toxicomanie; Grupa de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani prezintă următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următoarele caracteristici: interese psihosociale legate de intrarea individului în viața socială, profesională, întemeierea familiei etc.; factorii cu acțiune morbigenetică sunt predominant psihosociali, legați de începutul activității profesionale, adaptarea socio-profesională, competiția socială, eșecuri, conflicte; afecțiuni psihice reprezentate prin stări reactive, nevroze, toxicomanii, psihoze endogene; grupa de vârstă cuprinsă între 31 și 40 de ani se caracterizează prin următoarele: interese legate de viața socială și profesională, de familie; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin familial, social, profesional; afecțiunile psihice cele mai întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vârstă cuprinse între 16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de ani îi
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc.; cauze psihologice: stările de tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a instabilității
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile proprii fiecărui grup familial. Din punct de vedere terapeutic și psihoprofilactic, se va avea în vedere faptul că fiecare familie trebuie „tratată” global, evitând să ne centrăm
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm următoarele grupe de dezechilibre psihosociale ale comunităților umane
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în: - scăderea coeziunii grupului comunitar-uman, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei patologii comnitare de tip relațional, reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA) M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Enăchescu, A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de atitudine față de viață și față de propria persoană, tendința la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A. Retezeanu și V. Dragomirescu). Această categorie de conduite se manifestă ca pulsiuni morbide de violență prin schimbarea atitudinii față de sine sau față de lume, față de valorile modelului socio-cultural și moral-religios, legate de situații tensional-conflictuale, sau scăderea simțului moral. 2. Toxicomaniile Toxicomaniile se datorează unor stări de dezechilibru psihosocial și cultural-moral care determină schimbări de atitudine față de viață și față de propria persoană, tendința la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume imaginară
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca „modă” a consumului de droguri. Aceste elemente grave, prin alterarea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului, în funcție de circumstanțele vieții acestuia. Am văzut în ce constă agresivitatea. Majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]