4,226 matches
-
instinctele, de asta poți fi sigur, îl amenință lăsîndu-se pe vine și începînd să arunce cu rufăria în toate direcțiile ca o apucată. Chiloți, ciorăpei, pantaloni, cămășuțe, ce păcat că nu mai lucrez eu acuma la Tricotajul, norocosule, i-o trîntește în față, atunci să te fi văzut, dar nici acum nu e prea tîrziu, spune luînd la rînd etichetele, trecîndu-le în revistă nerăbdătoare, Braiconf, Someșul, Lotus, Textila. — Uite pe ce o să joc, îi răspunde Roja, avînd impresia că tonul acelei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dac-ai fi avut măcar puțină curiozitate n-ai mai fi fost atît de obraznic, îl admonestează pregătindu-se să-și completeze alt talon, gîndindu-se la o nouă combinație de numere. — Nu există nici un film cu numele ăsta, i-o trîntește Patru Ace în față vizibil iritat, întinzîndu-și gîtul peste masă, iar dumneavoastră nu numai că vă bate vîntul prin buzunare, dar sînteți și mult pe minus, negativ, mă înțelegeți? — Știam eu că nu te guduri tu așa din proprie inițiativă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tocul ușii de la baie, privind la hainele murdare împrăștiate peste tot, stai că n-am terminat, să nu te atingi de ele, încă nu mi-au trecut toate prin mînă. Sau te-ai drogat? Trebuie să facă focul mai mic, trîntește capacul la locul lui, pornește hota de evacuare, cel puțin nu-mi mai sta în cale, îl repede nervoasă. — Curistul? îi cade fața lui Roja, ei hai, că asta-i prea de tot, măi să fie, asta era, se dezmeticește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să-și spună unul altuia ce aveau pe suflet. Urca pînă la etajul doi pufăind ca un animal de povară, abia tîrîndu-și bagajele imense care-i tăiau palmele, frecîndu-se de pereți, izbindu-se de balustrade. Se oprea în fața ușii, le trîntea scîrbită pe jos, răsufla ușurată și își căuta cheia prin buzunarele pantalonilor. Înainte să o răsucească în broască, trăgea două, trei secunde cu urechea la ce se petrecea înăuntru, nu auzea nimic, așa că se hotăra să descuie și să intre
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai tare decît motorul elicopterului. I-am spus lui Sena să mă aștepte, că n-o să dureze mult, că n-avea cum să-mi ia mult timp să mă asigur că nu era nici o păcăleală la mijloc. Abia după ce am trîntit portiera și m-am îndepărtat cîțiva pași de mașină mi-am dat seama că nimerisem în mijlocul unui focar de infecție. Cît vedeai cu ochii erau numai mormane de moloz și gunoaie. Nu aveam încotro, așa că mi-am făcut curaj și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nu au băgat de seamă când furiosul Cristofor - curcanul botezat astfel tot de către Victor, iubitorul de Istorie Înfoiat la culme și gata-gata să-i explodeze mărgelele, colorate Într-un roșu din ce În ce mai aprins, cuprins de indignare și devenit, brusc, agresiv Îl trânti la pământ pe proaspătul proprietar de oleandru, murdărindu-i de praf -și nu numai costumașul roșu (mai roșu decât mărgelele curcanului Cristofor!), de care Va era foarte mândru. Vizanti - „botezat” astfel tot de către Victor, iubitorul de Istorie - un câine mijlociu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Razele de aur Îl Încălzeau și pe Va, doar că acesta nu observa marea bucurie trimisă din cer pentru că el urmărea extrem de atent pe mătușa sa care și-a scos băsmăluța roșie și cu o mișcare de mare maestru sa trântit la pământ și a acoperit o gaură de lângă tufă. Copilul a rămas foarte surprins de noile apucături ale Anetei, poate că era un joc nou, dar și mai surprins, emoționat și Înfiorat la vederea unui animăluț cu corpul lung, un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Fără a mai sta pe gânduri, a plecat către casă, nu știa direcția chiar așa de bine, cu gândul să aducă pe salvatorul Vizanti, care cu siguranță că-l va pedepsi cu vărf și indesat pe Niță, cel care a trântit-o la pământ pe Aneta, o bătea probabil și urmărea să-i fure rochița Înflorată care-i plăcea lui Va și care era pe jumătate scoasă, lăsând a se vedea jumătatea posterioară goală a fetei, altceva nu se purta pe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna se uită ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine și-o linge asiduu /... / supralicitând îi ordon câinelui scoală-te și umblă / și-i fut un șut în spinare“; „mă despovărez de ceea ce știu / ca de un jeg puturos și scârbavnic“ etc. O singură dată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mult mai des se întâlnesc locuri comune și ironii ieftine, cărora li se adaugă cazuri de folosire greșită a limbii române: „Orice om încearcă / să picteze viața. / Unii o fac nud / Alții o iau și de amantă. / Îi mai și trântesc niște ploduri.“ (Destin) Pluralul de la „plod“ este „plozi“, nu „ploduri“. Sper că aceasta nu-l va deruta pe poet, astfel încât să scrie de acum înainte „pozi“ în loc de „poduri“ și „nozi“ în loc de „noduri“...) Depășit de exigențele creației literare, autorul exclamă la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un dramaturg. Lucacel merge mai departe Pe vremea când lucram la revista Magazin, am făcut o glumă de care mi-a fost apoi rușine multă vreme. Un bătrân cam într-o ureche m-a vizitat la redacție și mi-a trântit pe birou manuscrisul unui roman de aproximativ 600 de pagini, ‹ cerându-mi să-l public. I-am răspuns, fantezist, că l-aș putea publica numai dacă l-ar traduce întâi în franceză. Eram sigur că pretenția mea, absurdă, îl va
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bătea un ritm diabolic. Un participant la bătaie a primit un picior de scaun în cap. Pentru scurt timp a căzut, dar s-a ridicat repede privind buimac bătălia. Furios, pe măsură ce se dumirea, apucă scripca lui Norocel și i-o trîntește în cap, făcînd-o țăndări. Apoi trece la devastarea întregii orchestre. Norocel își revine din amețeală, plînge și cu un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să lovească în amfitrion, terminîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
s-a ridicat repede privind buimac bătălia. Furios, pe măsură ce se dumirea, apucă scripca lui Norocel și i-o trîntește în cap, făcînd-o țăndări. Apoi trece la devastarea întregii orchestre. Norocel își revine din amețeală, plînge și cu un scaun îi trîntește una în cap lui Bucșă. Ca la un semn, toată orchestra a început să lovească în amfitrion, terminîndu-l. Acum Norocel este la închisoare și fredonează cîntecele minunate care ieșeau din vioara lui. Nu-mi pare rău. Vioara mea merita o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Îî... bună ziua, răspunde procurorul. Puteți povesti istoria cu... băiatul? Cu monstrul. Da, dom' procuror, a intrat în casă și m-a violat. Vreau să povestiți cu amănunte. Eu înregistrez declarația dumneavoastră. A intrat în casă, m-a înșfăcat, m-a trîntit pe pat și... cam asta este. V-ați luptat cu el? M-a amenințat că îmi taie gîtul. Avea cuțit? Vi l-a pus la gît? Nu, dar m-am spăriet de tot. Deci nu v-ați împotrivit? Să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cinci? Mulțumesc mult. Acum chiar că hohotele de plîns se aud din sălile vecine Am să văd, te rog nu mă mai strînge de gît, strigă și Mihoc. Eu vă strîng? Dumneavoastră nu mai încăpeți de copilul meu. Profesorul Mihoc trîntește ușa laboratorului și vorbește singur pe culoar. Ați pățit ceva? întreabă o colegă. Cam da, răspunde acru Mihoc. Acum sosise clipa cea mai neplăcută. Studentul Ariceanu îl privea cu ochi de bovină și răspundea pe lîngă subiect. La ușă asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ușa se face țăndări. Polițiști mascați țipă ca apucați de satana. Culcat! Nu mișcați! Băieții se culcă, pun mîinile pe cap și tremură de frică. Maria rămîne cu gura căscată, paralizată complet. Culcat! țipă un mascat. Acesta o înșfacă, o trîntește de pămînt și-i duce mîinile pe cap. Se pun cătușe tuturor și Maria vrea să plîngă, dar nu poate. Se roagă la polițiști: Luați-mă pe mine, ei sînt niște copii. Daniel al meu are numai de zece, este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar o să mă țină minte. Vorba este abia inteligibilă, gîfîită și cuvintele le pronunță cu dificultate. Ce ai la gură? Mi-a rupt maxilarul. Rodion îl apucă de un picior și-l bușește jos pe cel cu clanța ruptă. Acolo, trîntit la pămînt, îl stînge de gît. Dana vede pericolul producerii unei crime și-i arde o geantă în cap agresorului. Dai în mine? Criminalule! țipă femeia. Și el..., cu pistolul? El este un om finuț, nu o gorilă sălbatică! Rodion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai cumperi? În cimitir morții sunt cei mai dificili martori; chiliile, biserica, clopotnița trăgeau cu urechea din fiecare cărămidă; vântul culegea șoaptele dimpreună cu frunzele uscate și le trântea de stânci până se făceau țăndări; norii cu burțile pline de schije își rupeau apele deasupra schitului, ploua cu amar peste amarul fiecăruia. Părinții Gherasim și Ilarion sfredeleau cu briceagul o bucată de cer: Ochii nu trebuie să vază, gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din piept și se înfige în altă erecție de om singur. În moarte trebuie să intri cu bocancii în picioare, cu unghiile netăiate, cu tricoul transpirat, cu blugii rupți, duhnind a alcool, a tutun rusesc, a coaie nespălate. Să intri trântind ușa, dărâmând zidurile, spărgând icoanele, murdărind preșurile. La naiba cu ifosele, cu smiorcăielile, cu ochii umezi de vițel la tăiere! La naiba cu toate! Am trecut pe lângă moarte și i-am trimis bezele, i-am făcut cu mâna de rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
În dreptul bisericilor, fiindcă locuia peste drum de ele, lîngă sediul colectivei. Nu avea nevoie de turnătoria mea. Sper că a fost ultima din viața asta și că nici În viețile care vor urma, orice s-ar Întîmpla, nu voi mai trînti alta. O vreme, nu m-am mai dus la școală În banda noastră zgomotoasă. Cum să fi dat ochii cu ceilalți, cum să-și mai fi făcut ei semnul crucii În fața mea?... A doua zi nu, dar În ziua următoare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai interesant. A devenit primejdios de interesant cînd au aflat părinții mei că mă lăsasem catehizat de popa unguresc. Nu știu dacă la un popă românesc ar fi fost mai grav sau nu, dar țin minte că tata mi-a trîntit aproximativ aceste vorbe: — Eu ți-am mai spus ție că n-ai voie să-ți pui mintea cu Partidul! și mi-a sucit urechea stîngă pînă la o mare fier bințeală. De mult nu mai poruncesc popii În țara noastră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de pe Crasna, plată și prăfuită, de la marginea pustei. Într-o seară de la Începutul anilor ’50, intrase În cîrciuma satului și comandase o pălincă. Bănuindu-l ori chiar recunoscîndu-l, vînzătorul Îi ceruse buletinul. — Ăsta-i buletinul meu, ar fi spus el, trîntind revol verul pe tejghea, toarnă țuica! — Poftiți! — Unde-i telefonul? Deschide ușa de la cealaltă cameră să văd dacă umblă careva la telefon! A băut dețul de pălincă și a trecut chiar el la telefon de unde a sunat la Securitatea din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ăsta a rezistat pînă tîrziu, pînă prin ’58, am văzut și eu trupe de securitate grupate la noi, la pri măria din Rătești. Au plecat de acolo spre Țara Codrului... Știu și eu cînd l-au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner și tot nu i-au săturat. Eram numai urechi. Nu Înțelegeam: cum putuseră niște inși izolați să țină piept regimului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
gură la gură și ajutîndu le să miște, să ne lovească. Ruba mi-a cerut pentru isprava asta un Curriculum Vitae. Mai În glumă, mai În joacă, i-am cerut și eu unul. Uită-te și tu ce mi-a trîntit pe masă!“ Redau În continuare mostra de curriculum vitae inserat În Grația Dizgrația, la solicitarea prezumtivei cititoare de cărți audio A. Textul se așază Între ghilimele Întrucît personajul Ruba din Epistolar și autorul mărturiei de față nu sînt Întocmai una
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
recepție În brațe. Finala a cîștigat-o un parizian de proveniență algeriană, cu origini În Munții Atlas. E unul dintre tot mai puținii vorbi tori de limbă berberă. Am devenit cu timpul buni prieteni. Nu am resimțit eșecul prea tare, eram trîntit pentru prima oară la un examen, dar o aveam alături pe Nicole, iar stră zile, grădinile și bistrourile Parisului ne stăteau la Îndemînă și aveam, vorba lui Romain Gary, toată viața Înainte. Tocmai o inauguram Împreună această viață și stăteam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]