679 matches
-
1990 să fiu cel care îl primea pe un tânăr diplomat francez, Georges Diener, venit de la Budapesta ca să inițieze la Iași un centru cultural francez. Grație lui, a distinsului prefect de atunci, Dan Gâlea, și a doamnei Maria Carpov, strălucită traducătoare și infatigabilă francofilă, François Mitterand și Ion Iliescu semnau aici, un an mai târziu, actul de naștere al celui mai important reper instituțional occidental al anilor '90 de la Iași, Centrul Cultural Francez. Plasat în mediul universitar elevat al Copoului, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
, Andriana (19.IX.1928, București - 28.VI.2000, București), traducătoare și publicistă. Este fiica Elizei (n. Tănăsescu), profesoară de limba română și desen, și a lui Nicolae Fianu, casier general la Societatea Petroliferă „Prahova” din București. Învață la liceele bucureștene „I. Heliade-Rădulescu” și „Regina Maria” și urmează, între 1947 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
său, ucis în timpul războiului, l-a convins să scrie, mînat de furie și disperare. La început, a făcut-o în persană: Pămînt și cenușă (pe care l-a adaptat pentru marele ecran în 2004). Interesant e faptul că, în 2000, traducătoarea și prietena sa, Sabrina Noury, a trimis această primă carte mai multor editori, iar în cele din urmă, Paul Otchakovsky-Laurens de la POL, a acceptat să o publice. Or, POL era editorul Margueritei Duras! Au urmat Cele o mie de case
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
RÂPEANU, Valeriu (28.IX.1931, Ploieștiori, j. Prahova), eseist, critic și istoric literar, editor. Este fiul Anastasiei Râpeanu (n. Stănescu) și al lui Gheorghe Râpeanu, învățători, și soțul traducătoarei Sanda Râpeanu. Urmează Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), secția limba și literatura română. Și-a susținut doctoratul cu teza N. Iorga - exeget al literaturii universale. A fost redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
, Marin (1.V.1938, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei Angela Tarangul (n. Bădulescu), actriță și traducătoare, și al lui Erast Tarangul, inginer. Face clasele primare în București, unde va urma și Liceul „I. L. Caragiale”, absolvit în 1955. Devine student al Institutului Teologic din Sibiu, luându-și licența în 1959, iar până în 1961 va pregăti un doctorat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
, Catinca (5.IX.1929, București - 19.I.1981, București), traducătoare și jurnalistă. Este fiica Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20”. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
, Seweryna (1816, Koszajec, Polonia - 21.VIII.1905, Paris), traducătoare și publicistă poloneză. Din 1847 se stabilește la Varșovia, activând pe mai multe planuri: organizează un salon literar-muzical, între 1856 și 1863 scoate periodicul „Rozrywki dla Molodocianego Wieku”, scrie versuri, publică în revistele vremii. În 1863, după înăbușirea răscoalei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286888_a_288217]
-
POPESCU, Magdalena (1.III.1943, București), critic și istoric literar, editoare și traducătoare. Este fiica Silviei (n. Baicu) și a lui Octavian Popescu, preot. Învață la București, unde urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” (1949-1960) și Facultatea de Filologie (1960-1965). Până în 1966 P. (căsătorită Bedrosian) funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română, apoi ca preparator și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
BELIGAN, Marica (1943, La Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965, vine la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
ȘTEFĂNESCU, Daniela (18.VII.1952, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei-Claire (n. Birmberg) și a dramaturgului Mircea Ștefănescu. Absolventă a Liceului German din București (1971), se înscrie la Facultatea de Limbi Străine, secția germană-engleză, obținând licența în 1975. Profesoară de limba germană la Liceul „23 August” din capitală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
pentru fete și băieți rezultate în urma unor cercetări: * meserii doar pentru băieți: informatician, politician, teolog, arhitect, mecanic auto, pilot, sportiv, cascador, ofițer, gardian, broker, finanțist; * meserii doar pentru fete: asistentă medicală, asistentă socială, manichiuristă, coafeză, cosmeticiană, stewardesă, decoratoare, secretară, bibliotecară, traducătoare, fotomodel, funcționară, contabilă, psiholog, baby-sitter; * meserii pentru fete corelate celor pentru băieți: asistent manager pentru fete manager pentru băieți, operator PC pentru fete informatician pentru băieți, educatoare, învățătoare pentru fete profesor pentru băieți, pediatră pentru fete chirurg pentru băieți; * meserii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cavaler. Este căsătorită cu criticul Mircea Martin. M. debutează editorial în 1975, cu traducerea romanului Bat clopotele pentru Rancas de Manuel Scorza. Preferința pentru acest autor, din literatura căruia mai traduce și alte cărți, reiese atât din formația intelectuală a traducătoarei, cât și din gustul, aproape nedisimulat, pentru scrisul aflat în proximitatea tensională a nuanței, ca spirit interior și ca atitudine publică. M. se situează fericit, alături de Antoaneta Ralian, Mircea Ivănescu, Irina Bădescu ș.a., în rândul celor pentru care actul traducerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
1988, Anul Potopului, 1997). Spațiului cultural ibero-american îi sunt urmărite consecvent aspectele esențiale și îi sunt făcute vizibile reliefurile. Acest spațiu, devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl se afla în misiuni diplomatice. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din București, a lucrat ca traducătoare la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1948-1958), apoi într-o cooperativă „Dactilografia” (1958-1961), suportând urmările arestării și condamnării la opt ani de închisoare a soțului său, inginerul Vlad Stolojan. În octombrie 1961 ei pleacă definitiv din țară, „răscumpărați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
, Ileana (21.V.1932, Bratovoești, j. Dolj), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Socoteanu) și a lui Adrian Nicolaescu, țărani, și soția scriitorului Romulus Vulpescu. Urmează la Craiova Școala „Regina Elisabeta” (1939-1943) și Liceul „Elena Cuza” (1943-1946), continuat în particular din motive de sănătate (absolvit în 1952), și la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
din Pitești. Cu Romulus Vulpescu a publicat repovestirea romanelor Gargantua și Pantagruel de François Rabelais, iar singură, Extraordinarele aventuri ale lui Tartarin din Tarascon (Tartarin din Tarascon, Tartarin în Alpi, Portul Tarascon) după Alphonse Daudet. Are o bogată activitate de traducătoare din literaturile engleză, franceză și spaniolă, concomitent transpunând în limba franceză pagini din literatura modernă și contemporană românească. În 1991 i se acordă Premiul „România Mare” pentru întreaga activitate literară. Cele mai importante romane scrise de V. alcătuiesc o trilogie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
URSU, Liliana (11.VII.1949, Sibiu), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Veștemean) și a lui Ioan Ursu, inginer. Urmează la București Liceul „Gheoghe Lazăr” (1963-1967) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză (1967-1972). După absolvire devine redactor la emisiunile culturale în cadrul Televiziunii Române, iar din 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii, confesiuni, notații dintr-un „proces verbal de existență” (Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
, Aurelia (16.IX.1934, Bazargic), poetă, traducătoare și editoare. Este fiica unui contabil. A absolvit liceul la Constanța (1951) și timp de un an a lucrat ca reporter. A urmat apoi, până în 1957, Facultatea de Filologie din București și a activat ca redactor, mai întâi la „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
BUȘNEAG, Elis[abeta] (31.III.1926, Aninoasa, j. Gorj), traducătoare și editoare. Este fiica Mariei (n. Năsturică) și a lui Avram Bușneag, țăran. A urmat Liceul „Elena Cuza” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1944, iar studiile universitare și le-a făcut la Facultatea de Litere și Filosofie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
alături de Madona Neagră de la Mănăstirea Jasnagora din Czestechowa, asupra poporului care l-a oferit lumii... Jasnagora înseamnă Muntele Luminat, dar "muntele" e o colină de-abia puțin mai înaltă decât câmpia din jur și suprafața orașului... Dorin Popa: Între timp, traducătoarea ta l-a cunoscut pe Adam Michnik? Liviu Antonesei: Da, l-a cunoscut și pe Michnik, i-a cunoscut pe toți liderii istorici ai Solidarității cu prilejul Congresului aniversar, și-a dat licența cu o teză despre Stendhal cum e
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]