910 matches
-
1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
DIACONESCU, Traian (14.VII.1939, Bălcești, j. Vâlcea), clasicist, istoric literar și traducător. Este fiul Mariei și al lui Savu Diaconescu, țărani. Urmează cursurile primare în satul natal, gimnaziul la Liceul „Ion Neculce” din București, iar cursurile liceale la Balș, județul Olt. Va absolvi în 1963 Facultatea de Filologie, secția limbi clasice, a
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
, Ioana (21.VII.1947, București), poetă și traducătoare. Este fiica Justiniei (n. Vlad) și a lui Ion Diaconescu, profesori. Urmează Liceul „Spiru Haret” din București și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-italiană, absolvind-o în 1971. Lucrează între 1971 și 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Dobrogeanu-Gherea, apreciază mai ales literatura de „documente omenești”, pe E. Zola, în special. Bogăția lecturilor (Lamartine, E. Renan, Taine, J. Lemaître, Baudelaire, Sully Prudhomme, Mallarmé, Verlaine, Jean Richepin, Paul Bourget, Pierre Loti, Tolstoi, Dostoievski ș.a.) impresionează. D. este un aplicat traducător în românește al teatrului lui Fr. Coppée (Lăutarul din Cremona, Pater, 1895). SCRIERI: Poezii, pref. Al. Macedonski, Craiova, 1885; Freamăte, Craiova, 1887; Amurg, Craiova, 1888; Evoluțiunea în literatură, Craiova, 1889; Cartea unei inimi, Craiova, 1890; Săracii, Craiova, 1890; Profile literare
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
, Lucia (16.II.1910, București - 29.VII.1992, București), prozatoare, poetă, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Antigonei (n. Rabinovici) și a lui Vasile Demetrius, scriitor. În 1928 termină cursurile Școlii Centrale „Maria Brâncoveanu” din București, în 1931 își ia licența în litere, iar în 1932 în filosofie. Concomitent, studiază și la Conservatorul de Artă
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
, Constantin (1831, București - 10.III.1885, București), autor dramatic și traducător. Fire aventuroasă, D. părăsește repede școala și după ce ucenicește la un tapițer, pleacă din țară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
, Laura (19.I.1893, Craiova - 5.I.1981, București), traducătoare. A făcut studii liceale la Craiova și universitare la București. A fost soția lui Mihail Dragomirescu. Debutează cu schițe în „Dunărea” din Galați (1916). D. a impresionat prin performanța de a tipări în cinci ani (1940-1944) mai multe volume cuprinzând
DRAGOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
, Gabriela (30.VI.1946, Iași), stilistician, semiotician și traducătoare. Este fiică a Casandrei și a lui Ioan Duda, inginer silvic. A absolvit liceul în Galați (1964), apoi, la Universitatea din București, Facultatea de Limba și Literatura Română (1969) și Facultatea de Filosofie (1981). Este doctor în filologie din 1991
DUDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286890_a_288219]
-
DRĂGUȘANU, Sidonia (4.VIII.1908, București - 3.V.1971, București), prozatoare, autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Matildei și a lui Leon Drăgușeanu. A urmat școala primară și apoi Institutul Francez „Choisy-Mangâru” la București (1919-1932). Debutează în revista „Reporter” (1933) și va colabora, până spre sfârșitul vieții, la un număr relativ mare de periodice, cu
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în românește al cronicii a fost slavistul Ioan Bogdan, pus în contact cu sbornicul rusesc prin intermediul celor două ediții ce refac, la Petersburg (în 1793-1794 și, respectiv, 1857), colecția de povestiri istorice strânse cândva spre uzul „pravoslavnicilor” cneji. Antologia, cu
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
, Ion (pseudonim al lui Ioan Cristofor Filipaș; 22.IV.1952, Geaca, j. Cluj), poet, critic literar și traducător. Este fiul Rozaliei (n. Trif) și al lui Aurel Filipaș, țărani. Absolvent al Liceului Energetic din Cluj, a urmat, în același oraș, studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, încheiate în 1976. În timpul studenției, este redactor la revista „Echinox
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
cu ale colegilor săi echinoxiști din promoția anterioară (Dinu Flămând, Adrian Popescu, Horia Bădescu) sau congeneri (Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Augustin Pop) îndreptățesc așezarea sa în categoria „fantezismului abstract și ermetic” (Radu G. Țeposu). Din activitatea de comentator literar și traducător sunt de reținut cercetarea monografică a biografiei și operei din exil a lui Aron Cotruș din perioada 1944-1969 (Aron Cotruș, exilatul, 1999), tălmăcirile din scriitori belgieni (Paul Emond, Philippe Jones, Alain Petre, Alain Jadot ș.a.), interviurile cu scriitori belgieni (tema
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
CRUȘEVAN, Olga (6.VI.1896, Plosca, j. Orhei - 1975, București), poetă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei și a lui Ivan Epaminonda Crușevan, proprietar al moșiei Pistruieni și rudă apropiată a publicistului Pavel Crușevan. A urmat gimnaziul Mariinsk și Facultatea de Litere la Odessa, continuându-și studiile la Lausanne și București. Știa unsprezece limbi
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
, Ada D. (4.V.1950, Sibiu), critic literar și traducătoare. Este fiica Letiției (n. Rău), educatoare, și a lui Horațiu Cruceanu, inginer. Face liceul la Sibiu (1965-1969) și este licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București în 1973. A fost, succesiv, profesoară, bibliotecară, referent literar la Centrul Județean
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
IANOȘI, Janina (12.VII.1930, București), traducătoare și eseistă. Este fiica Aureliei (n. Teodorescu), licențiată în litere și filosofie, și a lui Leon Caffé, medic internist. Face clasele primare în particular (1937-1941), gimnaziul la „Sf. Iosif” (1941-1945) și liceul la Școala Centrală de Fete din București. Urmează
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
, Ioana (pseudonim al Ioanei Moroiu; 9.I.1947, Râșnov), poetă și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Bărbulescu) și a lui Mihai Moroiu, medic. A absolvit Liceul Central din București și în 1970 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității bucureștene. Lucrează o perioadă la Uniunea Scriitorilor, este redactor la
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
Revenire, 1977, Cântece de iarnă, 1981, și Steaua cea din lacrimă, 1988) deși nu impune o formulă artistică pregnantă, el cucerește totuși cititorul prin lirismul de factură meditativă și prin melodicitatea discursului bine articulat. D. s-a ilustrat și ca traducător: a transpus epopeile indiene Mahabharata și Ramaiana, sonetele lui Petrarca și Ronsard, din lirica lui Hugo, Tagore, A. Pușkin, M. Lermontov, L. Martânov, A. Prokofiev, V. Vinokurov. SCRIERI: Ce-a fost în pădure, Chișinău, 1954; Sputnicul - steluța noastră, Chișinău, 1959
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
DAN, Sergiu Pavel (27.VI.1936, Blaj), critic și istoric literar, eseist, traducător. Este fiul Georginei (n. Giurgiu), bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, și al scriitorului Pavel Dan. Frecventează liceul în Cluj, iar din toamna anului 1953 este student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”. După licență (1958) este profesor
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
, Luiza (pseudonim al Herminei Zilberman; 1.III.1947, București), poetă și traducătoare. Învață la Liceul „Iulia Hasdeu” și la Liceul de Muzică din București. Absolventă a Facultății de Limbi Străine a Universității din același oraș, C. funcționează ca profesoară de pian și de engleză. Publică, începând din 1971, câteva volume de lirică
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
, Maria (8.X.1930, București), teoretician literar și traducătoare. Este fiica Victoriei și a lui Ion Nae. Între 1942 și 1950 este elevă a Liceului nr. 4 din București, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză. În anul 1955 devine asistentă
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
, Ana (19.II.1908, București - 24.IV.2001, București), istoric literar, traducătoare. Este fiica Anei (n. Rizu), profesoară, și a lui Alexandru Tomescu, funcționar. Urmează școala primară în particular, apoi liceul la Școala Centrală de Fete din București. Pleacă la Londra pentru studii universitare, absolvind Bedford College în 1932. Este și licențiată
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
, Ion (15.VIII.1894, Sântana de Mureș, j. Mureș - 10.XII.1966, București), critic literar și traducător. Este fiul Anei (n. Hosu) și al lui Ion Chinezu, țărani. Urmează școala primară în satul natal, liceul la Târgu Mureș, Facultatea de Teologie la Blaj și cea de Litere la Budapesta și la București, luându-și licența în filologie
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
, Nina (27.XI.1924, Galați), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Janei (n. Șmilovici) și a lui Iosif Cassian-Mătăsaru, mic funcționar comercial. Educată de tatăl său, traducător el însuși, în spiritul cultivării artelor - poezie, muzică, desen -, C. (al cărei nume la naștere este Renée- Annie) va purta toată viața, în demersurile sale estetice plurivalente, amprenta amatorismului superior, rafinat. Urmează școala primară și Liceul „Principesa Ileana” la Brașov
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
CIOCAN-IVĂNESCU, Rodica (12.X.1916, București), istoric literar și traducător. A urmat Facultatea de Istorie la București (1934-1938), unde a fost studenta lui N. Iorga, P.P. Panaitescu, D. Russo, și, din 1935, Facultatea de Litere, specialitatea limba franceză, avându-l între profesori pe Charles Drouhet. A colaborat constant la reviste
CIOCAN-IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
domeniului francez în cadrul Editurii pentru Literatură Universală, ulterior Editură Univers. A inițiat și a îngrijit ediții de autor aparținând clasicilor literaturii franceze precum Balzac, Flaubert, dar și ale unor autori contemporani că Michel Butor, Marguerite Duras, Samuel Beckett ș.a. Că traducătoare, dovedind o bună cunoaștere a limbilor în și din care a transpus, s-a aplecat atât asupra unor clasici ai literaturii franceze din secolul al XIX-lea (Émile Zola, Théophile Gautier, Hippolyte Taine ș.a.), cât și asupra unor mari scriitori
CISMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286279_a_287608]