9,719 matches
-
acele medii, unora dintre ei Vlaicu Bârna compunândule portrete dintre cele mai expresive. Nu contravin imaginilor consacrate, dar aduc nuanțări care le îmbogățesc. Zaharia Stancu a fost, în deceniul patru, un om cu „relații destul de sinuoase“ între stânga și dreapta, traducător al lui Esenin, dar neacceptat să viziteze Rusia de sovietici. Ca lucrător la cenzură, în anii războiului, Vlaicu Bârna face să apară Revoluția lui Dinu Nicodin. Al. Rosetti îi apare drept „un mare consumator de oameni”, iar Ionel Teodoreanu un
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
pentru a crea ex novo termenul antumo: Mă non guarisco dalla ferita del secolo, dalla ferita del mondo,/ da questi distici fragili./ Antumi?/Postumi? („Una poesia molto semplice”). Preocupați de curgerea firească a monologului și de valorizarea timbrului, cei doi traducători au evitat tentanta echivalare a cuvintelor atunci cînd ea ar fi periclitat, daca nu chiar distrus, efectul: Și strigatul îmi atârnă din gură / moale că limba unui spânzurat // E îl grido viene fuori dalla bocca /pendulo come lingua d’impiccato
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
la Manchester University și a intrat în armată în 1940. După demobilizare, a predat mai mulți ani, dar în 1959, diagnosticat cu un cancer la creier, s-a hotarât să își dedice viața scrisului. Romancier, dramaturg, compozitor, libretist, eseist, semantician, traducător si critic, totul ține la el de paradox. Ediția de față din Portocala mecanică (A Clockwork Orange, 1962), revizuită după manuscrisul original din 1961, analizat în paralel cu mai multe ediții ale romanului, cuprinde fragmente inedite din interviuri, eseuri sau
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
vezi cu cîtă lejeritate se mișca pe un teren asfixiant, în care simpla citire a clauzelor unui contract îți insuflă pofta de a da pagina, cînd îi vezi așadar dexteritățile de calcul pecuniar, te întrebi ce înzestrare putea să aibă traducătorul lui Rilke și exegetul lui Thoma din Aquino. Asupra nedreptății pe care o implică condamnarea nu insist: orice cititor cu capul pe umeri se va convinge de aberația sentinței („criminalul de război“ a primit opt ani de închisoare cu confiscarea
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
apărută Opera omnia - poezia lui François Villon în cea de-a doua versiune a lui Romulus Vulpescu -, ne aflam nu doar în fața unei monumentale traduceri, ci și a unui extraordinar de interesant caz de retraducere, în primul rînd pentru că același traducător își revede propria versiune (la noi, a mai făcut-o regretată Irina Mavrodin cu opera lui Proust), apoi, desigur, pentru că deosebirile calitative, decurgînd din opțiunile lexicale, din abordarea diferită a formei și conținutului, ar putea oferi material de dezbatere serioasă
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
la noi, a mai făcut-o regretată Irina Mavrodin cu opera lui Proust), apoi, desigur, pentru că deosebirile calitative, decurgînd din opțiunile lexicale, din abordarea diferită a formei și conținutului, ar putea oferi material de dezbatere serioasă multor filologi, poeți și traducători. Iar aceasta (re)traducere are și o poveste, sau un „romanț”, cum îl intitulează autorul în preambulul noii ediții, din care, fără să fi bănuit, cunoșteam deja o parte. În 1981, cînd se împlineau 550 de ani de la nașterea lui
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
fi bănuit, cunoșteam deja o parte. În 1981, cînd se împlineau 550 de ani de la nașterea lui François Villon, la Cercul de literatură franceză al studenților din anul ÎI la Litere, condus de profesorul Ioan Pânzaru, era așteptat Romulus Vulpescu, Traducătorul poeziei lui Villon, el însuși poet, obsedat și „locuit” de spiritul înaintașului său francez, după cum știam cu toții. Ce nu știam însă e că de zece ani, după încercarea nereușită de a scrie o piesă de teatru despre Villon, se consolase
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
rămăsese netradus, si ca, ridicîndu-și ștacheta la înălțimi aparent de neatins, reușise să recompună în română diferitele anagrame și cifruri cuprinse în original. Am avut privilegiul atunci să citim în avanpremieră editorială și să ascultăm în lectură și cu comentariile traducătorului eșantioane din această nouă traducere. Păstrez filele dactilografiate pe care ni le-a împărțit, cu primele trei octete din Micul testament, al cărui incipit revăzut devenise „An patru sute cinze’șase, / Vin eu François Villon - școlar / A cărui minte se-așezase
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
împărțit, cu primele trei octete din Micul testament, al cărui incipit revăzut devenise „An patru sute cinze’șase, / Vin eu François Villon - școlar / A cărui minte se-așezase...”, și în care se ascunde anagrama „Coțcarii n-au sfanț” (transcrisa de mînă traducătorului pe exemplarele noastre); cu celebra Balada a doamnelor de-odinioară, din care doar refrenul („Dar unde-i neaua de mai an?), inegalabil tradus, rămăsese neschimbat, cu Balada în numele Fortunei, Balada pe care Villon a făcut-o la rugămintea maicii sale
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
această operă poetica în care dublul sens, calamburul și antifraza aproape că fac regulă, prin compararea și folosirea datelor pentru justificarea unor opțiuni ale traducerii și pentru lămurirea numeroaselor aspecte de context cultural și istoric, la care se adaugă comentariile traducătorului, pe cît de ample, pe atît de captivante. Toate acestea constituie o contribuție de-acum inconturnabila la exegeza acestui mare autor universal, prilejuita de retraducerea operei sale și îmbogățita prin retraducerea în sine. În 1981, la deloc neînsemnata să performanță
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
cursivitatea ideilor și de fluenta exprimării, calități ce se articulau miraculos de lesne...” Pe lîngă aceste observații, se mai impun două precizări: prima este legată de aspectul cifrat al operei lui Villon, de anagramele din textul sau, aspect pe care traducătorul îl socotește, desigur, printre „toate formele originalului”, iar cea de-a doua de specificul traducerii în general și al traducerii de poezie în special. Deși anagramele din opera lui Villon nu sînt acceptate în totalitate de toți exegeții săi, Romulus
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
marginea lipsei sale de noroc de premii. Nu însă și lipsă de speranță, chiar când aritmetica nu-l avantajează. Simona Vasilache a prezentat nominalizarea pentru traducere, acordată lui Marin Mălaicu-Hondrari, pentru Eroul discret, de Mario Vargas Llosa. A subliniat reușita traducătorului, care a trebuit să treacă prin multe registre și să țină frâiele unei povestiri încurcate, ca un adevărat erou discret. Marin Mălaicu- Hondrari a transmis mulțumirile către ceilalți eroi discreți, redactorii de carte, colegii de la Humanitas, și speranța lui Vargas
Gala Premiului Cartea Anului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2760_a_4085]
-
rusă a roma nului Compromisul (în original, Kompromiss, 1981). Iar în 2012, aceleași oficii de critică literară le-am aplicat volumului de schițe, nuvele și povestiri, intitulat Gea mantanul (în original, Cemodan, 1986). Cartea a apărut sub aceeași semnătură a traducătorului și cu același titular, prozatorul Serghei Dovlatov. Îmi vine extrem de greu să înțeleg pe unii scriitori ai emigrației, indiferent de naționalitatea pe care o repre zintă, cum ajung în SUA sau în orice țară occidentală, mai ales a Europei, privesc
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
textului. Coșbuc nu a căutat doar înțelesurile lui Dante, ci mai cu seamă estetica acestor înțelesuri. Aparent dezinteresat de estetic în propria operă, în care versificația perfectă e o chestiune de „meserie”, George Coșbuc se înfățișează, așadar, în ipostaza de traducător, ca un impenitent estetizant. Oricine altcineva s-ar fi mulțumit și cu soluții mai simple, în fața evidenței că o traducere decentă a marelui florentin este în sine un act meritoriu. Coșbuc a preferat să muncească aproape două decenii, ca să ajungă
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
poveștile pentru copii și de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu) la colocviul GRRIM din Nantes, în volumul de la Clermont-Ferrand, dar și cum o duc poveștile celor doi frați la noi, sub pana traducătorilor, penelul ilustratorilor și flerul editorilor. La întîlnirea cercetătorilor și grimmologilor din Nantes, Bernhard Lauer, directorul muzeului Grimm din Kassel a dat o imagine de ansamblu asupra traducerilor și rescrierilor avînd ca obiect poveștile celor doi frați, care se bucură cu
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
simbolice, stilistice, pedagogice sau sociopolitice care au condus la selecția din ediția mare a anumitor povești ca obiect de reformulare și rescriere. Aceste rațiuni se regăsesc, în mare măsură, și în selecția de povești oferită decenii de-a rîndul de traducătorii și editorii români cititorului de toate vîrstele, în funcție de format, colecție, ilustrație. Începînd cu anii ’50 și pînă la începutul anilor ’90, cititorul român a citit cam o sută (în general, cele mai cunoscute și vehiculate și în alte limbi) din
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
astăzi, cititorilor cehi le lipsește o ediție reprezentativă din opera lui Eminescu, care să cuprindă nu numai lirica sa, ci și unele titluri din proză: mă gândesc, în primul rând, la nuvela fantastică Sărmanul Dionis. Să sperăm că unul dintre traducătorii de azi va îndeplini această datorie față de poetul național român. Un exemplu ne oferă colegii noștri din Slovacia care au reușit, acum câțiva ani, să publice un volum din lirica eminesciană (Krídla z vosku, traducere de Viera Prokešová și Libuša
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
și Z. U de la „ubicuu” și Z, de la „zare”. Grass „inventariază” cuvintele din dicționar jucându-se cu ele, punându-le la treabă, utilizându-le în narațiune, atunci, când, de exemplu, reconstituie felul în care lucrau frații la fișele pentru dicționar. Traducătorul, Alexandru Al. Sahighian, a reușit să transpună acest joc în românește, cel mai probabil printr-o muncă de ceasornicar, traducând fraze alcătuite din serii de cuvinte cu „a” prin echivalente tot cu „a”: „apoi, din arteziana atât de alegră mai
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
succes: Clubul Dumas (1993; Polirom, 2004), Conspiratia din Sevilla (1995; Polirom, 2005), Harta sferica (2000; Polirom, 2005), Regina Sudului (2002; Polirom, 2004), Pictor de razboi (2006; Polirom, 2008). La noi, Arturo Pérez-Reverte a avut privilegiul transpunerii în limba română de traducători de elită: Tudora Șandru Mehedinți, Mihai Cantuniari, Ileana Scipione, cărora li se adaugă acum și Dan Munteanu Colan. Seria romanelor istorice avându-l ca personaj pe Căpitanul Alatriste îi aduce autorului alt panaș, însoțit de admirația cititorilor spanioli sensibili față de
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
cunoștințe și în materie de economie, administrație. Printre limbile studiate, viitorii studenți mai pot opta pentru germană, italiană, spaniolă și rusă. Cei mai mulți nu își fac planuri de viitor cu faptul că pe diploma lor de absolvire o să fie scris cuvântul “traducător”, ci mai degrabă visează să găsească job-uri în domeniul afacerilor și al administrației. Unii dintre ei au optat pentru această specializare exclusiv pentru ca, după absolvire, să lucreze ca specialiști în economie, finanțe și drept, ceilalți sunt cei ce au
De ce sunt 124 de candidați pe loc la Limbi Moderne Aplicate () [Corola-journal/Journalistic/22329_a_23654]
-
dintre ei au optat pentru această specializare exclusiv pentru ca, după absolvire, să lucreze ca specialiști în economie, finanțe și drept, ceilalți sunt cei ce au venit la această facultate datorită plăcerii de a vorbi limbile predate și vor să devină traducători, inerpreți, terminologi sau documentariști. Desigur, printre cei înscriși s-au numărat și cei ce au optat pentru această facultate drept asigurare, în cazul în care nu sunt admiși la facultățile dorite. Rezultatele admiterii vor fi publicate pe data de 24
De ce sunt 124 de candidați pe loc la Limbi Moderne Aplicate () [Corola-journal/Journalistic/22329_a_23654]
-
apărut, la București, sub direcția lui Alexandru Macedonski, ziarul “Liga Ortodoxă”, în paginile căruia au debutat Tudor Arghezi și Gală Galaction 1897 - A apărut la București “Revista modernă”, bilunar științific, literar și sportiv 1912 - S-a nascut poetul, prozatorul și traducătorul Ștefan Popescu. (m. 16 ianuarie 1995) 1915 - În contextul evoluției nefavorabile a situației de pe câmpurile de luptă, în timpul primului război mondial, puterile Antantei au declarat că acceptă cererile Guvernului român în privința teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic și au început demersurile
Semnificaţii istorice pentru 20 iulie () [Corola-journal/Journalistic/22336_a_23661]
-
vor fi menționate printr-un comunicat de presă), o fotografie în format jpg. și un scurt CV.) Materialele și CV-ul vor fi trimise în limba română și spaniolă, până la data de 1 octombrie 2014. (pentru cei care nu au traducător, recomandăm firma de traduceri cu, care colaborăm). 3 Scriitorii vor achita suma de 80 euro (sau contravaloarea acestora în RON) pe adresa sau în contul Revistei STARPRESS), în perioada 1 iulie 2014 - 1 decembrie 2014 contribuția putându-se achita și
,Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2015”- 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/92556_a_93848]
-
Institutul Cultural Român vor pune în valoare patrimoniul literar românesc și, totodată, vor oferi o perspectivă asupra evoluțiilor literare și editoriale actuale din România. Programul românesc va include dezbateri, lansări de carte și întâlniri la care vor participa editori, scriitori, traducători, profesori universitari, jurnaliști români și francezi etc., propunând publicului o ofertă culturală diversificata. Criteriile avute în vedere la alcătuirea programului și, implicit, a listei invitaților, au fost următoarele: 1. Cărți (și autorii acestora) apărute în spațiile de limba franceză în
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]
-
au fost următoarele: 1. Cărți (și autorii acestora) apărute în spațiile de limba franceză în ultimul an; 2. Scriitori tineri (până la vârsta de 35 de ani); 3. Scriitori, editori și analiști din Republică Moldova; 4. Istorici și critici literări, editori, traducători, precum și alți comentatori ai fenomenului literar românesc; 5. Reprezentanți ai altor arte care folosesc și suportul hârtiei tipărite. Dintre dezbaterile organizate menționam: „Avangardă și modernitate“, „Ezoterism și sacralitate în lumea de azi“, „Leș livres à venir, l’avenir des livres
România, la Salonul Internațional de Carte de la Paris [Corola-blog/BlogPost/92575_a_93867]