21,550 matches
-
cinci zile mai târziu, intram în al 63-lea. Ne-am cunoscut anul trecut la Botoșani, unde eu ajunsesem cu un autocar al Uniunii Scriitorilor, direct de la Neptun. Participasem la un colocviu de traducători din românește în limbi străine (am tradus, prin 1994-1995, două masive volume de poeți români, apăruți la Fundația Culturală Română; ulterior, cu un sumar sporit, în 2005, o a doua ediție cu vreo 90 de poeți dați de mine pe franțuzește, aveau să apară la Centrul Național
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român este bucuros că patru picturi de mari maeștri, care fuseseră furate, au fost recuperate după 30 ani. U.S. Customs Service (Serviciul vamal american) este bucuros că a jucat un rol pivotal În această acțiune. Tablourile vor
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a fost membră a Uniunii Scriitorilor: cărțile sale pot fi găsite pe Internet. Nepoată mea, Liliana Mătasa, artistă plastică, poate fi ușor găsită pe Internet datorită expozițiilor sale de succes. Din partea mamei, vara mea Helene (Marily) Le Nir i-a tradus În franceză pe N. Steinhardt, A. Buzura, N. Manea, G. Adamesteanu, F. Ilis și alți români, fiind decorată de statul român cu Ordinul Meritul Cultural În grad de Comandor. Prin recăsătoria tatălui meu, am devenit rudă și cu faimoasa mezzo-soprană
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
celebritate: o discuție despre marii cântăreți, Înconjurați fiind de numeroase fotografii cu dedicații, este practic de neevitat. Alături de doctorul Jean Țăranu m-a vizitat fostul ambasador al Canadei În România, Gilles Duguay și Cristina, soția sa, româncă. Cartea lui Gilles, tradusă În românește de Cristina, “Regina Maria și Joe Boyle, O prietenie de suflet”, descrie viața aventuroasă a unui mare canadian implicat În multe evenimente din țara noastră. Cartea a fost scrisă În bună parte În casa mea din Key Largo
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
vă solicit răgazul încă unei acolade asupra personajului. Când eram copil, am citit o biografie a lui Cristofor Columb, era o carte dinainte de '44, nu știu cum păstrată de tatăl meu, ferfenițită, scrisă de un autor cu nume nemțesc, Jacob Wassermann, și tradusă de Ion Sân-Giorgiu. Cartea m-a impresionat în întregul său, prin datele personajului, Columb, nu e momentul să stărui aici asupra ei. Dar ceea ce țin să spun e că se află în acel volumaș o frază (subliniată de cine știe cine, unul
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
sarcastic - nu mai puțin sarcastic decît portretele celorlalte personaje din acest roman satiric a clef (Rampion e D.H. Lawrence, Burlap e John Middelton Murry, Webley e Oswald Mosley etc.) I-am citit lui Mircea pasajul (în engleză, desigur; acum îl traduc): "Astăzi, la Lucy Tantamount, am fost victima unei foarte ciudate asociații de idei". E o însemnare din jurnalul lui Quarles, un citat fictiv dintr-un jurnal fictiv la puterea a doua. Lucy, femeie "modernă", bogată, frumoasă, cinică, egoistă, de o
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
aici necesare și, mai mult, au avantajul de a sugera "punerea în abis": citatul în citat în citat și așa mai departe, ca într-o regresiune infinită) - aceste "citate" provin din sursele cele mai diverse, scrise sau orale. Uneori sunt traduse literal (și totodată idiosincratic) din texte celebre - din Hamlet, bunăoară; alteori provin din formule orale, voit inadecuate (vezi Caragiale: "...dacă e anonimă o semnăm și noi..."), cum ar fi "Orșicîtuși de puțin, contează enorm de mult", care se referea oblic
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
cu icoana lui Hristos. Se lipește de ea, într-un gest de "senzualitate extremă", într-o "clipă de iubire miraculoasă" și icoana însăși parcă învie, iar apoi se scorojește ca și cum ar fi fost arsă (p. 91-96). Preotul de la Putna îi traduce lui Viorel Untaru astfel întâmplarea: "Prietena dumneavoastră a făcut dragoste cu Mântuitorul. Sunt sigur că așa s-a întâmplat tocmai fiindcă până acum nu am crezut în așa ceva. Icoana a fost patul iubirii lor, așa cum altarul este masa minții noastre
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și asupra omului
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și Opera Română din Cluj aflată
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
ultimii ani, apar prin minune superlative năucitoare, unele din ele nejustificate, altele lipsite de sens: "Adolescentul miop fascinat de ocultism, celebru încă din tinerețe, liderul generației interbelice este cel mai citat autor în lumea academică. Celebru și respectat în Occident, tradus în aproape toate limbile, a devenit părintele fondator al istoriei religiilor, Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago purtându-i numele. Mircea Eliade este un caz fără precedent în cultura română. Nu s-a sfiit să pornească de unul
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat ulterior și a refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea sa." în cele aproape 20 de rânduri am mai găsit și alte carențe. Operele lui Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea scrierilor sale fusese făcută "aproape în toate limbile"). Și cifrele celelalte (numărul volumelor și articolelor) diferă cu mult față de realitate. Bibliografiile ar fi oferit date
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Petroiu. Dar și lui André LaCocque, căruia îi aparține superbă narațiune tradusă perfect în engleză. Se pare ca inițial fusese destinată că telefilm pentru televiziunea germană. Nu a fost însă difuzată pe unde, așa că acum există numai în format video, tradusă în limba engleză, la Chip Taylor Communications: cu titlul “Mircea Eliade, His name, His Destiny” că DVD sau Casetă VHS. Acest film este un pelerinaj atât al vieții lui Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
și interese a celor ce se bat pentru putere, pentru dominare. Și totuși, scăpa de multe ori printre rîndurile rotativei propagandistice semnale și părți de adevăr. În cazul de față, daca “incredible story of one pastor' witness” ar fi fost tradusă imediat în românește și răspîndită, românii nu ar fi acceptat trimiterea lui Laszlo Tokes în Parlamentul European, fiindcă, o dată ajuns acolo, va lupta, în toate modurile, la dezmembrarea României... DECEMBRIE 2008 WINNIPEG CANADA
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
le-au scris, a filmelor care s-au turnat după aceste cărți, cum ar fi de pildă “Binecuvântata fii închisoare”, realizat după românul omonim al Nicoletei Grossu. Acest român celebru publicat mai întâi la Paris în limba franceză, a fost tradus în limbile engleză, germană, italiană și norvegiană. În România el a fost tradus abea în anul 1997, după venirea Convenției Democrate la putere. În același timp editurile din lumea liberă au publicat eseurile lor literare, posturile de radio și televiziune
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
ar fi de pildă “Binecuvântata fii închisoare”, realizat după românul omonim al Nicoletei Grossu. Acest român celebru publicat mai întâi la Paris în limba franceză, a fost tradus în limbile engleză, germană, italiană și norvegiană. În România el a fost tradus abea în anul 1997, după venirea Convenției Democrate la putere. În același timp editurile din lumea liberă au publicat eseurile lor literare, posturile de radio și televiziune care emiteau în limba Română au publicat reportaje și editoriale, iar publicațiile periodice
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
a trăit-o vreodată”, după cum precizează în prefață scriitorul Vintilă Horia. Referitor la această perioadă, cercetătoarea spaniolă de origine română Silvia Marcu a scris că este “Cel mai trist și mai sumbru capitol al istoriei contemporane române”. Cartea a fost tradusă și în limba engleză și publicată în Statele Unite de Prințesa Ileana a României. În anul 1989, anul în care se desăvârșea revoltă tinerilor în țara noastră, revoltă care a dus în final la prăbușirea comunismului, Zahu Până a scos de sub
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
un îndemn tare spre bine, acela cade în păcat și se aruncă pe sine în pierzare, chiar de nu ar fi diavolul<footnote Idem, Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post, versiune după ediția tradusă de Episcopul Roman Melchisedec (1893), în colecția Comorile Pustiei, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 41. footnote> și acestuia chiar Pavel poate să-i aducă vătămare, pe când pe cel tare, nici Satana nu poate să-l vateme vreodată”<footnote
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
refugiului, a Îndepărtării de spațiul profan, necunoaștere care influențează profund negativ destinele celor care se lasă cuprinși În plasa lui. L ipsa abilității personajelor de a se desprinde de forța neobișnuită a gravitației Bucureștiului din epoca ante și postrevoluționară se traduce, În primul rând, prin incapacitatea lor de a se retrage În sine și a căuta armonia sufletească ce le va fi pentru totdeauna interzisă. Ele sunt damnate să devină spectrele existenței cenușii pe care o duc Între ulițele desfundate de la
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul XIX (1967), Nr. 5-6, p. 310. footnote>. Transformarea naturii umane întărite de Hristos prin Întrupare marchează începutul unei noi umanități, glorificate, la care poate participa fiecare dintre noi. O astfel de participare nu se traduce printr-o legătură concepută numai în termeni fizici, sau prin împărtășirea unui universal platonician, ci prin implicarea umană împreună cu Hristos în istoria mântuirii, în special prin credință, Botez și urmarea Sa ca ucenic al Lui<footnote Norman Russell, The Doctrine
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
FUGA SPRE CÂMPUL CU CIORI de SAVATIE BAȘTOVOI Cam așa s-ar traduce strigătul lumii contemporane, evocând titlul ciclului de poezii care la consacrat pe Savatie Baștovoi ca scriitor. Marea criză a societății moderne are la bază necredința sau, mai bine zis, absența credinței. Aflați Într-un proces de negare continuă a valorilor
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
certitudini și dorința de cunoaștere absolută precipită ajungerea la credință, așa cum relevă episodul În care protagonistul trăiește o experiență similară morții, În care vede chipul lui Hristos. Finalul cărții se concentrează pe sensul dragostei ca singurul termen care ar putea traduce cuvântul “veșnicie”, despre care se vorbește În incipit, dar care apare aici mai mult ca sinonim pentru identitatea divină. Romanul impresionează și prin utilizarea cu rafinament a unor tehnici narative și artificii compoziționale, retrospecția având un rol important, dar mai
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
omul curăți, lumina Și desăvârși, vol. al II-lea, Editura Humanitas, București, 1999, p. 54). footnote>. Iar în alt loc, vorbind în aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-o plăcere Și o înclinație. Pentru a desemna acest impuls al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
copila când Își dăduse seama că „orice ogor era panopticul de o Întindere dezmărginită al soiurilor de moarte, un praznic Înfloritor. Fiecare Ținut exersa moartea”, iar buruienele Își Înfigeau colții În „marginea verzulie a urechilor” morților. Spaima de copil se traduce În dorința arzătoare de a pleca de pe „franjurii de pământ” pentru a trăi pe covorul de asfalt al orașului, etanș, astfel Încât face imposibilă trecerea morții către glezne. Însă odată ajunsă la covor, ființa umană realizează cu uimire că regele se
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]