1,894 matches
-
Academiei Române, cu rol de a promova studiile de istorie națională 70. Lucian Boia îl caracteriza, remarcând următoarele calități ale istoricului: ,,Un istoric foarte minuțios, bine documentat, precis și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și sobru în expunere, mai mult apropiat de școala critică, decât de tradiția transilvăneană. Exactitatea și claritatea sunt marile lui calități”71. Astfel, încercarea istoriografică a istoricului și programul la care a năzuit au devenit un reper al noii istoriografii transilvănene în perioada interbelică. Meditând la evoluția istoriografiei române, inițiind cursuri pe această temă, Alexandru Lapedatu a deschis o preocupare la Universitatea din Cluj și la Institutul de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente, putem
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
noastre științifice nu este unul nejustificat. Luând în considerare sursele relativ suficiente referitoare la activitatea politică din acest interval de timp a lui Alexandru Lapedatu, putem să încercăm o prezentare succintă a celor mai reprezentative momente ale carierei omului politic transilvănean, până la numirea sa ca ministru al Cultelor și Artelor, în guvernul liberal condus de Ion I. C. Brătianu, începând din octombrie 1923 1. Totodată, vom încerca și o schițare a concepției sale politice, care l-a călăuzit de-a lungul întregii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la Liga Culturală, organizație patriotică, al cărei scop principal era susținerea luptei pentru realizarea unității naționale a reprezentat un prim pas în ceea ce privește contactul cu realitățile politice ale vremii 2. Relațiile pe care le-a avut în cadrul ei cu oamenii politici transilvăneni, cum erau Aurel C. Popovici și Ilarie Chendi l-au făcut să se familiarizeze mai mult cu situația politică a vremii. Nu se poate în schimb vorbi despre închegarea unei concepții politice solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
monarhii. La 38 Keith Hitchins, op.cit., p. 302-304. 39 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 20. 40 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 61. 35 manifestul împăratului de federalizare a imperiului, care menținea Transilvania în cadrul Ungariei s-au opus Corpul voluntarilor transilvăneni și bucovineni și Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, aflate la Iași, care în declarațiile lor se proclamau pentru unirea teritoriilor românești cu Țara41. Un moment deosebit în ampla ridicare a românilor din toamna anului 1918 l-a constituit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea lui Alexandru Lapedatu. În sfera culturală, ministeriatul condus de omul politic transilvănean s-a dovedit a fi deosebit de bogat. Investigații, ajutoare bănești substanțiale, măsuri bugetare optime, încurajarea inițiativelor a oamenilor întreprinzi, sprijin moral acordat diferitelor compartimente, reprezintă bilanțul conducerii sale8. Legat din tinerețe de cercurile literare, atenția lui Lapedatu pentru scriitori l-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
atâta timp lipsită de frumusețea graiului și a gândirii noastre”22. Numeroase instituții, societăți, organizații s au bucurat de sprijin bănesc și moral din partea ministrului. În cursul anului 1925, Muzeul Limbii Române primea subvenții din partea ministeriatului condus de omul politic transilvănean. Institutul de Istorie Națională primea în toamna aceluiași an suma de 500.000 lei23. Ministerul condus de Lapedatu a alocat și alte însemnate fonduri în scopuri culturale Academiei Române pentru tipărirea plachetei comemorative “Vasile Alecsandri”, Teatrului Național din București 24, Astrei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și culturală. Pentru el, nu exista alt sprijin mai valoros și mai peren decât istoria. A vorbit în 1934 la Blaj, la comemorarea lui Augustin Bunea, pe care îl vedea marcând ,,o nouă și însemnatâ etapă în dezvoltarea istoriografiei române transilvănene”, apoi în Camera Deputaților și în Senat, la comemorarea lui Vasile Lucaciu, a cărui monument l-a inaugurat la Satu Mare 71 . În 1934 a luat inițiativa cu Gh. Tătărescu și cu I. Nistor de a i se ridica un monument
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
din 1843, „deși pe un teatru strâmt și cu mici mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
dovedire a dreptului asupra unor bunuri urmărite de fisc, se face distincția prin chiar conținutul unei hotărâri Dietale, între legile Transilvaniei și cele ale Ungariei: "să-și caute dreptul veșnic în așa fel că transilvănenii să-l caute la termenele transilvănene, iar cei din Ungaria la termenele maghiare"760. Pentru încheierea tratatelor cu Țările Române cât și pentru reînnoirea confederațiilor și menținerea lor, principii erau obligați "ca să o facă împreună cu statele (stările) țării"761. Declararea războiului se făcea "numai cu știrea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
schimburi de idei din întâlnirile erudiților vremii, si, cu precădere, dialogul între doi mari cărturari, unul din Moldova, celălalt din Țara Românească, vorbind despre situația politică și culturală din Ardeal, dar, mai ales, despre cea religioasă și despre sufletele turmei transilvănene. Totul pornind, ca într-o exemplară poveste a Bibliotecii-rezumat al lumii și istoriei, de la cărțile nou tipărite, așa cum recuperează prefața la Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc motivul care declanșase decizia Mitropolitului moldovean de a convoca Soborul din 1645 al ierarhilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Swinicze) a contelui Paul Szirmay, în comitatul Alba-Ujvaier (Agauiavar), după care a trecut ca orândator al crăieștii fabrici de hârtie din Roșcani (Roskany), pre care au format-o după sistema cea mai nouă"14 . În Moldova a venit cu pașaport transilvănean, aidoma multor meșteri sau tehnicieni de etnie maghiară, germană sau austriacă, în cursul anului 1838, dată rezultată din cuprinsul unui memoriu al său din 1853, în care invoca cei "15 ani <petrecuți> în slujba statului"15. În autoprezentarea destinată Comitetului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
an, propriul raport constatator pe marginea acestuia 6, adăugând, desigur, propriile observații și concluzii. Dacă în privința traiectului biografic al personajului, ca elemente de noutate (față de cele deja cunoscute), apărea vârsta de 38 de ani, statutul civil de căsătorit și pașaportul transilvănean, pe temeiul documentelor atestatoare pregătirii sale profesionale, Comitetul își exprima încrederea și speranța că "d<umnea>lui, atât în privirea practicilor sale cunoștințe, cât și a infinității localnicelor împregiurări a<le> Moldovei cu acele a<le> patriei sale, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
profesorului dr. C. Vârnav, în cadrul ședinței publice a Academiei Mihăilene din 28 martie, pe tema "folosului cel mântuitor și a înrâuririi ce au băile și înotarea asupra sănătății omului", ambele texte (proiect și disertație) fiind publicate împreună în paginile revistei transilvănene " Foaie pentru minte, inimă și literatura"21. Dar, în pofida înaltelor încuviințări dobândite și a reacțiilor entuziaste în rândul publicului avizat, proiectul acelei "școale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare dupre cum să înfățoșează în planul înadins făcut de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de încercările anterioare de navigabilizare a Siretului (rămase în stadiul de proiect), datorate lui L. Castaing-Père și N. Suțu, sau, poate, de tentativa lui N. Roșca-Codreanu de a practica navigația cu motor pe același râu19, el recomanda utilizarea, după model transilvănean, a dubaselor de sare, trase de remorchere, pe ruta Adjud Galați. Pe o astfel de dubasă, cu numai trei oameni, se puteau transporta între 30 și 44 de ocale de sare, iar un remorcher, ușor de procurat în străinătate și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la bucăți literare mai scurte, de tip povestire sau nuvelă, ca etape necesare înainte de redactarea unui roman. De aceea, poate, Duhul băilor, care face, tematic, un diptic fericit cu Vâlva băilor, are în centru viața minerilor din băile de aur transilvănene. Intransigent, Cornel Regman constată că asemenea narațiuni "își găsesc justificarea de a fi în neobișnuitul întâmplărilor și prea puțin în surprinderea liniilor unor temperamente" (2001: 39). Oricum ar sta lucrurile, proza pusă în discuție de mine are, cum se spune
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cei mai importanți ctitori din cultura română prepașoptistă. Nicolae Bălcescu (1819-1852) rămâne proeminenta figură de om politic, cu temeiuri filosofice iluminist-deiste, în revoluția de la 1848. El a dobândit și o imagine internațională prin scrieri și activități politice la Paris. Fruntașul transilvănean al revoluției de la 1848, juristul Avram Iancu (1824-1872), rămâne "craiul munților" (tot un lider spiritual) din Ardeal. Atribute apropiate de "filosoful-rege" le-au împlinit fruntașul "Junimii" (1863), Titu Maiorescu (1840-1917) de formație culturală germană și Vasile Conta (1845-1882), cu studii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
profiluri spiritual-morale și vocaționale americane asupra românilor datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, când a început procesul de emigrare tot mai accentuată a lor în Lumea Nouă. Atunci predominau într-un procent de aproape 98% românii, sașii și secuii transilvăneni, iar două procente din celelalte provincii. Unii dintre ei au evoluat bine, dar nu în domeniile culturale. Până în secolul al XX-lea nu sunt cunoscuți prea mulți români americanizați dedicați literaturilor, artelor, filosofiei. Conlucrările pe aceste tărâmuri mai puțin pragmatice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-ar corela și autoritatea cu rațiunea, ceea ce a respins iluminismul. După cum se știe, revoluția franceză din 1789-1794 a fost precedată de multe alte mișcări protestatare și răscoale. Printre ele, în Est a fost răscoala condusă de cei trei țărani transilvăneni, Horia, Cloșca și Crișan, împotriva habsburgilor. Dacă ar fi să dăm crezare iluminiștilor, precum că autoritatea se identifică cu supunerea oarbă, fără participarea rațiunii, astfel de răscoale nu ar fi trebuit să se manifeste din partea unor iobagi, de altfel plini
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
luptă cu mare curaj. Povestirile saxone ne înfățișează un Vlad sadic, care se întoarce împotriva nevinovaților, tră-gându-i în țeapă în mod arbitrar, așa cum se pare, potrivit tot cronicilor germane, că ar fi făcut cu populația Sibiului și a altor orașe transilvănene, pe care le-a exterminat, deși acestea îl primiseră și îl adăpostiseră la nevoie. Documentele istorice rusești și românești motivează actele de cruzime ale domnitorului, afirmând că, de exemplu, atrocitățile sale în Transilvania fuseseră cauzate de comportamentul lipsit de onestitate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sinonimic cu Dracula, personajul din filmul mut german Nosferatu, eine Symphonie des Grauens (Nosferatu, o simfonie a groazei). Regizat de Friedrich Wilhelm Murnau și avându-l în rolul prin-cipal pe Max Schreck, filmul urmărește povestea lui Stoker despre un vampir transilvănean, contele Orlock, alias Nosferatu, care se îndreaptă spre Bremen (în nordul Germaniei) în loc de Londra. Setea de sânge și viață inocentă pe care o simțea Nosferatu se stinge odată cu sacrificiul lui Ellen (Mina, în romanul lui Stoker), care i se oferă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
orașului însemna însă excluderea etnicilor români, majoritar ortodocși, fenomen care nu a rămas fără urmări în conștiința colectivă locală și în relațiile etnice. Modificarea raporturilor de forțe externe orașului (dizolvarea regatului Ungariei după înfrângerea de la Mohács, conflictele cu diverși principi transilvăneni, ascensiunea casei de Habsburg), conflictele religioase din Transilvania și procesul accelerat de modernizare impus de împăratul Iosif al II-lea au anulat treptat autonomia orașului și i-au deschis porțile (Schaser 2000). Edictul de concivilitate din 1781 prevedea tuturor dreptul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
in recent U.S. presidential elections." Electoral Studies 24: 603-618. Călușer, Monica. 2009. Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare în România. Între norme și practici. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Ciobanu, Vasile. 2001. Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944. Sibiu: hora-Verlag. Coenders, Marcel, Marcel Lubbers și Peer Scheepers. 2009. "Opposition to Civil Rights for Legal Migrants in Central and Eastern Europe. Cross-national Comparisons and Explanations." East European Politics and Societies 23(2): 146-164. Coffé, Hilde, Bruno Heyndels și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De bună seamă, răspunsurile sunt negative. Așa cum este cunoscut, după incursiunile barbare din secolele III-V, creștinătatea occidentală a rămas mult timp la marginea civilizației urbane, centrul de greutate al acesteia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al autorității unui reprezentant al obștei sătești mai mult decât al unui observator din afară. Nu regăsim însă aici aproape nimic din cultul creștin al morții. Mai degrabă rândurile ne conduc la cuvintele părintelui Pavel Vesa, doctor în istoria Bisericii Transilvănene a secolului al XIX-lea: "Dintre toate practicile populare și diferitele obiceiuri extrareligioase ce s-au transmis prin tradiție, din generație în generație, niciuna nu are rădăcini mai adânci în sufletul românului și nu s-a menținut cu atâta tenacitate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]