4,862 matches
-
un mediu global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus-menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a interacțiunilor și reflexivității sociale, uniformizarea stilului de consum (life style), creșterea mobilității populaționale cu intensificarea fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În perspectivă, intensificarea interacțiunilor transnaționale, uniformizarea limbajului comunicării la nivel global și uniformizarea stilului de consum constituie pilonii genezei în derulare a unei „societăți globale”. În lumina operaționalizării ei pe baza dimensiunilor de manifestare și a reprezentării ca proces intensiv și extensiv, globalizarea poate fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Pe lângă aspectele menționate anterior, problematica ordinii mondiale mai include componente de ordin economic, informațional, ecologic, legal, social la nivel global care afectează întreaga omenire și implică, pe lângă Marile Puteri, întreaga societate internațională de state, cât și numeroase forme de organizare transnațională a indivizilor în interiorul și exteriorul țării. Astfel, putem spune că, în sens larg, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune politică, militară, economică și socială dintre state și/sau actori non-statali la nivel global. Fără îndoială, în ciuda multitudinii actorilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Lind, 1992, pp. 3-12; 2002, p. 257) - sau, altfel spus, state post-wesphalice. Statele numite post-westfalice caută să-și atingă obiectivele bazându-se mai puțin pe propriile resurse și mai mult pe asumarea unui rol dominant în coalițiile dintre state, instituții transnaționale și grupuri din sectorul privat (Weiss, 2002, p. 257) și încercând să-și mențină o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye (Keohane și Nye
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întreg teritoriul țării și sunt concurate de actori non-statali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși non-guvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre sângeroase, războaie interetnice, fluxuri masive de refugiați, foamete, dezastre ecologice și răspândirea bolilor infecțioase (Akihiko, 2002, pp. 165-166). Pentru restabilirea ordinii interne și asigurarea serviciilor minim necesare pentru cetățeni, statele pre-westfalice au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1998, pp. 248-260), această idee este preluată de o serie de cercetători, care au sesizat existența simultană, la nivelul societății globale din perioada de după „războiul rece”, a unor logici organizaționale concurente, precum sistemul național de state (universalism politic) și economia transnațională de piață (universalism economic) (Friederich, 2001, p. 481). În acest sens, noul medievalism este definit ca un sistem de autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate (Ibidem, p.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
doilea rând, trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase categorii de subiecți non-statali legali, precum TNC sau organizații internaționale non-guvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același timp
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
înscriu și alte curente liberale, precum liberalismul comercial (care susține că interdependența economică este legată de pace), liberalismul regulatoriu/instituțional (care studiază rolul instituțiilor internaționale în determinarea/menținerea păcii) sau așa-numitul liberalism sociologic (care se ocupă de studiul relațiilor transnaționale) - vezi, de exemplu, Nye (1998), Moravcsik (1992) și Baldwin (1993). Două surse de studii statistice menite să testeze validitatea teroriei păcii democratice sunt Correlates of War Project al Universității din Florida (ale căror date sunt parțial accesibile la adresa HYPERLINK "http
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a transformat din proces în fenomen (cu dezvoltare exponențială), servită de cei patru pivoți de susținere: liberalizarea piețelor de produse și servicii, piața de capital, de informații și cunoștințe și de libera deplasare a resursei umane. Vectorii ei sunt corporațiile transnaționale și băncile de capital care alimentează cu energie sistemul economic globalizat, conferindu-i viabilitate. La ofensiva globalizării, statele-națiune se găsesc în două ipostaze asimetrice: pot aparține exponenților globalizării, cazul țărilor dezvoltate sau state supuse procesului de globalizare pe care nu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
procesului pe baza acestor factori. Nu ne-am propus să listăm sutele de variante ale definițiilor globalizării (exercițiu interesant pentru cititori), dar din cei inserați în caseta 1 se poate reține că au frecvență mai mare termeni ca: integrare, legături transnaționale, fluxuri de bani, servicii și capital peste granițe, extindere globală. Numai cu acești termeni se poate articula o definiție ca: proces de anvergură globală, desfășurat cu ajutorul piețelor libere, legăturile transnaționale, ducând în final la integrarea economiei statelor lumii. Bineînțeles că
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
reține că au frecvență mai mare termeni ca: integrare, legături transnaționale, fluxuri de bani, servicii și capital peste granițe, extindere globală. Numai cu acești termeni se poate articula o definiție ca: proces de anvergură globală, desfășurat cu ajutorul piețelor libere, legăturile transnaționale, ducând în final la integrarea economiei statelor lumii. Bineînțeles că această definiție poate fi criticată: nu răspunde la o întrebare a unui martor neutru al procesului globalizării: cui folosește integrarea într-o economie globală? Statele au dispărut ori au rămas
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de a-și stabili unitățile de producție oriunde în lume, adică acolo unde piața este suficient de mare pentru a permite economii de scară. Proces deosebit de dinamic al creșterii interdependenței dintre statele naționale - ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai variate sfere ale vieții economice, politice, sociale și culturale, având drept implicație faptul că problemele devin mai curând globale decât naționale, iar soluționarea lor presupune mai degrabă soluții globale decât naționale. (Ioan Bari, 2005
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
lumea reală și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea liberului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
activă de către guverne, mai ales din țările dezvoltate. Dacă globalizarea are efecte negative, acelea sunt urmarea modului defectuos în care guvernele concep și realizează globalizarea, cel mai probabil este cazul țărilor în curs de dezvoltare lipsite de vectorul CTN (corporații transnaționale), concluzia este simplă: globalizarea este în beneficiul țărilor care știu să o gestioneze, și anume țările dezvoltate. − David Korten: Globalizarea este un proces care transferă puterea din sarcina guvernelor responsabile pentru binele public în sarcina corporațiilor transnaționale și a instituțiilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
vectorul CTN (corporații transnaționale), concluzia este simplă: globalizarea este în beneficiul țărilor care știu să o gestioneze, și anume țările dezvoltate. − David Korten: Globalizarea este un proces care transferă puterea din sarcina guvernelor responsabile pentru binele public în sarcina corporațiilor transnaționale și a instituțiilor financiare internaționale care au un singur obiectiv al activității lor: obținerea profitului pe termen scurt. Acest transfer de putere a dus la concentrarea unei masive puteri economice și politice în mâinile unei elite formate din puține persoane
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a răspunde la o întrebare care intervine și în elaborarea conceptului de globalizare, și anume: în interesul cui se desfășoară globalizarea? Variante de răspuns pot fi: în interesul popoarelor (națiunile pot lipsi); în interesul țărilor dezvoltate economic; în interesul corporațiilor transnaționale; în interesul entității care asigură guvernarea mondială; în interesul altor puteri sau al unei singure puteri (SUA, de pildă, la timpul prezent). Până ce oamenii de știință vor găsi cele mai potrivite răspunsuri la cele cinci întrebări, globalizarea își continuă evoluția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
subvenții, stabilire cote, norme diverse, calitate, impact asupra mediului; migrația forței de muncă, „furtul creierelor”; consolidarea, perfecționarea învățământului; instituții de credit internaționale (FMI<footnote Fondul Monetar Internațional. footnote>, BM<footnote Banca Mondială. footnote>); organizații proprii: Organizația Mondială a Comerțului; corporațiile transnaționale. Concepte similare celui de globalizare sunt noua economie, globalizarea controlată, satul global, economia socială de piață, ecoeconomie ș.a. Noua economie este un concept care dezvoltă în continuare conceptul de globalizare și evidențiază tendința de expandare a procesului. Termenul „noua economie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care animă globalizarea sunt inspirate de conceptele neoliberalismului, ale economiei de piață în general, perfecționate de însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și mai bogate, ca urmare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
însuși fenomenul ca atare precum fluxurile de informații și cunoștințe, liberalizarea capitalului, a pieței forței de muncă, atotputernicia (financiară, politică, managerială etc.) a corporațiilor transnaționale etc. Este evidentă falia dintre țările dezvoltate, protagonistele globalizării și țările de origine a corporațiilor transnaționale, și țările în curs de dezvoltare, de multe ori considerate ca victime ale efectelor globalizării. Dacă țările bogate devin și mai bogate, ca urmare a efectelor globalizării, țările în curs de dezvoltare, cele sărace, de cele mai multe ori, devin și mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
motoare” ale fenomenului, cele care-i dau viață. Principiile sunt formulate, la fel ca și definițiile, în mai multe variante, cele mai prezente fiind: principiul liberalizării pieței și mărfurilor, transformat în practică economică prin forțe sau vectori cum sunt: management transnațional în domeniile producției, inovației, formării alianțelor strategice, cooperării în producție, premisă a integrării la nivel global, jocul avantajelor comparative și competitive (costul manoperei, vocația populației, resurse naturale disponibile, standardizarea unor produse); fluxurile de persoane, piața globală a forței de muncă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
componente: fluxurile de credit, investițiile (directe și acțiuni) și moneda. Obținerea profitului este de departe mobilul activității actorilor de pe piețele globalizate, atractorul evoluțiilor piețelor. Cu cât piața este mai vastă, șansele de profit cresc, stimulent pentru consolidarea sau dezvoltarea companiilor transnaționale, favorizate de liberalizarea piețelor, iar restricțiile se manifestă din partea autorităților statale. Actorii de pe piața economică globală se disting prin forță (dimensiunea capitalului propriu, resursă umană angajată, cifra de afaceri etc.) și sistem de organizare. Corporațiile transnaționale au devenit adevărații vectori
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
consolidarea sau dezvoltarea companiilor transnaționale, favorizate de liberalizarea piețelor, iar restricțiile se manifestă din partea autorităților statale. Actorii de pe piața economică globală se disting prin forță (dimensiunea capitalului propriu, resursă umană angajată, cifra de afaceri etc.) și sistem de organizare. Corporațiile transnaționale au devenit adevărații vectori care dau viață economiei. Concurența dintre actori este pe măsura dimensiunilor potențialului economic al acestora, la care se adaugă și potențialul de a genera progres. În procesul concurenței, printre instrumentele la care recurg firmele, fac parte
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
între actorii și forțele de pe piețele globale, explicate prin diferențele de nivel de dezvoltare a țărilor, prezența și accesul la resurse naturale, climatul afacerilor, calitatea clasei politice care gestionează economiile naționale etc., toate acestea, comparate cu partenerul de afaceri - corporațiile transnaționale - orientează clar mersul globalizării, tendințele, de la cel puternic la cel mai slab, de la cel bogat la cel sărac. Această asimetrie (conjuncturală, istorică etc.) poate fi identificată și prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță” economică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
prin ceea ce numim decalaje economice între țări, avantaje comparative și competitive, „forță” economică, obiective strategice puse în joc, influențe de ordin geopolitic etc. Dimensiunile „forței economice” pot fi sesizate și din următoarele date: la nivelul actorilor de pe piață sunt corporații transnaționale al căror buget anual depășește PIB-ul multor țări (ca de exemplu bugetul României). De pildă, în iulie 2011, firma Apple poseda 76,2 miliarde de dolari în numerar și titluri de valoare negociabile, iar în același timp Trezoreria SUA
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
asupra economiei și societății omenești, actuale. 1.4. Premisele polarizării opiniilor privind globalizarea Într-o lume complexă este normal să apară o multitudine de efecte cu intensități diferite și care să genereze atitudini, reacții, răspunsuri diferite ale actorilor naționali și transnaționali globali. O ilustrare a acestor aserțiuni o găsim în conceptul de sat global<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., Supraviețuirea - paradigma unui viitor durabil, Editura Economică, București, 2011. footnote> menționat anterior, care presupune că, dacă populația lumii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]