738 matches
-
Nistreană”. Municipiul se află pe malul stâng al Nistrului. În anul 1989 populația orașului se ridica la aproximativ 182.000 locuitori, cu tot cu suburbii 200 de mii, dintre care 41% ruși, 32% ucraineni și 18% moldoveni. Conform recensământului făcut de autoritățile transnistrene în anul 2004, populația a scăzut la 159.163 locuitori, în 2011 la 135.700 locuitori. Procentul moldovenilor a scăzut la 15% după datele noului recensământ (2004). Potrivit CIA World Factbook, 8.000-10.000 de moldoveni au devenit refugiați în timpul
Tiraspol () [Corola-website/Science/297401_a_298730]
-
moldovenilor de la sat și de la oraș. În 1989 din cele 15 școli din Tighina nici una nu instruia și nu educa în limba română . Din 1991 încoace, orașul aparține, de drept, Republicii Moldova, dar este administrată începând cu 1992 de autoritățile separatiste transnistrene susținute de Rusia. La recensământul din 1930 au fost numărați 31.384 locuitori, din care 15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români, 1.349 ucraineni, 309 polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi, 37 greci etc.
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
misiune diplomatică pe lângă Comunitățile Europene (mai 2005), iar Comisia Europeană a deschis la rândul său Oficiul Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova în octombrie 2005. Uniunea Europeană desemnează un Reprezentant Special pentru Republica Moldova și participă în formatul de negocieri extins privind conflictul transnistrean, cu alături de SUA, Rusia și autoritățile transnistrene (5+2). În noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană un Tratat de Asociere și un Tratat de Liber Schimb, ca urmare produsele moldovenești au căpătat acces liber pe piața comunitară
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
iar Comisia Europeană a deschis la rândul său Oficiul Delegației Comisiei Europene în Republica Moldova în octombrie 2005. Uniunea Europeană desemnează un Reprezentant Special pentru Republica Moldova și participă în formatul de negocieri extins privind conflictul transnistrean, cu alături de SUA, Rusia și autoritățile transnistrene (5+2). În noiembrie 2013, la Vilnius, Republica Moldova a parafat cu Uniunea Europeană un Tratat de Asociere și un Tratat de Liber Schimb, ca urmare produsele moldovenești au căpătat acces liber pe piața comunitară, iar din 28 aprilie 2014 cetățenii țării
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
muncii și din motive familiare, restul pentru studii. Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din Ucraina. În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului populației din 2004, minoritățile etnice reprezintă 22% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (11,2%), rușii (9,4%), găgăuzii (3,9%) și bulgarii (2%). Predomină băștinașii (71%) care se pot declara fie « moldoveni » (69%), fie « români » (2%). Denumirea de «moldoveni» ale înțelesuri diferite în funcție de: Sfera
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sursele articolului « Controversa identitară în Republica Moldova »). Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este: Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cu o lungime de 430 m. În anii '90, transportul naval din Republica Moldova a suferit o criză esențială. O bună parte din flota fluvială a fost vândută sau predată la fier uzat. Ca urmare a conflictului militar provocat de separatiștii transnistreni, cea mai mare parte a infrastructurii navale de pe Nistru a fost distrusă. În acest moment autoritățile Republicii Moldova depun eforturi de creare a condițiilor pentru reanimarea și dezvoltarea transportului naval intern. Sunt necesare investiții imense în schimbarea flotei și reamenajarea porturilor
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
primar (clasele I-IV), secundar inferior (clasele V-IX) și secundar superior (clasele X-XI). De asemenea există și un număr redus licee și gimnazii, dar diferă radical de cele moldovenești. Rețeaua de instituții de învățământ preuniversitar de stat din zona transnistreană include 192 instituții de învățământ general preuniversitar cu un efectiv de peste 92.500 elevi și circa 7.000 cadre didactice. Sistemul de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate este constituit din 23 de școli de meserii, 49 de școli
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
etc. În colegii își fac studiile peste 31000 de elevi, 85,7% în limba română și 12,8 în limba rusă. Numărul mai mare a elevilor este înregistrat la specialitățile din domeniile industrie, învățământ, ocrotirea sănătății, economie etc. În regiunea transnistreană învățământul profesional primar este asigurat de 8 licee și o școală profesională; iar instruirea profesională medie este realizată de - 7 tehnicumuri, 2 tehnicumuri-sovhoz, 5 colegii și și 2 școli profesionale. Învățământul superior se realizează în 2 cicluri de studii, studii
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
compune din 31 de instituții, inclusiv 17 de stat subordonate mai multor ministere și 14 instituții private. Instituțiile universitare (inclusiv filialele) sunt amplasate în Chișinău (26), Bălți (3), Cahul (1), Taraclia (1) Comrat (1), la care se adaugă și instituțiile transnistrene din Tiraspol (6), Tighina (1) și Râbnița (1). Instituțiile de învățământ superior din partea stângă a Nistrului nu sunt acreditate de Ministerul Educației al Republicii Moldova. Studiile universitare au devenit din ce în ce mai accesibile, iar limitările de vârstă au fost excluse. Popularitatea învățământului superior
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
mii la Ciclul I și 14 mii la Ciclul II. Sistemul universitar asigură pregătirea specialiștilor la circa 170 de specialități. Din numărul total de studenți 20% învață la profilul juridic; 24,2% la profilul economic; 2,92 % la medicină. Abiturienții transnistreni preferă instituțiile din regiune, circa 60%, alți 20% vin la Chișinău și Bălți, restul pleacă în Ucraina sau Rusia.. În 2005 Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna și a început reforma învățământului superior care în prezent stagnează, persistă o serie
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cca. 409.000 de români (persoane declarate fie drept „români”, fie drept „moldoveni”), mai ales în regiunile Cernăuți (181.800) și Odessa (123.000). De asemenea trăiesc numeroși români în regiunea Transcarpatică (32.000 de români maramureșeni), dar și moldoveni transnistreni în regiunile Nikolajev (16.673) și Kirovograd (10.694). Alte comunități mai mici de români se găsesc în Serbia (Voivodina și Timoc; în total 74.630 conform ultimului recensământ, însă numărul lor real este estimat la 200.000-400.000), în
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Pe deasupra, limitele entităților "de jure" U.T.A.N. și "de facto" R.M.N. nu corespund integral : U.T.A.N. cuprinde teoretic 5 raioane (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Stalin nordul și sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, și Ținutul Herța, teritorii ocupate de agresorul sovietic, care n-au aparținut niciodată și nu-i aparțin Ucrainei (în urma nulității protocolului secret Ribbentrop/Molotov). În schimb, vestul fostei Republici Autonome Moldovenești (actuala Republică Transnistreană) a fost alipit de Stalin nou-createi RSS Moldovenești. Anexările teritoriale abuzive ale URSS au fost recunoscute de tratatele de pace din 1947. În prezent, în urma recunoașterii, inclusiv de Duma de Stat a Rusiei, nulității Pactului Hitler-Stalin (cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
-lea cetatea Benderului, căzută pradă unei alte puteri străine, care se călăuzea de cunoscutul principiu imperial „Împarte și stăpânește!”, a început să-și piardă treptat importanta strategică de altă dată. Începând cu 1991, cetatea se află sub controlul regimului separatist transnistrean, care a și restaurat fortăreața între anii 2008-12.
Cetatea Tighina () [Corola-website/Science/317016_a_318345]
-
la semnarea și ratificarea a 68 de Convenții Europene, a favorizat accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv în cazul Ilașcu și cel al Mitropoliei Basarabiei, a purtat discuții esențiale care au dus la internaționalizarea dosarului transnistrean și la includerea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. A fost candidat independent la alegerile din 10 iulie 2005 pentru funcția de primar al municipiului Chișinău, obținând 7.699 voturi (4.95%) și plasându-se pe locul
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
etno-lingvistic care cuprinde estul Republicii Moldova, Ucraina centrală și estică, Rusia, Belarus, statele din Caucaz și Asia Centrală. Datorită localizării lor la est de râul Nistru (destul de neobișnuită pentru restul românilor care trăiesc la vest de Nistru), aceștia sunt numiți uneori români transnistreni (exactitatea acestei denumiri este însă discutabilă având în vedere că limita estică a ceea ce numim "Transnistria" este greu de definit, uneori fiind vorba doar de frontiera moldo-ucraineană răsăriteană, alteori de limita răsăriteană a Guvernământului Transnistriei, alteori limita estică pur și
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
a Guvernământului Transnistriei, alteori limita estică pur și simplu nu este precizată). Datorită puternicei dispersări teritoriale este greu de stabilit numărul exact al acestora, însă rezultatele recensămintelor din aceste state însumează mai multe sute de mii de persoane. Majoritatea românilor transnistreni sunt originari din Principatul Moldovei, prezența lor datând încă din Evul Mediu. Moldovenii sosiți aici în secolul XVIII provin în general din Ținutul Iașului, cei sosiți în secolul XIX provin din Basarabia. În Transnistria trăiesc și români originari din Banat
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
însoțit pe sârbii care s-au așezat în regiunile denumite "Noua Serbie" și "Slavo-Serbia"), precum și din Ardeal (păstori mocani din preajma Sibiului) . Aceste grupuri au fost asimilate de către moldovenii conlocuitori, definiindu-se astăzi drept "moldoveni". vorbesc graiul moldovenesc al limbii române. Românii transnistreni au o origine complexă. Unii sunt autohtoni, în special cei din imediata apropiere a Nistru}lui. De-asemenea există în jurul râului Don colonii efectuate în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir sau în Nord-Est colonii realizate în secolele XIV-XVI. Românii din Asia
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
urmași ai deportaților și a prizonierilor de război. Românii din Belarus fac parte din diaspora modernă, și nu istorică ca și ceilalți români din regiunile de la est de Nistru. Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului ale Republicii Moldova sunt locuite de români transnistreni și incluse în arealul etno-lingvistic al românilor transnistreni. Cea mai mare parte a teritoriului aceste formațiuni administrativ-teritoriale este sub controlul separatiștilor transnistreni. Minoritatea românească din Ucraina este presărata pe tot teritoriul ucrainean, în special în regiunea Odessa , existând comunități românești
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
Românii din Belarus fac parte din diaspora modernă, și nu istorică ca și ceilalți români din regiunile de la est de Nistru. Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului ale Republicii Moldova sunt locuite de români transnistreni și incluse în arealul etno-lingvistic al românilor transnistreni. Cea mai mare parte a teritoriului aceste formațiuni administrativ-teritoriale este sub controlul separatiștilor transnistreni. Minoritatea românească din Ucraina este presărata pe tot teritoriul ucrainean, în special în regiunea Odessa , existând comunități românești la est de râul Nipru , și chiar la
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
români din regiunile de la est de Nistru. Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului ale Republicii Moldova sunt locuite de români transnistreni și incluse în arealul etno-lingvistic al românilor transnistreni. Cea mai mare parte a teritoriului aceste formațiuni administrativ-teritoriale este sub controlul separatiștilor transnistreni. Minoritatea românească din Ucraina este presărata pe tot teritoriul ucrainean, în special în regiunea Odessa , existând comunități românești la est de râul Nipru , și chiar la est de râul Don (ca urmare a colonizărilor realizate în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
colonizărilor realizate în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir). Mulți etnici români trăiesc în orașul Balta, orașul Odessa, capitala Kiev și în satele din stepa ucraineană. Remarcabilă este și comunitatea românească din Crimeea . Există de-asemenea și o sectă ortodoxă a românilor transnistreni fondantă de preotul Inochentie în orașul Balta ce refuză să-și trimită copii la școală, pentru a nu uita limba română, la școală, învățând-o doar pe cea ucraineană. În Rusia, populația românească este prezenta în Moscova și regiunile adiacente
Românii de la est de Nistru () [Corola-website/Science/319524_a_320853]
-
Frontiera între Republica Moldova și Transnistria este o graniță unilaterală instituită de autoritățile separatiste ale autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (nerecunoscută de nici un stat membru al ONU) pentru a delimita teritoriul controlat de rebelii separatiști transnistreni de cel al Republicii Moldova. Acest sector de frontieră are o lungime de 411 km și nu este păzit decât de autoritățile separatiste transnistrene, deoarece Republica Moldova consideră Transnistria un teritoriu moldovean autonom. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]
-
Moldovenești Nistrene (nerecunoscută de nici un stat membru al ONU) pentru a delimita teritoriul controlat de rebelii separatiști transnistreni de cel al Republicii Moldova. Acest sector de frontieră are o lungime de 411 km și nu este păzit decât de autoritățile separatiste transnistrene, deoarece Republica Moldova consideră Transnistria un teritoriu moldovean autonom. Frontiera româno-sovietică a fost fixată în iunie 1940 de către o comisie sovieto-română constituită ca urmare a cedării de către România a Basarabiei și nordului Bucovinei către URSS în urma ultimatumului sovietic. Această frontieră separa
Frontiera între Republica Moldova și regiunea transnistreană () [Corola-website/Science/319123_a_320452]