20,432 matches
-
unor relații de tip contractual între lideri și cetățeni, accesul relativ liber și egal la informația și decizia publică și transparența utilizării resurselor comune. 3.4. Rolul transparenței administrative și al conflictului de interese în reducerea corupției 3.4.1. Transparența decizională Conceptul de transparență decizională vine să susțină colaborarea tot mai strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
contractual între lideri și cetățeni, accesul relativ liber și egal la informația și decizia publică și transparența utilizării resurselor comune. 3.4. Rolul transparenței administrative și al conflictului de interese în reducerea corupției 3.4.1. Transparența decizională Conceptul de transparență decizională vine să susțină colaborarea tot mai strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
strânsă dintre cetățeni, pe de-o parte, și dintre cetățeni și instituții publice, centrale și/sau locale, pe de altă parte. Doar așa deciziile de interes public sunt luate într-un mod cât se poate de deschis și apropiat cetățenilor. Transparența dă persoanelor interesate posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor și garantează legitimitatea instituțiilor publice, sporindu-le răspunderea și eficacitatea. Dar, mai ales, susține principiile democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor și garantează legitimitatea instituțiilor publice, sporindu-le răspunderea și eficacitatea. Dar, mai ales, susține principiile democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
luare a deciziilor și garantează legitimitatea instituțiilor publice, sporindu-le răspunderea și eficacitatea. Dar, mai ales, susține principiile democrației și contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.<footnote www.transparency.org.ro, „Transparența decizională în România anului 2007”. footnote> Lipsa transparenței decizionale, alături de alte carențe ale activității de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
scăzută a societății în forța și importanța actelor normative. Absența consultărilor poate face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent. Aplicarea reală a principiului transparenței determină o mai mare încredere în legi și reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între aparatul guvernamental și societate<footnote www.apd.ro footnote>. Obiectivele pe care orice instituție publică ce are valențe europene trebuie să le aibă în vedere în ceea ce privește transparența decizională sunt: încurajarea participării cetățenești printr-un proces de consultare publică; respectarea procedurilor și a standardelor minimale în vederea sistematizării procesului de consultare; construirea unui cadru consultativ coerent dar suficient de flexibil încât să țină cont de cerințele specifice părților interesate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
afaceri personale în directă competiție cu angajatorul. Majoritatea statelor au instituționalizat înregistrarea declarațiilor privind interesele financiare ale membrilor parlamentului, guvernului, sau ale funcționarilor publici. Acest lucru se datorează necesitații de definire a standardelor etice și nevoii de o mai mare transparență în actul de guvernare, deoarece mecanismele tradiționale - precum reglementările referitoare la neeligibilitate, incompatibilitate și la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale - deși sunt absolut necesare, nu sunt suficiente. Modele de reglementare O analiză a legislației altor state indică
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
model constă în faptul că pune mai degrabă accent pe eventualele relații financiare și economice care ar putea afecta independența și imparțialitatea demnitarilor și a funcționarilor publici, decât pe riscul îmbogățirii fără cauză justă. Așadar, conceptul cheie este acela de transparență. Al doilea model este modelul francez, care a avut un impact mai mare în statele cu tradiție juridică franceză (Franța, Spania, Italia), în statele din Europa Centrală aflate în plin proces de democratizare (Ungaria, România, Polonia, Cehia, Slovacia) și în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
din America Latină. Modelul francez se fundamentează pe principii diferite, relevând un grad mai mare de neîncredere în ocupanții funcțiilor publice, decât modelul britanic. Principala preocupare a acestui sistem este mai degrabă aceea de luptă împotriva corupției, decât de promovare a transparenței. Se urmărește în principal dacă cei ce dețin funcții publice acumulează pe durata mandatului averi peste limitele normalului. Al treilea model utilizat este cel nordic, întâlnit în state precum Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda și Olanda. În aceste țări înregistrarea sau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a fi capabile să diagnosticheze riscurile corupției<footnote http://www.transparency.org.ro/politici si studii/ studii/sistemul national de integritate/index.html , accesat la 23 martie 2011. footnote>. Sistemul Național de Integritate cuprinde instituțiile cheie, actele normative și practicile („pilonii”) care contribuie la integritatea, transparența și responsabilitatea dintr-o societate. Atunci când funcționează corect, SNI combate corupția ca parte a unei lupte mai ample împotriva abuzului de putere, a încălcărilor legii și a fraudei în toate formele sale. Conceptul SNI a fost dezvoltat și promovat de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în 80 de țări, care deține un număr de întrebări legate de corupție și poate fi folosit pentru a relaționa factorii corupției de vânzări și de investiții; 4) Indicele de Opacitate (OI), realizat de fundația Pricewaterhouse Coopers pentru Studiul de Transparență și Sustenabilitate. OI atârnă greu de studiile conduse în 35 de țări, ale directorilor bine plasați în afaceri (în general, șefi ai departamentelor financiare), analiștilor de drept natural, și personalului PWC care lucrează în țări străine. Indicele de Opacitate reprezintă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
07.2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 70 din 03.02.2003 Legea nr. 78/2000 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 219 din 18.05.2000 Manualul operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
un dezechilibru, cererea de forță de muncă fiind considerabil mai mică decât oferta. Legislația prevede obligativitatea anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind Înregistrate și mediatizate prin afișare și mijloace mass-media. Nerespectarea acestei prevederi de către unii agenți economici face ca transparența locurilor de muncă vacante să nu fie la nivelul dorit O sursă de dezechilibre pe piața muncii o constituie procesul de restructurare a unor mari ramuri industriale generatoare de șomaj. În zonele monoindustriale, persoanele disponibilizate ca urmare a restructurărilor din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
De asemenea, mai este viabilă și asigurarea resurselor financiare pentru cofinanțarea și utilizarea eficientă a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene și a altor donatori interni și internaționali, amplificarea participării Întreprinderilor mici și mijlocii românești la programe comunitare pe baza principiului transparenței și Îmbunătățirea ofertei de servicii pentru Întreprinderile mici și mijlocii În vederea creșterii performanțelor acestora În afaceri. Facilitarea accesului la servicii de informare, instruire, consultanță, consiliere și asistență tehnică pentru potențialii Întreprinzători care inițiază o afacere, pentru Întreprinderile nou Înființate și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unele țări foste candidate și media UE. Pentru atingerea performanțelor propuse s-a avut În vedere respectarea următoarelor principii: Asigurarea coerenței și convergenței strategiei de dezvoltare a Întreprinderilor mici și mijlocii cu strategiile sectoriale care au impact asupra acestora; Asigurarea transparenței deciziilor, acțiunilor și măsurilor luate pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a Întreprinderilor mici și mijlocii; Asigurarea accesului nediscriminatoriu al Întreprinderilor mici și mijlocii la programele de susținere a sectorului; Încurajarea participării Întreprinderilor mici și mijlocii la construirea societății bazate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Activitatea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale se bazează pe următoarele principii: a) principiul respectării dreptului fiecărei persoane la muncă decentă; b) principiul contribuției și al solidarității În promovarea progresului social; c) principiul compatibilității cu legislația comunitară; 230 d) principiul transparenței activității față de cetățeni și față de celelalte instituții ale statului, ale Uniunii Europene și față de societatea civilă; e) principiul eficienței managementului fondurilor publice; f) principiul Întăririi dialogului social la toate nivelurile, În scopul creșterii aportului acestuia la dezvoltarea economică și socială
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a fi un instrument deosebit de eficace pentru promovarea, cunoașterea și intrarea pe piața muncii În caracteristicile contextului local și În special Încurajarea agențiilor de plasare, inclusiv cele individule mici, În beneficiul persoanelor cu handicap și/sau defavorizate social. Furnizarea de transparență și promovarea planurilor și instrumentelor privind ocuparea forței de muncă, utilizarea acelorași obiective și monitorizarea rezultatelor se face prin: a) punerea În aplicare a acțiunilor integrate de comunicare instituțională adresată diferiților destinatari, cu ajutorul mass-media, diversificate și direcționate către ținte diferite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
criza economică mondială. Pe de altă parte legiuitorul român impune obligația anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind Înregistrate și mediatizate prin afișare și prin mass-media. Se constată că această obligație este nerespectată de către unii agenți economici, ceea ce face ca transparența locurilor de muncă vacante să nu fie la nivelul dorit. Se impune În acest sens o evidență clară a modalităților de informare și angajare a persoanelor. j) În acest sens propunem ca la nivelul local, prin organele specializate să se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publică locală sau pentru sectorul ONG. Argumentul standard pentru prima variantă este dat, de obicei, în termeni de putere și competență; în sprijinul celei de-a doua variante sunt invocate flexibilitatea, capacitatea sporită de a mobiliza resursele locale de cooperare, transparența sporită, distanțarea de jocurile politice. La rândul ei, opțiunea favorabilă administrației susține că ONG-urile nu au competență, folosesc banii din proiecte pentru îmbogățirea celor care le coordonează și - nu pentru binele public - sunt supradeterminate de către donatori externi sau elite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în activitățile DEVCOM. Pot interacționa la modul cooperării sau competiției sau controlului reciproc. Astfel, își pot spori șansele de reușită în condițiile unor resurse limitate și pot reduce tentațiile de corupție prin provocarea permanentă a partenerului sau competitorului la o transparență sporită. Desigur, nu este suficient să spui că ambele categorii de actoricontează. Rămâne de răspuns la întrebările „cum?”, „unde?” și „de ce?”. Cum pot coopera, în ce contexte interacțiunea este mai bună sau mai proastă, de ce natură sunt obstacolele de interacțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
publice prin conjugarea unor interese de ordin diferit, inclusiv în variantă public-privat. Singura problemă pe care o pot crea formele de participare comunitară prin cointeresare este cea legată de variate acte de corupție care îi pot fi asociate. Proceduri de transparență și formalizare a relațiilor de interes ce pot duce la DEVCOM sunt esențiale pentru a reduce riscurile de corupție în promovarea stimulării prin cointeresare. La fel ca în cazul oricărei acțiuni umane, motivațiile pentru implicarea în DEVCOM pot fi asociate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la limită pentru că agentul de decizie poate reprezenta interesele comunității pe o scală de la foarte bine la foarte prost. Probabil că o modalitate de a ușura evaluarea unei astfel de acțiuni este să fie luate în seamă aspectele legate de transparența deciziei și de deschiderea autorității publice la eventualele reacții comunitare. Deciziile luate de reprezentanții aleși ai comunității au șanse de a fi de tip DEVCOM cu atât mai mult cu cât: - descentralizarea administrației publice este mai avansată; - unitățile de administrație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și fidele ale experimentelor în curs de desfășurare și ale noilor modele de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez convingerea că rezolvarea lor rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și control reciproc al diferiților actori ai dezvoltării 1. Experimentul de la Timiș-Cluj-Bistrița-Năsăud, adus anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participarea cetățenilor în modelarea lor. ș...ț Atunci când țările au în mai mare măsură un cuvânt de spus în îndeplinirea reformelor, guvernele și cetățenii se vor implica mai puternic pentru a le duce la îndeplinire. ș...ț Parteneriatul bazat pe transparență, încredere mutuală și consultare poate îmbunătăți coordonarea ajutorului și poate reduce manifestările de ineficiență, afirmarea unor relații de putere asimetrice și tensiunile asociate cu inițiativele coordonate de către donatori.” Toate cele de mai sus sunt „ipoteze de lucru” care se cer
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]