2,154 matches
-
ani, Phil ne repovestea anecdote de la partidele de golf și ne recomanda vinuri Sauvignon cu buchet îndrăzneț. Iar viața sa profesională extenuantă și plină de coerciții îl făcuse să îmbătrânească și fizic. Părul său era rar și alb, iar fața trasă prematur. Avea chiar și un început de burtă. —Mulțumesc pentru cadoul minunat, spuse el cu căldură. Mark mi-a spus că tu ai ales telejurnalele. Ce frumos din partea lui, am recunoscut eu. Nici nu mă mir că fusese atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
și-a împlântat, printr-o singură și puternică lovitură, frigarea neagră, cu vârful ascuțit, în dușumeaua de scânduri, presărată cu mucuri de țigări. Abia atunci l-am recunoscut, deși în noaptea crimei purta o pălărie de pâslă neagră cu borul tras dinadins peste ochi, niște pantaloni ce-i cădeau ca două burlane negre, groase și crețe și o pereche de papuci înflorați. - Cred că ai mai auzit de mine, începu el. - Vorbește te rog scurt și la chestie, făcui plictisit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nimeni nu m-a putu cu nimic sili să spun lecțiile pe dinafară. Pricina trebuie căutată în litere - care îmi păreau prea mărunte. Astăzi știu mai mult decât dascălul acela caraghios, înalt, slăbănog, roșcovan, cu nasul coroiat, și cu mustața trasă ca o linie de foc peste buza de sus îmbucată de falca inferioară, lăbărțată și grea ca de cal bătrân. Se oprea, de obicei la un pas înaintea mea și mă cântărea din ochi de la o înălțime, pe care atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
întârziați cu plata facturilor peste scadență. Cu intuiție și prudență am împiedicată în ultima clipă perfecționarea unor acorduri, care ar fi putut avea urmări catastrofale, oprind telegrafic livrarea vagoanelor cu mărfuri, unor clienți deveniți peste noapte insolvabili. Intram prin obloanele trase și sigilate de tribunale, să-mi salvez avutul încăput pe mâna unui negustor de rea credință. Ceream contra-expertiză și descopeream sume de bani manipulate, dar nejustificate. Dărâmam astfel sentințe legale, pentru ca negustorii constrânși, să-mi acopere sumele datorate. Nu țineam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trebui să Îl ducă În vizită la lady Hyde. Are febră și doctorii declară că suferă acum de o pneumonie embolică provocată de un cheag aflat În plămân. Privindu-l cum stă culcat pe spate În dormitorul Întunecat, cu draperiile trase, respirând zgomotos, cu colțurile gurii lăsate și obrajii supți, adânciți Între maxilarele fără proteză, Theodorei i se pare că aura Marelui Scriitor, „cher maâtre“, cum Îngăduie tinerilor admiratori să Îi spună, s-a evaporat În fine și că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mult timp? - am și abandonat căruciorul gol și ea m-a luat de mână. Amândoi am fost atrași în afara drumului, pe cea mai apropiată claie de fân. Și eu trebuie să fi fost, într-adevăr, acela care s-a lăsat tras ascultător în fân, căci nu puține sunt amănuntele datorită cărora, pentru mine, Inge a rămas ușor de recunoscut - nu doar din cauză că a fost prima. Pe fața ei mare, care semăna cu luna-aproape-plină, se instalaseră pistrui. Dar ei n-au contat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ț-oi face panarama alfabetică la șomaju fără capăt care l-am frecventat În primii ani dă argentinean, că dacă le-nșir nu mai ne rămâne loc sub olane. ț-oi amănunți, ba bine că nu, toată pătărania cu perdelele trase dă la societatea anonimă Meinong & Cia., care i-am Îngroșat personalu ca angajat unic. Hardughia iera În Belgrano 1300, care iera o importatoare de tutun holandilla, unde egzilatu, care seara i să Închidea genele pă bătăturile dă la harnica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în asta? —Doamnelor și domnilor, vă rog să vă ocupați locurile pentru reprezentația serii, am anunțat indicând faptul că masa era gata. Adam a râs. Iar eu am fost jalnic de mulțumită. A urmat un vacarm general cauzat de scaunele trase și târâte de cei care se așezau la masă. Luând loc la masă, Adam făcea notă discordantă cu toți ceilalți. Datorită staturii lui, scaunul părea de pitic, iar Adam era ridicol de frumos cu maxilarul lui pătrățos. Era ca și cum l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
toiagul pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta-i cauza pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bungalow-uri la marginea șoselei. Gazon. Pe o cutie poștală scria „Inge, ap. 6“. Jack găsi hogeacul și bătu. Nici un răspuns. — Bobby, drăguțule, hei... Dar nici după ce-și modulă vocea În falset nu obținu nici o reacție. Ușa era Încuiată, draperiile trase - o liniște mormîntală domnea În tot apartamentul. Jack se Întoarse la mașină și o porni spre sud. Orașul barurilor de curiști, clienții lui Inge, răspîndiți cale de două cvartale. Leo’s Hideaway era Închis pînă la ora 4; Knight in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
curată, o baie imaculată, dormitorul etalînd sertare goale. O cutie de sardele În frigider. Coșul de gunoi din bucătărie curat lacrimă și căptușit cu o pungă de hîrtie proaspătă. Jack răscoli tot apartamentul: living, dormitor, baie, bucătărie. Rafturi răsturnate, covoare trase, toaleta demolată. Îl opri o străfulgerare: tomberoanele de gunoi, pline, aliniate de ambele părți ale străzii... Acolo sau nimic. Se gîndi că trecuseră o oră și douăzeci de minute de cînd dăduse nas În nas cu Inge. Jigodia n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
show-ul care-ți oferă celebritatea după care ești atît de lacom. Nu uita pe cine cunoaște Billy. Jack se mișcă extrem de Încet. Puse pe un scaun revistele cu poze porno și foile cu figuri lipite, iluminîndu-le cu o veioză trasă mai aproape. — Uită-te la pozele astea. Dacă recunoști pe careva, spune-mi. Nu-ți cer mai mult. Valburn făcu ochii roată pe poze, mai Întîi pe foile cu fețe, zeflemitor, dar totodată și curios. Trecu apoi la revistele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Tot ce auzea era bubuitul inimii lui. Dar nu avea nevoie de sunet: cei doi nu știau că Sid e mort și totuși erau speriați. Deci nu ei l-au omorît. Cei doi intrară În altă cameră - cu draperiile complet trase, fără posibilitatea de a vedea sau auzi ceva. Jack alergă spre mașina lui. După zece minute ajungea la Birou. Sala de la Omucideri gemea de oameni de la Badge of Honor: Brett Chase, Miller Stanton, David Mertens, omul cu decorurile și Jerry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Înspre culoarul Îndepărtat - sînge și creieri pe pereți. AMORTIZOR. OM DE PAZĂ ÎN SPATE. Jack Îi Împușcă pe bandiți În spinare. Petievich strigă. Pași la ușa din spate. Jack trase orbește și Începu urmărirea. Deasupra lui pocniră niște sticle: gloanțe trase prin amortizor, la nimereală, fără zgomot - doar niște pocnete Înfundate. Mai Încolo, pe culoar, doi bețivi morți și o ușă Închizîndu-se. Petievich trase și spulberă ușa. Un bărbat traversă În goană aleea. Jack Își goli Încărcătorul. Omul sări peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
A văzut-o pe bătrâna doamnă Cecilia Beldiman, toată în negru, cu chipul stafidit acoperit de văluri cernite, văicărindu-se cu zgomot, ținută de brațe de nepoate. L-a văzut pe fiul doamnei Marga Pop, înalt și subțire, cu obrazul tras, nebărbierit, cu ochii adânciți, închis în el, tăcut, sprijinindu-și nu soția, ci cealaltă mătușă. L-a văzut în sfârșit pe profesorul Pop, un bărbat cândva voinic, acum adus ușor de spate, cu hainele largi pe el, cu părul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cei care, cu două luni în urmă, se bucuraseră de bunătățile pregătite în clipele de alinare - femei țepene ce se încăpățânau să-și ascundă cartea de riduri sub creme și culori violente, bărbați târându-și anevoie picioarele anchilozate, cu chipuri trase și priviri senine. A văzut-o pe doamna Caliope Teodorescu, retrasă într-o parte, să facă loc tuturor celorlalți, ținându-și, ca întotdeauna, geanta într-o poziție nefirească, în dreptul cordonului rochiei de vară, în timp ce cu batista din mâna cealaltă își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
țigară și au fumat tăcuți, privind amestecul de lumină palidă și întuneric albăstrui care se întindea peste oraș. „Ar trebui să-ți mulțumesc pentru ce ai...“, a început să spună celălalt, dar Andrei Vlădescu s-a întors brusc spre obrazul tras și nebărbierit: „Nu, nu trebuie“. „Bine, e mai bine așa. Bănuiesc că înțelegi ce vreau să spun.“ „Da.“ Și după un timp: „Și acum ce ai să faci?“. A ridicat din umeri, privind iarăși spre obrazul tras. „N-ai rezolvat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
brusc spre obrazul tras și nebărbierit: „Nu, nu trebuie“. „Bine, e mai bine așa. Bănuiesc că înțelegi ce vreau să spun.“ „Da.“ Și după un timp: „Și acum ce ai să faci?“. A ridicat din umeri, privind iarăși spre obrazul tras. „N-ai rezolvat nimic cu casa, nu-i așa? De ce nu vor să transfere contractul pe numele tău? Doar ai tot dreptul, locuiești aici cu acte în regulă. Nu trebuie să te lași. Bate la toate ușile, du-te în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
odată și văzându-se, din afară, în chiar acea clipă, pe scaunul simplu, mărunt și becisnic, cântărit și judecat de cei trei aflați de partea cealaltă a mesei, cufundați în scaunele moi, tapisate, și uitându-se la fața subțire și trasă a adjunctului de primar, la cutele tăcute ale obrazului său, urmârindu-i privirea ce clipește rar și se oprește asupra celorlalți, cel cu cămașa în carouri, și altul, la stânga, cu nasul mare și negricios, și o femeie la o altă masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
vreme, dar pe care trebuie s-o mai citească o dată cu glas tare ca să acopere liniștea din jur sau golul din ea sau să descopere un suport pe care îl ignorase altădată, s-a oprit brusc. Se uita la fața ei trasă, pudrată în cenușiu-trandafiriu, cu privirile întoarse înăuntru și pierdute, și se străduia să o vadă cum era cu șase ani sau șapte ani în urmă, înainte s-o întâlnească Vlad Dumitrescu. Nu cum era ea în lumea socială, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
au scos din capul lui se va reface și atunci nu rămân decât două lucruri de spus, niște cifre, el n-are decât patruzeci de ani, iar eu treizeci și cinci... O privea răsucindu-se și cufundându-se în fotoliu, cu fața trasă, pudrată în cenușiu-trandafiriu, cu bărbia ascuțită și ovalul chipului dezvelit din părul lung și negru și cu lănțugul cu clopoței de argint minusculi zăngănindu-i peste sâni și degetele lungi prinse în inele de cornalină și imitații de pietre prețioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și am știut ce va urma. Parcă nu e iasomie pe aici, nu? 2 Fiona și cu mine am văzut împreună Orfeu într-o seară, la două sau trei zile după cina de la Mandarinul. Își revenise destul de repede după spaima trasă atunci și acum eu eram cel care avea probleme cu somnul. Ultimele ore dinaintea zorilor mă găseau treaz, ascultând istovit zumzetul intermitent care, la Londra cel puțin, se aproapie cel mai mult de ceea se poate numi liniște. ...La silence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fiecare bucățică a trupului meu era atinsă de fiecare bucățică a trupului ei, parcă din acea clipă întreaga lume nu mai putea fi percepută decât prin atingere, astfel încât în căldura umedă a patului meu, în întunericul dormitorului meu cu perdelele trase, nu mai existam decât noi, care începeam să ne zvârcolim încet și fiecare mișcare, fiecare schimbare de poziție provoca noi valuri de plăcere, până când în cele din urmă ne legănam încoace și-ncolo ca într-un scrânciob și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să tremure. Apoi, în timp ce el scotea bagajele din portbagaj, își ridică privirea spre etajul al doilea și ceva ce se mișca în spatele uneia dintre ferestrele cu despărțituri îi atrase atenția. O văzu doar o fracțiune de secundă: o față palidă, trasă și schimonosită, înconjurată de o claie de păr cărunt, care privea în jos spre nou-sosiți cu o răutate dementă care îți îngheța sângele în vene. Roddy se așeză pe pat și își tamponă cu o batistă de mătase fața deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Și spunând asta, mă împinse spre ușă, apoi afară, în noaptea cu aer proaspăt de iarnă din Picadilly. Imediat ce am ieșit, s-a rezemat greoi de zid, ducând o mână la frunte și cu cealaltă făcându-și vânt în dreptul feței trase și palide. Nu pot să stau mai mult de câteva minute cu familia asta, spuse el gemând, fără să mi se facă rău fizic. Îmi vine să vărs. — Dar erau numai doi reprezentanți, am subliniat eu. — Foarte bine: altminteri m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]