82,461 matches
-
sfatul aceluiași mare bărbat de stat Brătianu, - regele nu l-a semnat niciodată, făcînd tratatul de pace atins de nulitate. Și, de aceea, după toamna lui 1918 cînd Puterile Centrale sînt istovite de război și lovite de aliați, România denunța tratatul de pace impus dar nelegal și reintră în război. Iar pacea de la Versailles și Trianon ne aduce România Mare, după ce în noiembrie și decembrie 1918 Bucovina și Ardealul se alătură, teritorial, României (Basarabia încă în martie 1918). A triumfat, finalmente
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
instrumentale vechi. Ele însă nu se puteau experimenta decât cu condiția dezvoltării meșteșugului construcției unor cópii cât mai fidele ale instrumentelor epocii respective. În vederea pătrunderii caracteristicilor componisticii și tehnicii, a concepțiilor și sensibilității muzicale pierdute au fost analizate minuțios manuscrise, tratate, literatura din jurul muzicii și s-a născut religia "Urtextului". Editorii înțelegând interesul de a servi noii orientări, au tipărit ediții științifice cât mai fidele surselor, eliberate de balastul cu care excesele esteticii romantice le încărcaseră (indicații de tempo, pedalizări, dubluri
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
detalii la ideile generale căutând răspunsuri la întrebări cărora este greu, dacă nu imposibil să le dai răspuns: ce semnificații aveau cândva unele semne scrise în partitură?, dar mai ales ce era nescris dar subînțeles? Ce conotații aveau îndrumările din tratate dacă termenii însăși și-au schimbat înțelesul în timp? ce era tipic și ce nu într-o anume perioadă și unde, căci se știe că existau lecturi diferite în funcție de loc și timp (se vorbește de exemplu despre arcușe à la
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
1958, Roller se sinucide, mirare, într-o perioadă cînd interesele lui Gheorghiu-Dej determinaseră un recul la liberalizarea din 1955-1958. Dar, pînă la acea mișcare de macaz și sinuciderea lui Roller, istoricii adevărați, sprijiniți de forurile de partid, hotărăsc elaborarea unui tratat de istoria României în mai multe volume (fiecare cu cîte un responsabil și un colectiv de redacție) care demonstrează, implicit și explicit, sfîrșitul aberațiilor din manualul unic al lui Roller. De altfel, se decide ca manualul de istorie pentru licee
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
un război imperialist (de mare putere era teza lui Lenin în această privință), și România, de îndată ce s-a alăturat Antantei, urmărea țeluri imperialiste. Nu conta marele deziderat național al creării României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind considerată, cum spuneam
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
spre "naționalism șovin". În litigiu era, desigur, în fapt, revenirea în martie 1918 a Basarabiei la patria mamă, act nerecunoscut de statul sovietic, care continua să o revendice ca fiind a sa (prin rapturile teritoriale din 1812 și 1877), nerecunoscînd tratatele de pace de la Versailles și Trianon. Ca o consecință a acestor aberante decizii ale Cominternului interbelic și a faptului că din iunie 1940, ca urmare, de fapt, a pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (inclusiv Bucovina de nord) era, după Tratatul de pace
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
1877), nerecunoscînd tratatele de pace de la Versailles și Trianon. Ca o consecință a acestor aberante decizii ale Cominternului interbelic și a faptului că din iunie 1940, ca urmare, de fapt, a pactului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (inclusiv Bucovina de nord) era, după Tratatul de pace de la Paris din 1947 din nou răpită de Uniunea Sovietică, întreg procesul participării României la primul război mondial era prezentat desfigurat antinațional. Astfel încît nu trebuie diminuate din importanță aceste dezbateri începute, de lumea istoricilor, de prin 1955
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
din importanță aceste dezbateri începute, de lumea istoricilor, de prin 1955. Cu eforturi, care nu au fost cruțate și de reculuri, punctul de vedere științific (care era și național) a cîștigat treptat teren. Iar în tematica la volumul respectiv din tratatul de istorie a României acest punct de vedere științific a triumfat, punîndu-se accent, cum se cuvenea, pe însemnătatea istorică a făuririi României Mari. Altă chestiune în dezbatere, deși departe de însemnătatea celei dintîi, a fost aceea a caracterului răscoalei lui
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi După apariția, anul trecut, a volumului I din Tratatul de psihanaliză contemporană al lui Helmut Thomä și Horst Kächele, intitulat - concis și cuprinzător - Fundamente, iată că de puțină vreme avem acces în limba română și la cel de-al doilea volum, axat ilustrativ pe practica psihanalitică. Însumând împreună aproape
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
conceptele atinse în interpretările analistului. Autorii - care au vizitat anul trecut România și Societatea Română de Psihanaliză cu ocazia lansării Fundamentelor - sunt reprezentanți de primă linie ai renumitei Școli de la Ulm. S-ar putea spune că cele două părți ale Tratatului respectă, în ordine inversă, o dublă calitate a lor: cea de practicieni și cea de teoreticieni (oricum problematic de discriminat în psihanaliză). Din 1967 Helmut Thomä s-a făcut cunoscut ca titular al catedrei de Psihoterapie și Medicină Psihosomatică de la
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
R.P. consacrată vizitei lor, cum sub aparența unor persoane destinse și spirituale se confirmă, mai devreme sau mai târziu, prin remarci precise și adecvate la substratul profund al discuției, clișeul pasiunii pentru muncă și metodă al culturii din care provin. Tratatul din Ulm (cum a fost denumit după prima ediție) este primul de tehnică psihanalitică apărut în România. Importanța lui ține însă nu de vreun abstract pionierat, ci este o consecință directă și totodată un indicator al evoluției psihanalizei noastre. Psihanaliștii
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
atitudinea acelui intelectual român care, neavând totuși vreun interes major în această direcție, la traducerea unei alte lucrări fundamentale a psihanalizei (care s-a întâmplat să fie un dicționar) a citit-o pasionat pagină cu pagină, ca pe un roman. Tratatul de psihanaliză contemporană apare ca o sinteză și ca o concluzie a literaturii psihanalitice pe care ne-am însușit-o în ultimii 11 ani. El marchează dacă nu oficial, oricum foarte vizibil ora trecerii în sezonul unor solide sedimentări și
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
sale. În perioada neutralității a fost de partea lui Take Ionescu care cerea intrarea imediată în război de partea Antantei, condamnînd atitudinea bine cumpănită a lui Ion I.C. Brătianu, premierul, care a așteptat momentul favorabil și, mai ales, încheierea unor tratate politice și militare favorabile nouă. De altfel, mai tîrziu, în aceste memorii, Stelian Popescu l-a criticat pe Brătianu, acuzîndu-l că n-a pregătit militar țara pentru război, uitînd cu totul că aliații nu și-au respectat deloc tratatul militar
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
unor tratate politice și militare favorabile nouă. De altfel, mai tîrziu, în aceste memorii, Stelian Popescu l-a criticat pe Brătianu, acuzîndu-l că n-a pregătit militar țara pentru război, uitînd cu totul că aliații nu și-au respectat deloc tratatul militar. Ca militar, s-a refugiat în Moldova, în urma înfrîngerilor de pe front, unde, ca toată lumea, a avut parte de diferite pățanii de care se plînge. Takismul a ieșit împuținat după război, ca urmare a modificării hărții politice a țării, prin
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
de fapt, mai mult decît atît. Era un ziar xenofob, de un antisemitism furibund, articolul sau caricatura antisemită nelipsind din nici un număr. Dezvolta ideea că evreii cotropesc țara sub raport economic și cerea, în ciuda Constituției din 1923 și a prevederilor tratatelor de pace de la Versailles și Trianon, ca evreilor să li se ridice cetățenia. Sigur că opiniile sale antisemite erau comentate critic de ziarele democratice Adevărul și Dimineața. Stelian Popescu considera aceste ziare ca fiind evreiești și, din interes concurențial, (în
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu se înșală în privința sărăcimii rurale, vede foarte bine breșele societății românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie. înaintea tragicului Tratat de la Viena, oficialitățile române organizează o călătorie pentru corespondenții străini în Transilvania. Acolo contesa de Waldeck găsește niște țărani curați și pragmatici, săraci, dar liniștiți, pentru care simțul proprietății domină orice alte porniri: " Am constatat în această excursie că țăranii
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte, în liniște, lucrurile spre o alianță cu Antanta, deși știa bine că, din 1883, România aderase la Tripla alianță (actualele Puteri Centrale) și, acum, încălca tratatele. Dar nu le încălcase țara, reprezentată de Consiliul de Coroană (la care, evident, și el luase parte) încă în august 1914? Acum, cu prețul dezicerii de familia de proveniență, regele Ferdinand urma, credincios, voința țării sau, după o expresie fericită
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
la care, evident, și el luase parte) încă în august 1914? Acum, cu prețul dezicerii de familia de proveniență, regele Ferdinand urma, credincios, voința țării sau, după o expresie fericită a lui Take Ionescu, a "instinctului ei național". După încheierea tratatelor cu Antanta, în august 1916, regele Ferdinand a declarat război Puterilor Centrale și, prin aceasta, chiar patriei sale de naștere. A urmat refugiul de la Iași, cu toate umilințele îndurate. Dar el, timidul prin fire, era mereu îmbărbătat de energica regină
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
războiului. A trebuit să accepte, după prăbușirea frontului rusesc datorită revoluției izbucnite în imperiul vecin, inițierea tratativelor cu inamicul, să-l desemeneze ca prim ministru pe Al. Marghiloman (martie 1918) care a avut misiunea ingrată de a încheia un rușinos tratat de pace cu inamicul, care desfigura efectiv harta țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
1918) care a avut misiunea ingrată de a încheia un rușinos tratat de pace cu inamicul, care desfigura efectiv harta țării. Dar, bine sfătuit de Ion I.C. Brătianu și regina Maria, a tot amînat să-și pună semnătura pe acest tratat, știind bine că astfel e atins de nulitate. Și, apoi, cînd inamicul, istovit pe fronturile din Apus, a depus armele, încheind armistițiul, regele Ferdinand, spre sfîrșitul lui 1918, a putut porni, din nou, ostilitățile, făcîndu-și intrarea triumfătoare în București. România
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
parte să dezamorseze prejudecățile cu privire la Europa. În ceea ce privește ideologia de dreapta, Adrian Marino e tranșant într-un subcapitol intitulat Teoriile antieuropene: Nae Ionescu, Noica, }uțea. Scurtele analize și concluziile teoriilor celor trei din Roza vânturilor, Modelul cultural european și Proiectul de tratat, Eros... nu mai lasă loc nici unui comentariu. Bun cunoscător al istoriei ideologiei românești, Adrian Marino face apel la exemple din istoria noastră cultural-politică pentru a demonstra deopotrivă tradiția și deschiderea istorică a românilor spre spațiul european, îndeosebi în perioada pașoptistă
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
clarifice demonstrația, simplificând munca cititorului. Din contră, el își etalează aristocratic ușurința cu care se mișcă prin literatura universală. Totuși, fiecare analiză propune observații inedite și ajunge la concluzii interesante. De pildă, Omul fără însușiri al lui Musil este "un tratat de anatomie și de antropologie socială", "un manual de anatomie consacrat imperiului, oamenilor și stărilor sale". Fluidul iubirii ar obține, în romanul lui Musil, o vibrație supremă, dacă raportăm povestea de dragoste dintre Agathe și Ulrich la spațiul literaturii germane
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
eveniment cultural. Cele cinci planuri pe care ea se sprijină sînt deopotrivă planuri ale expresiei, componente formale cu funcții spiritual-simbolice și articulații organice ale unei structuri care crește asemenea unui organism viu. Expoxiția lui Ilea apare, astfel, ca un mic tratat de ontologie prin care se dezvăluie întregul scenariu al devenirii unui cosmos foarte clar definit și cu o puternică legitate internă. Primul nivel este acela al materialelor perisabile, al panourilor de hîrtie obținute prin colaje oarecum aleatorii și care semnifică
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
din jurul seriozității" nu duce la nimic bun. "Seriozitate" înseamnă, în context, morala în maxime și ilustrații a abecedarelor, pe care Ion Manolescu, Paul Cernat, Angelo Mitchievici le "scutură" fără pic de nostalgie, ca pe niște "fotograme ale unei copilării mistificate." Tratatele de metodică pline de clișee, basmele și baladele convenabil modificate, mizînd pe o logică nu tocmai impecabilă sînt citate ca mostre de "paraliteratură politică". Alte exemple "la minut" le servesc filmele polițiste made in Romania, tributare aceluiași maniheism "cu tentă
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
a confruntării pe viu cu un Celălalt întrupat, ca în orice spațiu de trecere care este campusul universitar, de toate naționalitățile Balcanilor. O situație asemănătoare găseam în Pulsul lui Pan, romanul Ioanei Baetica, numai că, dacă acolo subiectul era superficial tratat, expediat prin retorică, Ștefania Mihalache nu se instalează nici ea propriu-zis în tema alterității, ci avem mai degrabă conceptualizarea ei. Situată într-un cadru academic, temporara criză de identitate a masterandei în feminism, problema integrării și a socializării în mediul
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]