776 matches
-
pescuitul marin a avelor de orice tip, ohanelor, setcilor în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, precum și a setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg; ... b) traulului în zona marină sub izobata de 20 m; ... c) uneltelor tip dragă și traulului de fund în marea teritorială; ... d) setcilor și avelor de orice tip în Complexul RazimSinoie și în lacurile litorale; ... e) setcilor și avelor de orice tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
totală este mai mare de 2,5 km, precum și a setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg; ... b) traulului în zona marină sub izobata de 20 m; ... c) uneltelor tip dragă și traulului de fund în marea teritorială; ... d) setcilor și avelor de orice tip în Complexul RazimSinoie și în lacurile litorale; ... e) setcilor și avelor de orice tip tractate; ... f) năvoadelor în rețeaua de canale, gârle și sahale; ... g) uneltelor de tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
orice tip în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie - 31 august; ... j) setcilor de scrumbie, în perioada 1 august 2007 1 martie 2008 inclusiv; ... k) uneltelor de pescuit tractate de tip traul și năvod pe Dunăre și pe brațele sale; ... l) uneltelor de plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte; ... m) carmacelor și cărmăcuțelor în bazinele piscicole naturale; ... n) uneltelor de pescuit din plasă monofilament; ... o) setcilor, fără marcarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
2a = 14 mm, la camera de prindere a talienelor în zona litoralului românesc al Mării Negre; ... d) a = 200 mm, respectiv 2a = 400 mm, la setcile de calcan, în apele teritoriale; ... e) a = 7 mm, respectiv 2a = 14 mm, la cămașa traulelor, în Marea Neagră; ... f) a = 10 mm, respectiv 2a = 20 mm, la matița năvoadelor de plajă; ... g) a = 50 mm, respectiv 2a = 100 mm, la matița năvoadelor, în Complexul Razim-Sinoie; ... h) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la camerele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
și finală. (6) Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a resurselor pescărești și acvaculturii, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1 Definiții În scopul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: (a) "echipamente active": traule, năvoade daneze și plase de remorcă similare; (b) "echipamente pasive": setci cu un perete de plasă, setci cu mai mulți pereți de plasă, lăptașe care pot consta într-una sau mai multe plase separate care sunt echipate cu parâme de
jrc6056as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91228_a_92015]
-
X (4) SGC43 CECAF 34.1.1(3) SGC44 CECAF 34.1.2(3) SGC45 CECAF 34.2.0(3) SGC46 CECAF 34.1.1(4) SGC47 CECAF 34.1.2(4) SGC48 CECAF 34.2.0(4) SGC49 Năvoade-sac, traule pelagice și năvoade cu ochiuri mici Specii pelagice, cu excepția speciilor: plătică, rechin, ton și speciile intens migratoare Vb (1), VI, VII, VIII, IX, X și CECAF 34.1.1, 34.1.2, 34.2.0 PSP0 (6) dintre care Vb
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
navei pe listă Ștergerea navei de pe listă Anularea declarației incorecte ADD SUP CAN Tabelul 2 - Coduri pentru grupuri de echipament de pescuit pe zonă de pescuit Tipul de echipament Cod Zona1 Echipament remorcat Echipament static Echipament remorcat și static Năvoade-sac, traule pelagice și năvoade cu ochiuri mici Fire de undiță remorcate Diverse echipamente Echipament static și năvoade plutitoare Toate echipamentele TG SG TS PS LL MI DG AG W + B W W W W W B B 1 B pentru Marea Baltică
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
32005R0289 REGULAMENTUL (CE) NR. 289/2005 AL CONSILIULUI din 17 februarie 2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98 privind extinderea interdicției pescuitului cu traul pentru includerea apelor poloneze CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere Actul de aderare din 2003, în special articolul 57 alineatul (2), întrucât: (1) Comisia internațională de
32005R0289-ro () [Corola-website/Law/294092_a_295421]
-
Europene, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere Actul de aderare din 2003, în special articolul 57 alineatul (2), întrucât: (1) Comisia internațională de pescuit în Marea Baltică a adoptat o recomandare la 21 septembrie 1991 privind interzicerea pescuitului cu traul pe platoul Oderbank. Această recomandare a fost pusă în aplicare în dreptul comunitar prin articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 88/98 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor măsuri tehnice de conservare a resurselor de
32005R0289-ro () [Corola-website/Law/294092_a_295421]
-
98 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor măsuri tehnice de conservare a resurselor de pescuit din Marea Baltică, Belts și Øresund 1. (2) În vederea aderării Poloniei la Uniunea Europeană, zona geografică în care se aplică interdicția pescuitului cu traul trebuie extinsă pentru a include apele poloneze. (3) Regulamentul (CE) nr. 88/89 trebuie modificat în consecință, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 88/89 se înlocuiește cu următorul text: ‚3. Se interzice
32005R0289-ro () [Corola-website/Law/294092_a_295421]
-
CE) nr. 88/89 trebuie modificat în consecință, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 88/89 se înlocuiește cu următorul text: ‚3. Se interzice pe întreg parcursul anului pescuitul cu orice tip de traul, năvod danez sau alte năvoade asemănătoare în zona geografică delimitată de o linie care unește următoarele coordonate: 54° 23' N, 14° 35' E, 54° 21' N, 14° 40' E, 54° 17' N, 14° 33' E, 54° 07' N, 14° 25
32005R0289-ro () [Corola-website/Law/294092_a_295421]
-
multe ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată, sărată sau afumată. Captura totală de baracude neclasificate în zonă de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) în 1995-1999 a variat între 1596
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
hrănesc în mare parte cu krilli ("Euphausiacea"), crustacee planctonice mici și pești mici. Icrele și alevini sunt pelagici. Au importanța economică. Se ridica noaptea aproape de suprafața apei și mai multe specii sunt obiectul unui pescuit local comercial cu paragatele și traulul. Carnea lor este foarte gustoasă, dar puțin abundentă. Sunt comercializați mai ales în stare proaspătă, sărați sau congelați. Au lăsat fosile din terțiarul inferior și eocenului inferior. Familie trihiuride cuprinde 3 subfamilii, 10 genuri și 44 specii :
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
Un trauler este un vas de pescuit modificat pentru a pescui cu traule, o metodă prin care un năvod este remorcat prin apă la diverse adâncimi de către unul sau mai multe traulere. Există multe metode de a pescui cu traulere în funcție de tradiții locale, condițiile fundului mării, puterea vaselor. Puterea unui trauler poate varia
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
lansarea și virarea traului. ele sunt dotate cu instalații de detecție a bancurilor de pește, de mecanizare a pescuitului și cu instalații frigorifice pentru depozitarea, transportarea și unele cu instalații de prelucrare a peștelui. Instalațiile de lansare și virare a traulului sunt montate la pupa pentru accelerarea operațiunilor și simplificarea manevrelor navei în raport cu direcția vântului. Traulerele sunt propulsate de obicei cu elice cu pas variabil, pentru stabilitate și obținerea unei viteze continue fără variații mari. În România primele nave trauler au
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
Se folosesc în marea Nordului. Traulerele cu panouri laterale paralele care sunt ținute deschise orizontal. Sunt cele mai mari traulere. Traulerele pot să tragă o plasă în comun, cu 2 sau mai mai multe vase care păstrează distanța între ele. Traulele laterale remorchează plasa conectată în lateralul vasului, la un capăt la prora vasului și la celălalt spre pupa. Era cel mai obișnuit tip de trauler în Atlanticul de Nord până spre sfărșitul anilor 1960. Sunt traulere care eliberează și retrag
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
tip de trauler în Atlanticul de Nord până spre sfărșitul anilor 1960. Sunt traulere care eliberează și retrag plasele pe la pupa. Cele mai mari au de obicei o rampă. Pot opera în orice condiții atmosferice, signure sau în pereche. Majoritatea traulelor care își desfășoara activitatea în largul mării au instalații de congelare, fiind altfel similar cu traulerele de pupa sau laterale. Drawing (FAO) Acestea păstrează peștele proaspăt în condiții umede, în rezervoare cu apă sau cutii cu gheață și opereaza în
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
peștele la bord. În cazul în care pescuitul cu traulere se face în largul mărilor și oceanelor în afara apelor teritoriale la distanțe foarte mari de bazele navelor respective, peștele este colectat de nave frigorifice colectoare specializate. Chiar de la începuturile folosirii traulelor (în jurul secolului XV) s-a ridicat problema selectivității acestora. Pescuitul cu traul nu este selectiv, adunând atât pești doriți și vandabili cât și specii nedorite , ilegale ca specie sau mărime. Diferite specii sunt omorâte neintenționat prin folosirea traulelor, precum țestoase
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
în largul mărilor și oceanelor în afara apelor teritoriale la distanțe foarte mari de bazele navelor respective, peștele este colectat de nave frigorifice colectoare specializate. Chiar de la începuturile folosirii traulelor (în jurul secolului XV) s-a ridicat problema selectivității acestora. Pescuitul cu traul nu este selectiv, adunând atât pești doriți și vandabili cât și specii nedorite , ilegale ca specie sau mărime. Diferite specii sunt omorâte neintenționat prin folosirea traulelor, precum țestoase marine, delfini, rechini, precum și pești prea tineri pentru a fi folosiți. Multe
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
începuturile folosirii traulelor (în jurul secolului XV) s-a ridicat problema selectivității acestora. Pescuitul cu traul nu este selectiv, adunând atât pești doriți și vandabili cât și specii nedorite , ilegale ca specie sau mărime. Diferite specii sunt omorâte neintenționat prin folosirea traulelor, precum țestoase marine, delfini, rechini, precum și pești prea tineri pentru a fi folosiți. Multe studii au documentat practici prin care capturile adiționale nedorite sunt aruncate în mare, deși acest lucru este ilegal în anumite țări precum Norvegia, unde chiar și
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
permit selecționarea dimensiunilor prin utilizarea unor ferestre care expulzează peștele care nu se încardrază în dimensiunile dorite. Studiile arata ca pescuitul creveților este responsabil pentru cea mai mare rată de captura adițională. Diverse specii sunt prinse ca urmare a activității traulelor, atât în mod intenționat cât și ca efect secundar: anșova, creveți, tuna, macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive, dar și potențial destructive pentru biologia marină. Activitatea traulelor este controversată datorită impactului pe care îl are asupra mediului
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
captura adițională. Diverse specii sunt prinse ca urmare a activității traulelor, atât în mod intenționat cât și ca efect secundar: anșova, creveți, tuna, macherel, pești plați, cod, caracatiță. Traulerele sunt foarte productive, dar și potențial destructive pentru biologia marină. Activitatea traulelor este controversată datorită impactului pe care îl are asupra mediului. Dragarea plaselor cu greutăți pe fundul mării distruge coralii și algele, alterănd habitatul, reducând diversitatea de specii, promovând speciile cu comportament oportunistic. Tipul de distrugere este comparat cu defrișarea completă
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
lanțul alimentar. Resuspendarea nutrienților solizi poate mări o cerere de oxigen în coloana de apă, rezultând în ape cu deficit de oxigen. Alt efect secundar este crearea de explozii algale dăunătoare prin introducerea de sedimente în coloana de apă. Activitatea traulelor afectează direct coralii prin rupere sau îngropare în sedimente. Traulere pelagice, de la mijlocul coloanei de apă, afectează mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
mai puțin decăt cele de fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95% din daunele produse ecosistemului fundului oceanelor este produs prin dragarea traulelor. Anumite țări regulează activitatea traulelor în apele lor teritoriale: • Statele Unite au interzis activitatea traulelor de fund pe aproape toată coasta Pacificului și a restricționat și restul de coaste.
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]
-
fund, dar există problemă capturii accidentale a unor specii protejate sau a unor exemplare juvenile. Secretarul general al UN a raportat în 2006 că 95% din daunele produse ecosistemului fundului oceanelor este produs prin dragarea traulelor. Anumite țări regulează activitatea traulelor în apele lor teritoriale: • Statele Unite au interzis activitatea traulelor de fund pe aproape toată coasta Pacificului și a restricționat și restul de coaste.
Trauler () [Corola-website/Science/323540_a_324869]