40,073 matches
-
volume și acum privesc în urmă trecutul - zîmbind - pentru a vedea dacă și cum viața s-a transformat în destin. S. G.: Cum vă explicați destinul în perspectiva cărților? B.N.: La "vîrsta maturității în gîndire"1) omul nu este decît trecutul său și cînd privește în urmă vede o frînghie - cu mai multe noduri - care traversează o prăpastie. El este un funambul! Dar și un "funambulesque", adică un acrobat, ciudat și bizar. în fiecare clipă poate să se prăbușească în vid
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
de secol se va schimba ceva în conștiința intelectualilor - sînt și excepții - și că transformarea se va face nu numai la nivel economic și de piață liberă? Cum să nu fii nebun să pledezi timp de 15 ani pentru tradiție, trecut, dreptul și obligația la memorie, iertare și - în cele din urmă - la uitare? " Cine deține trecutul, deține prezentul și viitorul", spunea Orwell. Afirmație valabilă și pentru prezent. "Ei" dețin trecutul și tot "ei" dețin prezentul și sînt la putere... S.G.
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
va face nu numai la nivel economic și de piață liberă? Cum să nu fii nebun să pledezi timp de 15 ani pentru tradiție, trecut, dreptul și obligația la memorie, iertare și - în cele din urmă - la uitare? " Cine deține trecutul, deține prezentul și viitorul", spunea Orwell. Afirmație valabilă și pentru prezent. "Ei" dețin trecutul și tot "ei" dețin prezentul și sînt la putere... S.G.: Aș vrea să-mi dați cîteva exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
fii nebun să pledezi timp de 15 ani pentru tradiție, trecut, dreptul și obligația la memorie, iertare și - în cele din urmă - la uitare? " Cine deține trecutul, deține prezentul și viitorul", spunea Orwell. Afirmație valabilă și pentru prezent. "Ei" dețin trecutul și tot "ei" dețin prezentul și sînt la putere... S.G.: Aș vrea să-mi dați cîteva exemple? B.N.: Am cerut printr-un articol ca "scriitorii de curte" să fie... nu condamnați, ci dezavuați pentru a se face o deosebire dintre
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
un film intitulat: Minciuna în comunism care numai după cîteva episoade s-a întrerupt fără nici o explicație. S-a promis o revizuire, o "recitire", o reconsiderare a valorilor literare după 1944. Cu puține excepții, criticii nu s-au întors în trecutul care se dovedește că... nu mai trece. Valorile și ierarhiile dominante dinainte de '90 sînt și acum neclintite de pe piedestalul lor. Mi s-au dat numeroase explicații: transformarea mentalităților, conștiințelor și atitudinilor revin puterii politice sau istoricilor. Dar noi... fiecare dintre
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
să se elibereze prin cuvânt, ascunde cauza răului. Semnele suferinței sunt vizibile. Ochiul află în parte. Cunoașterea întreagă se va petrece între gură și ureche, odată ce regele va vorbi. Trupul arată în prezentul imediat ceea ce sufletul și mintea, posesoare ale trecutului, refuză să dezvăluie și să vindece. Împăcarea cu sine și cu lumea se produce abia în urma unei noi întâmplări văzute. Fratele mai mic își vede cumnata preacurvind cu un sclav negru și se înseninează, pentru că delictul i se pare mai
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
care se putea instala adulterul, dar și maternitatea. Fratele mai mic dispare ca prin farmec din poveste, iar Șahriar devine unic posesor al fecioarelor virtuoase. Șeherazada povestește doar în întuneric și, la ivirea zorilor, se oprește sfioasă. Povestea pătrunde în trecutul nevăzut, cu neputință de văzut, se mișcă în sistemul poveștilor, se leagă neapărat de altă poveste și îl leagă pe ascultător, obligându-l să iasă din ritmul dement al nopților identice și să descopere o altă putere decât cea a
Războiul din ochi și pacea din ureche by Șerban Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/12143_a_13468]
-
în cazul autorilor de seamă, să proiecteze noi lumini pe suprafețele operelor, curățindu-le de straturile frazeologiei respectuos-didactice, ale truismelor pe cît de "admirative" pe atît de parazitare. E nevoie, o nevoie presantă, de-a împrospăta periodic abordarea critică a trecutului. Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn totdeauna piste necercetate, raporturi ori măcar nuanțe inedite în structura creației sale, pe care un analist înzestrat e capabil a le pune în valoare. Caracterul exhaustiv al unei
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
tratate secrete făcute fără să fim informați sau consultați. Mici sau mari, sărace sau bogate, statele Europei trebuie să învețe să se respecte între ele". Astfel vorbește un Rege, răspunzător, fie că domnește sau nu, de soarta națiunii sale, evaluând trecutul și avertizând în privința viitorului. Să medităm la spusele Regelui, printre altele și pentru că ne aflăm, nu-i așa?, în pragul "gloriosului" 30 decembrie republican, ziua cu adevărat nefastei aniversări.
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să înțelegem lumea ca pe o enormă construcție butaforică și nu ca pe un set de valori imediate, îndoctrinați de o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare a prezentului, ne-am trezit dintr-o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic după care adevărata realitate, existența noastră desăvîrșită, sînt probleme care privesc lumea eroico-ficțională, aceea a imaginilor
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
așa, libertatea de a-l lua în brațe pe noul ales al patriei. Și cu cîtă artă fac asta. Nu pot trece, de pe o zi pe alta, de la atacul la beregată, cu dezvăluiri care mai de care mai apelpisite despre trecutul, prezentul și viitorul lui Băsescu, la pupături lipicioase, pe prima pagină. În libertatea lor, aceste publicații l-au lăsat mai întîi din brațe pe Adrian Năstase. Apoi au început să descopere că Băsescu nu e chiar personajul malefic despre care
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
să ne smulgem brazii din mînă, să stăm în beznă, să dormim cu treninguri peste pijamale și peste tricouri, indispensabili, bluzoane, să ne piară cheful de amor, să ne intre cineva cu bocancii în intimitate, să ne topim identitățile și trecutul familiilor, să stea vecinii cu urechea la țeavă și să toarne că ascultăm Europa liberă, că înjurăm, că ne-am săturat, că vorbim limbi străine, să ne chinuim să prindem bulgarii, alb-negru, să vedem tot aia și tot aia, pe
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Liviu Dănceanu Omenirea îmbătrînește și aceasta se recunoaște prin respingerea prezentului, prin refugierea tot mai acută în trecut, aidoma unui moșneag care rememorează în detaliu peripeții din cătănie, de pildă, dar uită cu nonșalanță ce trebuie să facă în ziua spectivă. Ca să nu mai vorbim despre proiecte: sublime virtual, dar actual absente cu desăvîrșire. Muzica nouă mărturisește, peremptoriu
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
uită cu nonșalanță ce trebuie să facă în ziua spectivă. Ca să nu mai vorbim despre proiecte: sublime virtual, dar actual absente cu desăvîrșire. Muzica nouă mărturisește, peremptoriu, prezentul și angajează viitorul, perspectiva. Or, de vreme ce omenirea trăiește tot mai intens în trecut, e de înțeles de ce prezentul și, mai ales, viitorul muzicii savante au reflexe sumbre, funeste, chiar morbide. Entropia, alimentată de forțele centrifuge, a determinat, se pare, o evoluție cvadrifazică a fenomenului sonor: de la faza primordială, de unison (cînd exista, probabil
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
s-au mai perindat în istoria muzicii. Creația muzicală s-a mai izolat de publicul larg, identificîndu-se gustului unor elite. Niciodată însă această creație nu a fost excomunicată din cetate și înlocuită cvasi-total cu divertismentul ori, foarte răzleț, cu valorile trecutului. Muzica savantă n-a murit încă, dar se află într-o comă profundă. Și cum se întîmplă de obicei, în ultimele clipe de viață are loc developarea filmului întregii existențe. De aici și pînă la muzica totală (ori globalismul sonor
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
fiecare seară cinăm în "sala albă" unde, înainte de instalarea lui Odin la Holstebro, fusese o cocină, și unde, în amintirea stării ei de atunci, gazdele au așternut pe jos paie ce se ridică și se agață de hainele noastre așa cum trecutul se agață de viața noastră. Fularul meu mai poartă încă urmele trecerii pe acolo. Există, la aceste dineuri explicit teatralizate, o adevărată voluptate a travestirii ironice, practicată de actorii din trupa lui Odin: într-o seară, ei servesc la masă
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
căci piața culturală are nevoie de jurnaliști proaspeți și inteligenți) se prezintă și numărul 39 al revistei Cultura. "1917-1937. Alegeri Ťlibere, dar nu corecteť" este un serial în ton cu perioada, articol realizat de Ioan Lăcustă și propus de rubrica "Trecutul polemic". Un fragment de proză în engleză din romanul Fric al lui Ștefan Agopian, interviu cu Anamaria Beligan ("Suntem poveștile noastre și, dacă ne pierdem poveștile, ne pierdem pe noi!"), studii culturale, articole despre cărți, reviste, film, artă plastică, arhitectură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
Alex. Ștefănescu Un zid al Berlinului între prezent și trecut Într-un film al lui Luis Buńuel, Viridiana, un castel, în care tocmai se făcuseră pregătiri pentru o nuntă, este părăsit în grabă de stăpânii lui și invadat de cerșetorii din împrejurimi. Aceștia se instalează la mesele cu torturi fastuoase
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
fie ei și aruncați de multă vreme în gropile comune de la Sighet. Soluția, terifiant-infantilă, pe care au adoptat-o a fost să se izoleze și să se baricadeze, renunțând la orice comunicare nu numai cu lumea civilizată, ci și cu trecutul necomunist. Ei au ridicat și între trecut și prezent - nu numai între Est și Vest - un zid al Berlinului. Masacrarea culturii scrise Prima măsură la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
în gropile comune de la Sighet. Soluția, terifiant-infantilă, pe care au adoptat-o a fost să se izoleze și să se baricadeze, renunțând la orice comunicare nu numai cu lumea civilizată, ci și cu trecutul necomunist. Ei au ridicat și între trecut și prezent - nu numai între Est și Vest - un zid al Berlinului. Masacrarea culturii scrise Prima măsură la care au recurs a fost interzicerea cărților susceptibile să aducă aminte de ceea ce a fost înainte, sub pretextul respectării unei reglementări din
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
fascinante personaje dintre multele cu care sociologul Zoltán Rostás s-a întîlnit în peregrinajul lui optzecist de reînviere a Bucureștiului de altădată (Chipurile orașului. Istorii de viață în București. Secolul XX, publicată în 2002, e mărturia acestei aventuri cvasi-clandestine prin trecutul unei societăți). În '85-'86, cînd Rostás înregistrează pe benzi de magnetofon o serie de convorbiri cu Elisabeta Goga, într-o mansardă de pe Calea Floreasca (botezată astfel după numele unui strămoș al "coanei Lizica"), în prezența fiicei ei, Ruxandra, doamna
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
de viață bine stabilite, clase sociale bine diferențiate, așteptări care nu puteau fi decît confirmate și prejudecăți transmise din generație în generație. Ca orice persoană în vîrstă, e mult mai sigură pe memoria de lungă durată decît pe cea a trecutului apropiat, și prea puțin din transformările de mentalitate din a doua jumătate a veacului i-au influențat doamnei Goga modul de a gîndi, de a evalua oamenii, de a stabili relații și ierarhii. Fiică (mult mai mică decît frații ei
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
de biografi). Nepoata lui Odobescu e reticentă față de evrei (nu crede într-un holocaust românesc, e de părere că în general "evreii fac un scandal enorm", iar polonezii au avut mai mult de suferit decît ei), știe fără nici o ezitare trecutul și prezentul fiecărei familii de tradiție (interlocutorul ei îi citește numele dintr-un dicționar genealogic și de fiecare se leagă o amintire, o poveste, o legendă), mai puțin cele din Moldova, îl crede pe Brătianu a fi fost un mare
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
consemnează "progresele", criticul crede că trebuie să vorbim și despre "inerțiile" lui, consistînd în unele "tipare prestabilite, ce nu i se potrivesc". Fiind un roman bizuit pe ironie, tratînd un prezent "viu" și "acaparant", Orgoliile apare grevat de inserțiile de trecut, "induse arbitrar", nu altfel decît ca un "supliment de Ťsenzaționalť". La întîlnirea impresiei de adaos care nu aderă contribuie pe de o parte unele inabilități de construcție (...), pe de altă parte nesocotirea flagrantă a legilor firescului, a raporturilor posibile între
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
al Rezistenței de la Sighet, inaugurat la 20 iunie 1997 și considerat azi, nu numai în România, ci și în străinătate, o operă științifică și morală de pionierat în Europa de Est și, în același timp, un model de conservare și valorificare a trecutului pentru toate țările care au cunoscut tragedia comunismului. De altfel, în 1997, Parlamentul României a declarat Memorialul obiectiv de interes național, iar în 1998, cu prilejul unei întruniri organizate de Consiliul Europei la Delhi, așezământul a fost clasat printre primele
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]