908 matches
-
de un galben pal, cu marginile dungate, imitând culorile unor colegii britanice. Pe alt umeraș am descoperit cinci sau șase cravate de mătase, pe altul, o cămașă de noapte subțirică, pe care am tras-o spre fața mea cu degete tremurânde. Amestecul Îmbietor de parfum și miros de țigară m-a dus cu gândul la ce avea să se Întâmple după ce vizitatorul pleca. În câteva minute, Dora avea să aprindă una dintre țigările ei americane, să pună la loc tabachera În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fustă croită asimetric, care acoperea parțial o pereche de chiloți cu mânecuțe. Cât se poate de răbdător, fără să ating umerașele, am pipăit hainele de pe acolo până am găsit despicătura adâncă a fustei și am reușit să-mi strecor degetele tremurânde printre picioarele pantalonului, ca să pot pipăi crăcăna din piele cu palma mea lucioasă. Încetul cu Încetul Însă, nădușeala din șifonier Începu să mă calce pe nervi. Nu mai rămânem și noi singuri? Cât avea să mai dureze până să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
unghiile prelungite. Erau lucioase și tari, ca spinarea unui gândac. După ce femeia Închise ușa - În sfârșit eram aici, În sfârșit Înăuntru - arătă Înspre o canapea din pluș tocit și se așeză Într-un scaun asortat. Draperiile erau brăzdate de dungile tremurânde ale luminii de vară. Îndărătul lor trebuie să fi fost un geam deschis. — Ai sunat pentru anunț, iar acum te gândeai să... Abilă, lăsă Întrebarea suspendată În aer, ca o bulă strălucitoare a sugestiei, turnând apă dintr-o carafă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
doar după ce recuperam banii pierduți - ceea ce, desigur, era principala cauză a problemelor mele cu proprietăreasa mea. În drum spre camera de proiecție, am auzit celuloidul rotindu-se printre comenzi cu un sunet umed, fâlfâind, ce aducea a mii de aripi tremurânde de insecte. Am urcat treptele două câte două și am Împins ușa În lături. Înăuntru, nimeni. Probabil că Else plecase acasă - sau poate stătea În sală, laolaltă cu oamenii de știință? Paharele din care am băut ceaiul cu gheață erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În piept și, Încercând să-mi Înving inima disperată, m-am Întrebat dacă era cazul să menționez bătaia de aseară. Soarele era la fel de sfidător ca mai Înainte, așa că, după ce i-am povestit lui Manetti ce se Întâmplase, cu o voce tremurândă, Încercându-mă să mă liniștesc, m-am simțit de parcă aș fi vorbit Într-un neant luminos, Însă deloc inofensiv. Deși cuvintele sunau afectat, parcă rostite dintr-un roman desuet, inspectoarea mă urmări cu atenție. Când, Într-un final, am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Heino ca să-mi las valiza, cel care mi-a deschis ușa a fost Boris. Observându-mi ochiul Îngălbenit și buza umflată, s-a Întrebat ce pățisem. M-am așezat pe canapea lângă Chérie care continua să doarmă liniștit, cu coastele tremurânde ceea ce, În mod ciudat, m-a impresionat. I-am servit lui Boris varianta scurtă despre cum am fost jefuit cu două nopți În urmă În drum spre casă, pe scurtătura de peste maidan. Când am terminat, a Înjurat, răsucindu-și capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
apropie de lumină, să ajungă la lumină, la lumină, la lumină. Lumina. Imaginile erau confuze. Corpul lui Beth Îmbrăcat În costum, lovindu-se de pereții metalici ai sasului. Propriul său genunchi sângerând pe metalul trapei, Împrăștiind picături de sânge. Mâinile tremurânde ale lui Beth Încercând să-și deblocheze casca. Mâini tremurânde. Apa din trapă. Apa din trapă, bolborosind. Lumini care-i băteau În ochi. Undeva, o durere teribilă. Rugină, foarte aproape de fața sa, o muchie metalică ascuțită. Metalul rece. Aerul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lumină. Lumina. Imaginile erau confuze. Corpul lui Beth Îmbrăcat În costum, lovindu-se de pereții metalici ai sasului. Propriul său genunchi sângerând pe metalul trapei, Împrăștiind picături de sânge. Mâinile tremurânde ale lui Beth Încercând să-și deblocheze casca. Mâini tremurânde. Apa din trapă. Apa din trapă, bolborosind. Lumini care-i băteau În ochi. Undeva, o durere teribilă. Rugină, foarte aproape de fața sa, o muchie metalică ascuțită. Metalul rece. Aerul rece. Luminile din ochii săi, scăzând În intensitate. Stingându-se. Întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
persoană mi s-a părut întotdeauna un spectacol de mare forță, comic prin dimensiunea neprevăzutului, tragic prin inutilitatea sa, poetic prin dezordinea sa. — Puțini scriitori știu însă că aceste prime fraze esențiale pot fi și achiziționate, încheie omul cu trăsături tremurînde. Iată de fapt ceea ce voiam să vă spun. agenția noastră procură începuturi de roman de mai bine de trei sute de ani. Vă las o carte de vizită, cine știe, într-o bună zi poate ne vom revedea... Și felicitări pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
din nou în plăcerea lecturii. Cum eu păream însă total interlocat, incapabil să-mi adun gîndurile, bătrînelul excesiv de amabil decise să-mi mai acorde zece secunde din timpul său prețios. — Dacă vreți să-i scrieți, așezați-vă acolo. mîna sa tremurîndă îmi indică o mică masă lăcuită stil Ludovic al XV-lea, pe care se aflau : un teanc de foi albe, o călimară cu cerneală, un tampon cu sugativă și o colecție de tocuri cu peniță, cum nu mai folosisem din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a fi o intrusă. Bernard așteptă totuși o explicație și ea nu întîrzie să vină. — Bernard, chiar nu știi cine sunt ? — nu. — sunt de la Departamentul vise. Bernard se așeză pe unicul scaun din fața mesei, își aprinse și el, cu degete tremurînde, o țigară, și așteptă continuarea. — eu m-am ocupat de visele tale, Bernard. acum înțelegi ? în toți acești ani eu ți-am fabricat visele. toate nopțile tale le-ai petrecut cu mine. a fost o plăcere să lucrez cu tine
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
repetă în gura oamenilor, nu exista niciun motiv ca această repetabilitate să nu se reflecte și în sistemul de notație inventat de acea femeie. După ce scană cu privirea în jur de douăzeci de pagini, Guy îmi spuse cu o voce tremurîndă : — C’est de la pure ănergie... Femeia asta nu scria cu semne... nu. Copia pur și simplu energia verbală. Funcționa de fapt ca un seismograf... această doamnă masek a inventat de fapt o nouă formă de scriitură. Și nu este exclus
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
filme pe care să-și dorească amândoi să le vadă. Ben prefera cele mai recente succese horror, în timp ce Jack avea o pasiune pentru filmele franțuzești alb-negru despre dragoste și deziluzie. În cele din urmă alese Nosferatu - versiunea originală, cu imagine tremurândă, în alb și negru, a filmului cu vampiri. Pentru Jack, atmosfera amenințătoare pe care o transmitea era un etalon pentru cum ar fi trebuit să fie un film de groază. Dar, pentru că un film alb-negru mut, subtitrat era oarecum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
până și suporturi pentru suporturile de pahare. Nu. Stevie ar fi fost o posibilitate, cu excepția faptului că locuia într-un apartament cu un singur dormitor. Apoi îi pică fisa - Jack. Jack avea să știe ce era de făcut. Cu degete tremurânde formă numărul de la Express. Jack, i se spuse pe un ton ferm, era în mijlocul unei ședințe. Ați putea să-l întrerupeți, vă rog? E o urgență. Spuneți-i că îl caută Francesca Tyler și e vorba de tata. Mulțumesc. Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
aliment. Că viața digeră moartea și o preface în viață. Așa cum florile care cresc în noroi prefac duhoarea noroiului în parfum. Și ce dacă parfumul se întoarce înapoi în duhoare? În această catastrofă o altă floare își va deschide petalele tremurânde. Numai noi înțelegem greu, din egoism, o lege pe care copacii din junglă o respectă cu o liniște de catedrală. Bătrânii cuceriseră, însă, cei mai mulți, această liniște. Moartea nu-i mai impresiona. Li se părea normal că Tuberculosul care bolea cam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Mi-au trebuit câteva zile până ce, cu mare precauție, unul din ei, Lamine, s-a apropiat, m-a cercetat îndelung, pregătit în orice clipă să o rupă la fugă, după care a întins o mână lun- gă și slabă, tremurândă, și a pus-o pe mâna mea dreaptă, pe care o întinsesem spre el a mângâiere. Cu degete reci, mi-a pi-păit pielea, ca și cum ar fi vrut să vadă ce-i. A ridicat ochii către ochii mei și atunci am
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
sentimentalismele lui "kitchoase", așa cum este el vândut de piața hollywoodiană a love romance-urilor lacrimogene. Vis nețărmurit despre bărbatul străin, curtenitor, galant, atent, despre suspine la lumina lunii pe pat de roze, despre declarații de dragoste în genunchi, cu buze tremurânde, inelul strecurat pe deget, până când moartea ne va despărți, despre nopți pierdute în pasiune, unul în brațele celuilalt... în opoziție cu asprimea, indiferența, bădărănia chiar a bărbatului japonez, care, chiar dacă a început, în ultimul timp, să mimeze cu stângăcie comportamentul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
geanta roasă la colțuri după cheia pe care niciodată nu știa sigur în ce despărțitură o pusese, în întuneric, în fața apartamentului, fără să aprindă becul culoarului îngust la intrarea căruia se legănau câteva pale din lumina scărilor. Apoi, cu mâna tremurândă, a potrivit mult timp cheia și a descuiat, iar toate zgomotele se auzeau amplificate de partea ceastălaltă a ușii, în apartament. A intrat încet, pipăind după întrerupător și ciulindu-și urechea. „Să vezi că nu-i acasă guguștiucul, iar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se mai vedea soarele, ci doar un cer colorat întins peste orașul ale cărui zgomote și miresme de frunze năvăleau înăuntru cu un aer prăfos. Sunetul strident al telefonului a acoperit radioul. Doamna Marga Pop a ridicat receptorul cu mâna tremurândă, a recunoscut vocea de la celălalt capăt al firului, a ascultat mai multă vreme. Se auzeau vorbe ascuțite și repezi, întrerupte de câtă un hârâit metalic. „Da, mă duc mâine dimineață“, spuse doamna Marga Pop. Reuși să mai arunce câte vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
domolească, punându-i mâna căuș pe gură, întocmai ca atunci când trebuia să-i domolească izbucnirile de după povestirile ei despre spiritul negustorului grec care umbla noaptea prin camera cu parchetul trosnind. Iar mai apoi, dezvelită, nădușită, înfierbântată, cu buzele întredeschise ușor tremurânde, destinsă, cu o mână lăsată pe spate într-o poziție nefirească, asemenea unei păsări moarte, stând pe spate și totuși pe o parte, continuând s-o privească, până în clipa în care, mângâindu-i obrazul, i-a spus „dormi“, atunci întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
una, cu gesturi încete și atente, și deodată au încetat vocile și se auzeau numai muzica din încăperea alăturată și pașii energici ai Rodicăi Dumitrescu apropiindu-se de masa de stejar și uitându-se fix la mâna lui Vlad, ușor tremurândă. Dar nu i-a zis nimic, se uita numai la el insistent, cu obrazul palid sub boare de pudră trandafirie, până în clipa în care el și-a întors spre ea privirile-i albastre, nedumerit, a ridicat din umeri și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Doi soldați tineri Îi dădeau găleți cu apă doctorului Ransome, care le lua plictisit, dar trupele de securitate nu păreau mai interesate de prizonierii de la Lunghua, care ocupau terenul de fotbal, decît fuseseră În timpul marșului din ziua anterioară. Cu picioarele tremurînde, Jim se ridică și cercetă mașinile parcate, În căutarea Packard-ului părinților săi. Dar unde erau șoferii? Ar fi trebuit să aștepte lîngă mașini, așa cum făceau Întotdeauna În fața country club-ului. Apoi un mic nor de ploaie Întunecă soarele și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Ea s-a desprins tiptil-tiptil Lăsând un gust de dulce-amar Și amintirea-i felinar Copilăria noastră nu se șterge Și multe bucurii mereu promite, Oferă clipe calde, fericite Cu noi alăturea va merge. EMINESCIANĂ Hai iubire lângă mine În pădurea tremurândă Crengile-aplecate, pline Încerca-vor să ne-ascundă. Și cădea-vor dintre toate Numai frunzele uscate, Somnul nu ne va mai prinde, Dragostea se va aprinde. Ca făclii slab luminate, Licuricii-lumânări Ne vor arăta în noapte Dulci-a dorului cărări. Când
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
dificil să fumeze și să mănânce În același timp. — Ai spus că ai ceva pentru mine, spuse el, Îndesându-și salata În gură. — Mda. Băieții voștri au scos aseară din apă un cadavru cu genunchii hăcuiți. Logan privi la bucata tremurândă de lasagna din furculița lui. Sosul de carne străluci, roșu și gras, iar pastele crem deschis se ițeau ca niște bucăți de oase. Dar stomacul său nu putea fi lăsat deoparte. — Și? spuse el, mestecând. Și habar n-ai cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Logan dădu din cap În semn de aprobare, strâmbându-se de durere. — Era singurul mod de a-l face să se oprească. Scoase din buzunar un plicl de plastic transparent și-l trânti pe biroul lui Insch cu o mână tremurândă. Înăuntru era un cuțit Stanley. Avea de gând să mă spintece cu acesta. Insch luă cuțitul, răsucindu-l, examinându-l prin plastic. — Mă bucur să văd că metodele vechi nu mor, spuse el În cele din urmă, Înainte să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]