2,886 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > LEGENDA SALCIEI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Demult, pe malul unui râu, Ascunsă-n trestii tremurate, Fecioara goală pân` la brâu, În ape calde și curate Își spală părul galben grâu. Era mlădie și frumoasă Toată un zâmbet și cânta Ca ciocârlia, dar sfioasă De taina ce în piept purta, Ascunsă celor de acasă. Clătind
LEGENDA SALCIEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376759_a_378088]
-
ca spicele grâului coapte de soarele verii, ochii....ce mai ochi....ca două albăstrele, iar sprâncenele, arcuite ca geana lunii când se pune Lună Nouă. Era înăltuță....taman potrivită....atât cât să-i stea bine, și subțire ca firul de trestie din baltă. Mijlocul, parcă era tras printr-un inel și mergea unduindu-se ca lanul de secară în adierea vântului. Iar vorba..... Doamne, atunci când vorbea, te scula și de pe blana patului....balsam pentru orice rană, nu alta. Și peste toate
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
-i animalic îi stăpânește firea. Iubirea și blândețea le poartă omu-n-sine. Mânia și desfrâul le afli la jivine. Auzi cum naiu-n cântec povestea lui - și-o spune! De jalea despărțirii, cum alta nu-i - el spune: De când am fost din trestii tăiat, le-ascult chemarea. Bărbatul și femeia îmi jeluiesc plânsoarea”. (Rumi) * Un foc mi-e-n inimă și ochii-n lacrimi sunt. Ulciorul vieții-i plin de-al sângelui frământ. Mireasma-Ți mă va smulge sigur morții, În clipa când vei trece
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > GELOZIA PEȘTILOR Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului GELOZIA PEȘTILOR de Nicolaie DINCĂ Motto: „Cine crede tot ce-i spui este vai de capul lui!” Se zvonise printre trestii, Cum și-n lume se zvonește, Printre multe alte chestii, Că Bib Anca e cu-alt pește. Tot atunci se auzise Și vuia întruna balta, Că Bib Anu se prostise Și s-a combinat cu alta. Nu vă spun ce
GELOZIA PEȘTILOR de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372671_a_374000]
-
moarte nu mai există nimic. Al cincilea stadiu al suferințelor a constat în aceea că I s-¬a dat să îmbrace o haină stacojie, I s-¬a înfipt o cunună cu spini pe frunte și I s-a dat o trestie în mână, bătându¬-și joc de El. Mulți încă, în zilele noastre mai repetă această bătaie de joc la adresa Mântuitorului, chiar dacă unii dintre ei se numesc creștini. Oare, câte înjurături, câte ocări și câte defăimări nu aducem la adresa lui Dumnezeu, ori de câte ori
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
30 .08.2015 A.D. Toamnă aprinsă de frunze vânturi senine aleargă prin tine sămânța iubirii noi.me din sine ardere de vise de smirnă cu miresme de clipe de ploaie udată de lacrimi în gânduri rodire pasageră lumină străină prin trestii sublimă profilată ți-e umbra pe scorburi de perle poeme comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite de vremuri uitate de
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
pe suflet îți pune șlefuind litere cu aure sonore, din cristalul cui îl desprinzi trupului gol să îi dai crudă pielea? Respirul subțire de insomnii cotropit mai rumenit decât pâinea, e copt de iubirea vinovatelor muze mai femei decât femeile trestii. Referință Bibliografică: Poetul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2253, Anul VII, 02 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POETUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376287_a_377616]
-
dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
Steaua: „Am amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». Îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». Îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu mai împodobește obraji roșii ca
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
tot e strâns la tine-n buze Și părul tău cât de frumos miroase. Plâng păsările triste în păduri, Că toate fără triluri au rămas, Când se aude vocea dulcii tale guri Și liniștea ce-ți picură din glas. Plâng trestiile, fire lângă fire Și pentru ele frângerea e lesne, Că n-au văzut un mijloc mai subțire Și niciodată-așa de fine glezne. Referință Bibliografică: PLÂNG / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1586, Anul V, 05 mai 2015
PLÂNG de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379758_a_381087]
-
luminile s-au stins în port, ceremonia este gata, veniți și luați-mi beregata, să nu-mi ucideți nici un dor, nu pot să mor așa ușor, căci hoața iar sapă cu râtul și-mi răscolește tot trecutul, sunt libelula printre trestii ce zboară lângă mii de bestii; o, Doamne, nu mă rătăci, stai lângă mine vizavi, iubește-mă ca fiu al tău, nu m-arunca iară în hău, mai lasă-mă pe-același drum, în țara umbrelor de fum... duminică, 3
ÎN ŢARA UMBRELOR DE FUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379779_a_381108]
-
puțin ! Mirarea această de fiece clipă a.dor.ă Prezenta Celui ce bate tangibil cu degete fine de aripi de îngeri la ușă Animei cea din lăuntru cetate. Încoronat cu pa † îmi învesmântat în porfira de sânge cu sceptru de trestii ne implora în † rărea celor ce vor a deschide bună.voirea credinței e potirul cel dulce ce ne face sălașul cu Cină de † aină și nunta întreit în porunca cât să mai bată cât să mai plângă cât mai așteaptă
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
mall și pe buze-i apare-o grimasă „iar se dă ceva la ofertă băga-mi-aș!” se holbează și bărbatul cu fața de muscă care coboară din dreapta „tigăi” femeia își scapă poșeta din mână se-apleacă unduios ca o trestie și mai trage o dublă „ iubi se pisicește aceasta la muscă întreabă tu bodygarzii de colo ( iote cum le curg balele! ) unde dracu`aș putea face pipi?” Referință Bibliografică: Femeie la mall / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FEMEIE LA MALL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375732_a_377061]
-
un motiv de bucurie, o adevărată sărbătoare a naturii și a sufletului când ” Soarele, rotund și vesel, se înalță printre nori”... și-n liniștea parfumată din jur, în care se aude murmurul unui izvor , își face apariția ” Printre pietre, printre trestii, printre arbori se strecoară/ Primăvara, mândra zână, pe-o culme de deal apare / Îmbrăcată-n flori și fluturi, cu alai de sărbătoare.” ( Florin T.Roman / Sosirea primăverii). O descriere delicată, încărcată de romantism și rafinament, întreaga trăire, asemenea lucrurilor din
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
dansa. Se crapă de ziuă, cerul se desparte tremurător de pământ. În cer nu există asasinate, nici alte păcate. Noah 7 Numărat, judecat, pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Aceasta e trecerea? Disprețuim noi trupul, Lui nici nu-i pasă
NOAH 6 de BORIS MEHR în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374167_a_375496]
-
persoană invitată să aducă ce e mai bun în ea. Iar noi, copiii, ne formăm în acea atmosferă, învățând să prețuim valoarea cugetului și să rezonăm la frumusețea lumii. Învățam să ne punem întrebări și să găsim răspunsuri, devenind mici trestii gânditoare. Participăm cu mândrie la aventura cunoașterii, care abia începea pentru noi și uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi". „Totul făcea parte dintr-un
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
trupuri dogoare de ploi și-amintiri, Sprijiniți în bastoane șubrezite de ger Se roaga dispneic, cerând dezrobiri, Din strânsoare de dor, la icoane din cer. Tânjesc după veri ochii muți de tăceri, Scrisori netrimise așteaptă în zori, Bolnavi fără leac, trestii vii dintr-un ieri, Prea des viscoliți de nevoi și vâltori. Porți se deschid mai deloc sau arar, Doar vântul mai face la geamuri popas, La masă cu dorul, băut cu amar Și-n rostul nerost cu-absenți la taifas
DE-O VREME de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378659_a_379988]
-
de îndată ce își ia zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a purta și ei portofolii sub braț, de-a fi în capul mesei, cum se zice. Dorință legitimă; dar vai, marele maestru al politicei și esterne și interne nu poate renunța de-a compune cum va voi caleidoscopul cabinetului, o trestie tremurătoare sub suflările inspirației sale diplomatice. Cei nemulțumiți cu ministerul s-au fost grupat în jurul celor patru viceprezidenți, cu intenția hotărâtă de-a nu acorda cabinetului lucrul cel mai de căpetenie... bugetul. Adunarea însă, știind că bugetul e izvorul tămăduirilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o adâncă groapă, căreia-i confiază cu multă discrețiune secretul său: "Regele Midas are urechi de asin! Această confesiune ușurează pentru câtva timp pe nefericitul parvenit; dar în curând ploile umplu groapa cu apă, se formează o mlaștină, unde cresc trestii de baltă cari la adierea vântului repetă mereu: "Regele Midas are urechi de asin! - Și astfel ajunge ca toată lumea să cunoască acest secret și toți să recunoască, sub strălucirea coroanii, figura vulgară a parvenitului. - De câte ori în societate întîlnim figura lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actualul ministru de culte este ceva; și ni amintim când noi, de la intrarea lui în ministeriul roșilor, denunțam urechile lui Midas și când confrații noștri aveau rezerve și îndoieli întru aceasta. Groapa cu secretul s-a transformat în mlaștină și trestiile ce au crescut acolo, repețind mereu tuturor că Midas are urechi de asin, a trebuit în fine să, convingă și pe cei mai binevoitori. Astăzi îndoiala nu mai este, căci urechile există! Și noi mulțumim trestiilor de baltă pentru c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
transformat în mlaștină și trestiile ce au crescut acolo, repețind mereu tuturor că Midas are urechi de asin, a trebuit în fine să, convingă și pe cei mai binevoitori. Astăzi îndoiala nu mai este, căci urechile există! Și noi mulțumim trestiilor de baltă pentru c-au făcut să dispară o prejudecată mai mult. Românii, mai primitivi și mai puțin poetici decât civilizații eleni, au un proverb popular care zice: "Nici din răchită cerc de bute, nici... om de frunte! " Și, de vreme ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta sau și două duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele cuvinte: „Iane, Iane,/ Caloiane!/ Te caută mă-ta/ Prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vitregiei timpurilor”. Ideea este susținută de I. Maloș-Râpeanu în articolul Pentru un destin al sângelui și al spiritualității românești. Cu poezie colaborează, în afară aceluiași I. Maloș-Râpeanu (Metamorfoze, Voievodul), si George Popa, redactorul revistei „Lanuri” de la Mediaș (Frunte lângă arbori, Trestia), Ion Oana (Sonet pentru tine), V.I. Spiridon (Fragment de scrisoare), Romeo Dăscălescu (Cântec de leagăn), Gr. P. Poruțiu ( Din lanțul strâns al vremii), Emil Zegreanu (Versurile toamnei) și L. Emandi (Gândul). Slabă reprezentare a prozei este compensata de calitatea ei
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]