810 matches
-
în oarecare măsură și ne apropie. Cu cele mai bune sentimente de prețuire. H. Mihăescu </citation> (10) <citation author=”Haralambie Mihăescu”> Am citit regulat Ateneu în ultimele luni; mă delectează, între altele, varietatea. Apreciez „accentele” lui Septembrie și [sic!] Aghatei . Trimet alături zece pagini pentru revistă. Dacă nu aveți loc, nu va fi nici o supărare. Voi plăti eu dactilografa. Nu am aici (în „secuime”, acolo unde își făcea vacanța - n.m.) nici mașină de scris, nici condei și cerneală , nici adresă sau
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”8 noiembrie 1982”> Iubite Udeștene, am descoperit un poet din Bosanci , d. prof. Traian D. Drăgoi, absolvent al Facultății de Filologie Iași din anul 1945. Te rog să-l iei în evidență pentru revista Ateneu. Trimet alăturat 5 bucăți. Alături de multe altele care vin acolo veți alege cum veți crede că e mai bine. Cu cele mai bune urări H. Mihăescu </citation> (12) (13) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”16 martie 1983”> Iubite Călin
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Roman (str. Victoriei 3). Eu pot veni oricînd pentru 2-3 zile. Mă pregătesc acum să plec pentru două săptămîni în Grecia și la Constantinopole. îți voi povesti după aceea impresiile. Mă voi întoarce în jurul datei de 3 mai 1983. Îți trimet alături un scurt manuscris cu rugămintea de a-l insera cîndva în cursul anului 1983. Cu cele mai bune sentimente și urări de prosperitate pentru toată familia. H. Mihăescu </citation> (15) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”2 iunie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
București]" data =”2 iunie 1983”> Iubite confrate, întors dintr-o călătorie de studii în Grecia și Turcia, despre care sper că vom avea prilejul să discutăm mai pe larg într-un viitor apropiat, la Bacău, Udești, Roman sau București, îți trimet alăturat două extrase cu rugămintea de a preda alte două prietenului nostru Cojocaru. Totdeauna cu cele mai bune urări de sănătate pentru toată familia și cu sentimente amicale al D tale, H. Mihăescu </citation> (16) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de care cultura noastră contemporană are atîta nevoie. Cu cele mai bune urări pentru familie și cu o prietenească strîngere de mînă. H. Mihăescu </citation> (17) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”30 august 1983”> Iubite domnule Călin, îți trimet alăturat articolul promis: el a fost gata la 24 august, dar la Roman n-am avut la îndemînă o mașină de scris pentru a-l transcrie. În ianuarie 1984 voi fi pentru trei săptămîni la Paris, invitat de Collège de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
recunoștință drepturile de autor pentru lunile iunie-iulie 1983. Nu posed numerele iulie-august 1983, deși sînt abonat la Roman. Poșta de acolo zice că n-a primit nimic și că neregula se află undeva la Bacău. Te rog călduros să-mi trimeți aceste numere la Roman, 5500 Roman, str. Victoriei 3. La Roman am urmărit regulat la Difuzarea Presei. Nici un semn că ar apărea această revistă în țară și ar putea fi cumpărată la Roman, la numai 40 de km. de locul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-mi văd poza în ziare. Deci: vom renunța la fotografie. Ceea ce mă interesează în special este să știu cît pot să mă extind, adică de cît spațiu grafic dispunem, socotind după numărul de pagini dactilografiate pe care urmează să le trimet. Te rog să-mi trimeți o serie de întrebări, iar eu voi încerca să răspund; apoi voi dactilografia în două exemplare întrebările și răspunsurile și ți le voi trimite pînă la data indicată de D-ta. între 1 și 10
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Deci: vom renunța la fotografie. Ceea ce mă interesează în special este să știu cît pot să mă extind, adică de cît spațiu grafic dispunem, socotind după numărul de pagini dactilografiate pe care urmează să le trimet. Te rog să-mi trimeți o serie de întrebări, iar eu voi încerca să răspund; apoi voi dactilografia în două exemplare întrebările și răspunsurile și ți le voi trimite pînă la data indicată de D-ta. între 1 și 10 octombrie 1984 voi face împreună cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Lam Întrebatu iar pe individu dacă el este Costachi Criste la cari nea răspunsu că se numește Grigori Topală și este de locu din Rusia”. După ce, probabil, s-a scărpinat bine sub chipiu, polițaiul continuase astfel: „Văzând că acest individu trimes sub numele Costachi Criste poartă numele de Grigori Topală și că este locuitor al Rusiei și că fimeia Nastasie Criste nul recunoaște de soțu, Îl Înapoiem Prefecturei pentru a regula de cele legale”. Deoarece așa se obișnuia pe atunci, când
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
recrutare. De pildă, comandantul Escadronului de Călărași Fălciu, sublocotenentul Popescu, se adresase cu numărul 1777/21 aprilie 1877 comisarului șef Alexandrescu Într-o chestiune la temă: „Reserviștii de artilerie notați pe contrapagină domiciliați În Hușși urmând a se concentra și trimete corpului la care sunt distinați, vă rogu să dați ordine care să aducă la Escadronu până poimâine 23 curentu, punânduse cea mai mare energie În căutarea loru, după cum mi se recomandă de D-l General Comandant al Diviziei”. Iată-i
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresase direct polițaiului cu nota nr.37/6 mai 1877, În care Îi ceruse concursul În cel mai autentic stil cazon dar foarte corect din punct de vedere ortografic pentru acea vreme: „Caporalii milițieni notați pe contra pagină Îi veți trimete Batalionului de urgență fără deosebire de infirmi și funcționari (subl.ns.), căci acei cu caz de scutire li se va regula poziția conform legei. Funcționarii se vor prezenta cu acte În regulă dela șefii Autorităților În care servescu”. Cei chemați
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rușii semnalaseră o seamă de spioni ce mișunau nestingheriți prin țară potrivit adresei nr.3809/18 mai 1877 trimisă Poliției Huși Împreună cu o copie a unui ordin circular al ministrului de Interne Brătianu: „Asociat vă trimit (...) În privința indivizilor ce se trimet Administrației de către autoritățile Rusiei, presupuși ca șpioni spre a se aresta până vot fi cercetați și vă invit a vă conforma adlitteram acestuia”. Ordinul trimis de ministrul român presupunea și o derogare legală dar, cupă cum reiese din document, scrupulele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scumpii frățiori români, adică după câștigarea super-previzibilă a alegerilor din 28 martie 1948. Secretarul Secției de tineret-central, Beno Meirovici, semnase Împreună cu seniorul P. Iscovici „Circulara nr.14” din 16 martie 1948, ce a avut un foarte strict caracter informativ: „Vă trimetem alăturat Platforma de principii și acțiune a F.T.D.E., platformă Încheiată Între secțiunile de tineret CDE și organizația Hehalutz”. Delimitarea fusese mai mult decât clară: „Fac parte din secțiunile de tineret CDE tinerii evrei din P.M.R., U.T.M. și U.E.R. (uniunea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în Județul Constanța iar celălalt în Județul Brăila. În ultimii patru ani nu am mai avut contract de asemenea valoare de mare! Ambele s-au concretizat și am fost nevoit să fac angajări,în luna noiembrie (când altă dată îi trimeteam muncitorii în șomaj), pentru a le putea finaliza la termen. Mulțumesc din nou lui Dumnezeu pentru că, El zilnic ne poartă povara! CAPITOLUL 55 Concertul ,,Nașterea Lui,Salvarea mea!”2013 Sâmbătă 21 decembrie 2013, ora 17 a avut s-a desfășurat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Revelion se aflau peste un milion de "cariocani" naturali sau de adopție ca noi și câteva mii de gură-cască de toate naționalitățile, veniți special pentru Revelionul de la Rio. Majoritatea erau îmbrăcați în alb, pregătiți pentru ruga către Iemanja, zeița mării. Trimeteau pe valurile oceanului mici bărcuțe de lemn în care puneau flori, ofrande pentru Iemanja și câte o lumânărică. Dacă lumânarea rămânea aprinsă și bărcuța înainta pe valuri, era semn că Iemanja ți-a primit ofranda și rugăciunile pentru noul an
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
parc" se aflau o terasă acoperită pentru acțiuni protocolare, o popicărie, alei cu lămâi și portocali, mangotieri, bananieri, fiecare membru al "colectivului" având spațiu suficient pentru "culturi" ecologice de orice fel. Locul era liniștit și vegetația proaspătă și abundentă te trimetea cu gândul la Eden. Că treburile nu stăteau prea bine cu Edenul din Brasilia aveam să mă conving discutând de câteva ori "la portiță" cu câteva soții. La întrebarea de ce nu stau "în parc" răspunsul era mereu aceleași: Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Măria sa așa s-o spăriet de tare... spune Luca Arbore râzând. ...c-o poruncit ca "preaiubitul fiu" să fie rupt în patru de față cu solii, iar apoi, pe cei nouăzeci și nouă de tatari în afară de unu i-o trimes să-i țină tovărășie în Raiul lui Allah, cu o țapă înfiptă-n cur! hohotește Mihail. Eram tare mâniat... Rău îmi pare... Trebuiau să plătească pentru cât sânge și câte lacrimi, și pentru câtă cenușă... Există o Sfântă Dreptate, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Oricât de mare zor ar fi avut pentru treabă, dacă-și găsea fiii cu cartea-n mână, nu-i deranja. O astfel de ocazie se arăta în timpul treieratului. Dacă, în timpul treieratului apăreau nori cu semne de ploaie, bunicul o trimetea să ne scoată pe toți din casă pentru a strânge ceea ce era treierat înainte de a începe ploaia. Într-un astfel de caz, bunica a venit în casă, acolo unde eu făceam pregătire pentru examenul de admitere, cu unchiul Constantin. Ne-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu dormea deloc, (locuiam departe de biserică), punea un ou roșu în cana cu apă, din care ne turna ca să ne spălăm pe față, ne „primenea”, ne îmbrăca fericită, cu ceea ce avea mai nou și mai curat, și așa ne trimetea la Sfânta Înviere. & Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
F.D.C. m-am regăsit cu colegul Răducanu (Tudorache) A. Ion, cu care mă împrietenisem din timpul examenului de admitere. În anii 1936-1937 activitatea mănunchiului de frățiori s- a diversificat. Adunam fier vechi și hârtie, duceam hrană la anumiți bătrâni bolnavi, trimeteam ziare legionare în anumite localități, la anumiți cetățeni fără ca aceștia să ne cunoască. După decembrie 1937 a început prigoana, și unii dintre colegi n-au mai participat la ședințele mănuchiului de prieteni ai F. D.C., încât în septembrie 1940 nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trimitere” la Seminarul din Chișineu. Studentul Tudor Vasilescu, fostul meu instructor F.D.C. de la seminarul din Buzău-acum student în București- mi-a făcut legătură cu o unitate F.D.C. din București, cu care am lucrat până în iunie 1943. De la Seminarul Nifon Mitropolitul trimeteam îmbrăcăminte, lenjerie, și alimente deținuților legionari din închisoarea de la Pitești, unde se găsea condamnat de generalul Ion Antonescu și Ilie Țintă, elev al seminarului Nifon. El avea un frate mai mic rămas la seminar. Acesta avea drept de „vorbitor” cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mari de registru iar registrul era în trei exemplare, solicitantul primind o copie pentru care iar se scria dar se luau și bani. Eu scriam iar banii îi lua notarul Gheorghe Carabăț, fost jandarm. Secretarul primăriei, moș Zamfir Rusu mai trimetea câte un om de-i făceam cererea pentru doi-trei lei, bani care intrau în pușculița de tutun calitatea prima, tablă bună de seif. Bravo, spunea moșul cântărind cutia, stai bine cu taxele pentru liceu. și dacă dom' fost jandar impozita
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de țărână amurgise, vântul trimetea rafale care se rupeau în tremurătura sărmanului preot. Ardea. Unde să mai plece? L-am culcat la mine și toată noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc mare numeroase schimburi de rufărie. Două săptămâni
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a trimis cu numeroasa lui familie în pribegie de post, tocmai la Stoicani. Casă grea, condiții de viețuit pe măsură. Nenea Ion, Jan, cel mai vârstnic unchi, era impiegat de mișcare la Ianca, în apropiere de Brăila. De acolo mai trimetea după puteri oarecare ajutor repede pierdut în noianul de nevoi al familiei. și era iarnă grea peste măsură iar drumurile scurte se lungeau, ca nevoia împinsă la necaz. Zăpadă multă, ger și mai mult. și din una în alta trenul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. școala și primăria erau pe deal, deasupra unui loc viran mare de unde, atunci când ploua tare și veneau șuvoaie, ieșeau din pământ cranii și oase omenești. Toate craniile erau sparte, probabil
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]