158,017 matches
-
Geniu-ți însă o-nvie de-ți nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de Zaharia Antinescu 18, Iustin Popfiu 19, se oficiază servicii funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme după moartea poetului, inițiativa deschiderii unei liste de subscripție publică pentru ridicarea unui monument închinat lui Andrei Mureșanu. În 1882, când osemintele poetului sunt reînhumate în cimitirul
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
deloc consolator, tot În metrică folclorică: „Fie Doamne, numai fie / Draga de copilărie, / Portocale tu să-mparți/ La săraci și la bogați// Toată-această lume goală / E-un surâs de portocală!” Răsucirea spre simbol și semnificație, din ultimele două versuri, trimite spre o filosofie a experimentului individual. Adică, de la o „biografie În sine” (Roland Barthes Îi spunea „structura unei existențe”), la o definire a comunității umane. Tot jocul limbajului se reazemă pe polimorfismul femininului lume. X X X Spre finalul volumului
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
așa că-i rog să mă ierte pe toți cei care ar putea fi șocați de cele ce vor urma. Așadar, îmi căutam de lucru. Mergeam la tot felul de interviuri, dar fără nici un rezultat. Până în ziua în care aveam să trimit o candidatură spontană, îmi reamintesc exact cuvintele, la un mare lanț de parfumerii. Directorul parfumeriilor mă luase pe genunchi și îmi tot pipăia sânul drept, găsindu-l în mod vizibil de o elasticitate încântătoare. În acea perioadă a vieții mele
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
vieții bucureștene, absolut sincronă Europei Occidentale de la 1900, noi fiind obișnuiți, din nenorocire, cu teoria unei Românii grobiene, la granița deșertului. (...) vorbim de o Românie în care leul era mai tare ca francul francez, unde, pe la 1900 și ceva, Bucureștii trimiteau ajutoare Parisului inundat de Sena, cînd pe strada Clemenței se citea, la cafeaua de dimineață, Figaro-ul, iar scrisorile făceau o zi pînă în orice colț al Europei...” (pp. 25-26) Meritul major al lui Dan C. Mihăilescu stă în alegerea unghiurilor
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
lui Ion Ianoși Eu - și el. Însemnări despre Ceaușescu) să-mi comande pentru colecția școlară „Biografia unei capodopere”, să-mi comande, repet cuvântul, un studiu despre Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, încheindu-mi un contract și obligându-mă să-i trimit nu un text dactilo, ci dischetă. Zis și făcut. Am expediat lucrarea, a fost acceptată și a apărut în iulie 2002. Am așteptat o vreme, întrebând cam după 6-7 luni dacă s-a vândut 80 la sută din tiraj (cum
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
certitudine s-o avem: că România ultimilor treisprezece ani a beneficiat de-o admirabilă continuitate întru lașitate, compromis și nemernicie. Altminteri, ar fi fost greu ca un grupuscul de aventurieri ce se laudă în gura mare cu intenția de a trimite România în barbarie și izolare să fie tratat cu duhul blândeții. Calculul făcut de toată golănimea ce s-a perindat la guvernare e nu doar cinic, ci și autodistructiv. E vorba, în fond, de oameni ce s-au format în
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie informală, după 50 de ani, a legendarei Școli de sociologie de la București, întemeiată de Dimitrie Gusti (iar numele cărții trimite la locul în care, seara, elevii lui Gusti se strîngeau la ședința de bilanț al zilei). Ambițioasă propunere reformatoare, de inginerie socială aproape, combinată cu un plan de anchetă sociologică exhaustivă, Școala lui Gusti (cu pandantul instituțional înființat în 1921
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
redistribuirea echitabilă” a profitului realizat de nesocialiștii care muncesc după regulile capitalismului, și nu după fandacsiile unor profitori hrăniți cu bâiguielile lui Karl și cu delirurile teoretice ale lui Friedrich. În aceeași logică, la masa tratativelor cu studenții a fost trimisă ex-ministra educației, femeie de-o enormă rezistență pe scaun și briliantă meseriașă la împleticirea minților tinere. Experiența dobândită pe vremea scandalului manualelor alternative (à propos, de ce nu se mai vorbește nimic despre această uriașă operațiune menită să umple pușculița partidului
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
mare de ruși. Pe cel de-al doilea personaj îl cheamă Spirache Florea și a fost învățător - un om stăpînit ani la rînd de spaimă, nevoit „să suporte erorile unui sistem judiciar rău croit“. Moș Gheorghe e cel care o trimite pe autoare la el: „Mergeți, doamnă, că-i cel mai bun orator di p’in părțîle noastri ș-a sî aibă ci vă spuni!“. Al treilea personaj e un fost deținut politic, Gheorghe Mâșcă. El povestește despre „obsedantul deceniu“ și
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
și pe urmă se întindeau pe pat gemând, bine mai era la pușcărie, paștele mă-sii". Enormitatea enormităților o reprezintă, însă, soluția pe care o propune Preda în Convorbiri cu Florin Mugur problemei migrării țăranilor către orașe: "Nu-i putem trimite înapoi la vilele lor de la țară, pentru ca, împreună cu nevestele și copiii lor, să ajute la strângerea porumbului? N-ar fi mai normal?" Sursele - cărțile lui Preda - sunt la îndemâna curioșilor neîncrezători. Întrebarea care face din eseul lui George Geacăr unul "cu
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
ziar al Partidului, încadrat în aparatul de agitație și propagandă, face ceea ce a fost învățat, cu zel de neofit, aspirînd să ajungă la nivelul cadrelor superioare, prin orice mijloace. însă, din pricina originii, e încă suspect tovarășilor, care decid să îl trimită, pentru încă un test de devotament și vigilență, la "munca de jos", pe șantierul unei uzine, tot ca politruc. Acolo, timp de doi ani, deprinde tehnica duplicității și ajunge "la o abilitate aproape perfectă a puterii" - un activist adult și
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
că, deocamdată, sub troiene, dar e un semn care prevestește un an cu producție record de ciulini... Da, poate că de aceea, în plină conferință de presă televizată, dedându-se la un dribling verbal-metaforic, domnul președinte Traian Băsescu n-a trimis-o pe fosta vecină de P.D., deputata Lavinia Șandru, la curățat de zăpadă în Piața Trandafirilor din Tg.-Mureș, sau pe faleza din zona Cazino-ului constănțean, ci pe centură, (mă rog - pe-o centură...) cu semnificația de rigoare, ceea ce
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
o sticlă în față. Sau îmi împinge o ploscă sub cur. Femeii nu-i vine ușor să mă șteargă la cur. Dar ce pot să fac. Cînd femeia a fost ultima dată în cameră mi-a spus: Cineva ți-a trimis flori. Le-am aruncat imediat în găleata de gunoi. De ce nu le-ai luat acasă la tine? Pentru că era un fel de legătură cu groapa. Cine le-a adus? O femeie. Cînd mai vine femeia aia trimite-o la mine
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Pentru că era un fel de legătură cu groapa. Cine le-a adus? O femeie. Cînd mai vine femeia aia trimite-o la mine. Vreau să vorbesc cu ea. Nu știu cît timp a trecut de cînd nu mi-a mai trimis nimeni flori. Dar azi e una aici care spune: De data asta nu am adus flori. întrebarea: Cum te cheamă - ar fi absurdă. Nu-mi amintesc în general numele oamenilor. Nici obrazul femeii nu-l pot recunoaște. Nici vocea. Aș
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
acestui roman, este, la rîndul său, o mixtură între Philip Marlowe (celebrul detectiv al lui Raymond Chandler) și agentul Cooper (din serialul Twin Peaks), un outsider care descoperă, pas cu pas, secretele unui spațiu ermetic, încărcat de mister. El este trimis de centru la Colga, în calitate de agent special, însărcinat să elucideze o serie de crime cu autor necunoscut, puse de localnici pe seama "necuratului". Pe măsură ce avansează în investigație, detectivul descoperă un univers grotesc, guvernat după legi absurde - și ele aplicate strîmb de
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
deconspiră intențiile parodice și satirice ale autorului. Dincolo de întîmplările propriu-zise miza romanului cade/ar trebui să cadă pe construcție și stil, ca rod al unei complicități posibile între narator/autor și cititor. Naratorul îi face uneori cu ochiul cititorului, îl trimite pe piste false de lectură, totul seamănă cu un joc între pisică și șoarecele capturat: Seara se furișează în urbe cu pași catifelați. Păsările ciripesc vesele în căutarea unor culcușuri pentru noapte. Vîntul adie leneș și stîrnește o ploaie de
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
cu o propunere exploratorie. Îl interesează postul de președinte al Televiziunii Române? O asemenea propunere se face neoficial, chiar dacă vine din partea unui reprezentant al echipei prezidențiale de la Cotroceni. Cum se știe, Radu Călin Cristea a refuzat această propunere printr-o scrisoare trimisă prin poșta electronică. Scrisoarea ajunge însă în presă. Actualul președinte TVR Valentin Nicolau se grăbește, ca între președinți, să-l acuze pe Traian Băsescu de încălcarea atribuțiilor sale constituționale. Președintele de la Cotroceni îi urează celui de la TVR să rămînă în
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
se vorbește și se scrie atît în ultima vreme? E vreun mare om de radio cu care a garnisit premierul Năstase SRR-ul? Nu e cazul. Selectat pe criteriul fidelității față de PSD, el n-a înțeles că n-a fost trimis să conducă radioul fostului partid de guvernămînt, așa că a muncit din greu pentru a transforma radioul public în oficina PSD-ului. De unde i se trage însă lui Dragoș Șeuleanu impresia că e victima unui complot? Cu siguranță că din cauză că pînă
Ce nu știe Șeuleanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12060_a_13385]
-
târg și oraș, odaie și salon, cafenea și crâșmă, gol și vid. E pusă în evidență istoria concisă a unor teme ca pustiul și solitudinea, relevând originea lor biblică și transformarea lor radicală în simbolism. Havuzul dintr-un vers îl trimite pe critic până la prima lui atestare literară (unde? La Dinicu Golescu! - p. 278). Atomul din "Muzica sonoriza orice atom" vine din Istoria ieroglifică (p. 284). Fără a fi monden, Bacovia era, în mod ciudat, "un amator de baluri". Ce erau
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
ceea ce Jean Paulhan numește "incertitudinile limbajului". Pentru că limbajul fiecărui om - demonstrează Herta Müller - are întodeauna semnificații care transcend sensul propriu al cuvintelor. Un cuvînt banal sau o expresie uzuală pot avea cu totul alte rezonanțe în cazul în care ele trimit spre amintirea unei trăiri cu înaltă încărcătură emoțională, spre o experiență care a lăsat urme în conștiință. Memoria joacă feste imprevizibile și niște obiecte cu totul banale precum niște șurubelnițe pot uneori chema în chip miraculos sufletul unui tată dispărut
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
patru ani dl Timofte a păstrat discreția în munca desfășurată departe de ochii și urechile lumii. N-am de unde să știu, pentru că habar n-am cum funcționează SRI-ul și nici n-am văzut ce fel de rapoarte i se trimiteau lui Ion Iliescu sau celorlați mahări pesediști. Că dl Timofte a fost adeptul stilului silențios, asta da, e adevărat. Tocmai din acest motiv, ar fi util să aflăm ce l-a transformat în personajul imprudent care, de-o vreme încoace
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
epocă, Walter - Roman în această răfuială între comuniști.) Comerțul cu arme a constituit una din ocupațiile lucrative de prim ordin ale tuturor țărilor blocului comunist - dar nu numai. Cine erau destinatarii produselor? Ghici, ghicitoarea mea! Unele dintre țările unde se trimiteau pistoalele automate de la Cugir erau cele despre care aflăm, din când în când, că ne datorează sute de milioane de dolari. Dar tot de acolo provin, se zvonește, banii ce i-au îmbogățit pe unii dintre milionarii în dolari ai
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
despre care am afla lucruri înspăimântătoare. Dacă Radu Timofte înțelege să fie, până dincolo de limita rațiunii, apărătorul lor, îl privește. Dar nu înțeleg cum de n-a fost demis în următorul minut în care-a avut enorma insolență de-a trimite scrisoarea prin care refuză, în numele "legalității" de partid, să aplice legea: legea votată de parlament, în care se spune limpede că proprietarul de drept al arhivelor Securității devine CNSAS, și legea morală pur și simplu. E drept că a le
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
mânâncă carne de căpcăun, fie doar și o bucățică, va deveni la rândul său un căpcăun. Și lumea toată va fi populată din nou de căpcăuni... Abia ce am rostit ultima frază, că un vârtej de râsete drăcești m-a trimis în întuneric. M-am trezit, probabil târziu, teribil de însetat, lungit pe canapeaua de lângă biblioteca mea. (fragment)
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
precum acestea: "...a făcut să curgă multă cerneală critică", "...în burta chitului avangardist găsim resturi nedigerate din toată poezia veche", "avangarda nu are prejudecata purității sângelui poetic", iar când N. Manolescu vorbește de "atașurile față de cultura populară" criticul său ne trimite morocănos la definiția din DEX a cuvântului "ataș": "anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă". Opac în fața stilului figurat, criticul lui N. Manolescu este și chițibușar, cum spuneam, legându-se de fleacuri. Când undeva vorbește despre "splendoarea icebergurilor", prof.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]