937 matches
-
lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
Karl-Marx-Allee pune capăt unei străzi cu clădiri residențiale monumentale, proiectate în stilul clasic socialist. În apropierea acestui teritoriu este Rotes Rathaus (primăria), cu arhitectura ei distinctă din cărămidă roșie. În față se află Neptunbrunnen, o fântână înfățișează grupul mitologic al tritonilor, personificări ale celor patru râuri principale prusace, cu Neptun deasupra lor. Poarta Brandenburg este un reper emblematic al Berlinului și al Germaniei. Rămâne ca un simbol al istoriei europene bogată în evenimente, a unității și păcii. Clădirea Reichstagului este sediul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Die Serben în den Bărăgan Miodrag Milin, Liubomir Stepanov Haus des Deutschen Ostens, 2001, 99 - 116 18 Nr. crt Titlul lucrării Autorii Editură, anul, nr. Pagini, ISBN Nr.pag 1. Srbi iz Rumunije u Baraganskoj Golgoti Miodrag Milin, Liubomir Stepanov „Triton”, Vršac, 2002, 449, ISBN 86-7372-022-2 449 2. Srbi iz Rumunije i rumunsko - jugoslovenski odnosi 1944 - 1949 Miodrag Milin, Andrei Milin „Triton”, Vršac, 2004, 277, YU ISBN 86-7372-039-2 277 3. Deportiert în der Bărăgan Miodrag Milin, Liubomir Stepanov Haus des Deutschen
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
Autorii Editură, anul, nr. Pagini, ISBN Nr.pag 1. Srbi iz Rumunije u Baraganskoj Golgoti Miodrag Milin, Liubomir Stepanov „Triton”, Vršac, 2002, 449, ISBN 86-7372-022-2 449 2. Srbi iz Rumunije i rumunsko - jugoslovenski odnosi 1944 - 1949 Miodrag Milin, Andrei Milin „Triton”, Vršac, 2004, 277, YU ISBN 86-7372-039-2 277 3. Deportiert în der Bărăgan Miodrag Milin, Liubomir Stepanov Haus des Deutschen Ostens, München, 2001, 99 - 116 17 Nr. crt Titlul lucrării Autorii Editură, anul, nr. Pagini, ISBN Nr.pag 1. Sârbii din
Miodrag Milin () [Corola-website/Science/309113_a_310442]
-
respinge deoarece este îndrăgostită de frumosul păstor "Akis". Când însă află că "Polyphemos" este fiul zeului "Poseidon", "Galateea" - de teamă- încearcă să-și ascundă disprețul sub vălul bunăvoinței. Scena se desfășoară pe mare. Carul-scoică tras de delfini este înconjurat de tritoni și nereide. În car, în poziție trumfală, stă "Galateea". Cu măestria sa, Rafael știe să releve din scena prezentată întreaga expresie conținută în ea. În mișcarea trupurilor se simte o incredibilă energie. Culorile sunt splendide, albastrul strălucitor al cerului și
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
sălbatică), printre care trei mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus") și râs ("Lynx lynx"); două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece. Are o lungimea de 95-100 cm (între curcă și curcan), anvergura aripilor 144-155 cm; cântărește 3 kg. Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice arămii
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
păduri în apropiere. Cuibărește în Europa Centrală și de Est, peninsula Iberică și zonele temperate din Asia. Iernează în regiunile tropicale din Africa și Asia. Există o populație rezidentă separată în Africa de Sud. Hrana este aceeași ca la barza albă: broaște, tritoni, insecte mari, dar cu preponderență pești, dintre care preferă țiparii. Localizează vizual prada, înhățând hrana cu o lovitură înainte a capului. Umbrește apa cu aripile întinse în timp ce vânează. Barza neagra este mai solitară decât alte berze. Este o pasăre zburătoare
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
de o primire entuziasta. În schimb prima sa opera „Diavolii din Loudun” nu a avut un succes imediat. Începând din mijlocul anilor 1970 Penderecki și-a modificat stilul de compoziție, primul său concert pentru vioară fiind axat pe semitonuri și tritonuri. În anii 1980 a compus Recviemul polonez, pe care l-a extins în 1993 și în 2005. Penderecki este căsătorit cu Elżbieta Penderecka și este tatăl a trei copii: o fiică din prima sa căsătorie, Beata, absolventa a Academiei de
Krzysztof Penderecki () [Corola-website/Science/330890_a_332219]
-
ajunge în bazinul lunii pline unde intră în contact cu apa magică. În dimineața următoare, Zac descoperă că el are capacitatea de a manipula apa. Mai târziu, după ce cade accidental în apă, el constată că a devenit, de asemenea, un triton, cu o coadă de pește. Noile abilitați ale lui Zac, le vor cauza probleme sirenelor, din cauza cărora vor fi exilate din bancul lor. Ele decid să se aventureze pe uscat ca trei fete normale ca să-l aducă pe Zac la
Mako Mermaids () [Corola-website/Science/327066_a_328395]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus") și liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"); broască țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN, semnalate în arealul rezervației: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte (Rană temporaria), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"). Printre speciile vegetale întâlnite în rezervație se află câteva rarități floristice (arbuști, flori și ierburi) protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: jneapăn ("Pinus mugo"), rachițele ("Vaccinium
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
409/ CEE (privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: acvila-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cristeiul de câmp ("Crex crex") și barza albă ("Ciconias ciconia"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
vivipara, Zootoca vivipara"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască râioasă ("Bufo bufo)", broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: zvârlugă ("Cobitis taenia"), țigănuș ("Umbra krameri"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), caracudă ("Carassius carassius"). Nevertebrate (gândaci, fluturi): cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândaci )din speciile
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de mușchi umezi, insecte pe ierburi, tufe cu flori, miresme de plante. Amfibienii, legați de apă stagnantă și umezeală ridicată, suportă cu mai mult succes temperaturile scăzute din molidiș. Aici putem întâlni mai rar salamandra (Salamandra salamandra) și mai frecvent tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roșie de munte (Rana temporaria). În Carpați, un hectar de pădure de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegată) broasca roșie de munte (Rana temporaria) și specii de reptile cum sunt naparca/ șopârla fără membre (Anguis fragilis), șopârla de munte (Lacerta vivipara), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]