1,140 matches
-
Frenciugi aplica În biserică cântarea omofonă (cântări bisericești românești tradiționale, alcătuite de marii noștri protopsalți și păstrate, cu sfințenie, În tezaurul nostru național, Își au originea În cântarea bizantină). Preoți Preotul Chiriac Dumitru (1809), slujea la biserica cu hramul „Sfânta Troiță din satul Frenciuci”. Preotul Ioan Popa, nevolnic (1809) . Preotul Ioan, atestat În catagrafia din 1820 . Preotul Gheorghii sân dascălul Teodor Cărari, atestat În catagrafia din 1831 . Preotul Constantin, atestat ca slujitor al bisericii la 1858 . La 1875 biserica cu hramul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
suma de 27365 lei din sat și 30850 de lei și 1090 € din afara parohiei. Banii sunt Întrebuințați pentru amenajarea exterioară a bisericii, instalației electrice În interior și exterior, turnarea trotuarelor bisericii noi și a scărilor de la intrare, constrcția unei Sfinte Troițe la intrarea În curtea bisericii de la drumul județean. Prin contribuții proprii amenajează un nou gard În jurul casei parohiale și a grădinii. Cu ajutorul lui Dumnezeu și Maicii Domnului a continuat lucrările la construcția bisericii În cursul anului 2011. Astfel că a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de la drumul județean; parcarea În fața bisericii; achiziționarea unui video proiector pentru biserică; confecționarea unui veșmânt și a acoperămintelor pentru altar din mătase brodată aurită (București); achiziționarea marmurei pentru Sfântul Altar (45 m 2 ) și primirea sub formă de donație a troiței, pictată cu molini, ce urmează a fi montată În viitor, Într-o locație prestabilită din satul Frenciugi. La biserica veche s-au realizat: curățarea și conservarea catapetesmei; renovarea exterioară (vopsit pereții din scândură, reparat temelia, vopsit acoperișul de tablă, tencuit
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
interioare și exterioare; turnarea trotuarelor din curtea interioară a bisericii, 100 m3 de beton - În momentul de față se toarnă aleea dintre biserică și școală; pavarea interioară a bisericii cu marmură; amenajarea pietrei În parcarea din fața bisericii (6 mașini); finalizarea troiței din curtea bisericii din marmură și mozaic având următoarea inscripție: - a fost sfințită cu prilejul hramului istoric al parohiei “Sfânta Treime” - de un sobor de preoți; s-a montat deasupra ușii de intrare În biserică scena, În mozaic, cu Sfinții
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vechi din Țara Moldovei, p. 325. 1790 aprilie 24 Acest Triodu l-am cumpăratu În zilele luminatului domn Alexandru Mavrocordat Voevod și l am dăruit iar la biserica me den satul Frenciucii ot ținutul Vasluiului, la care este hramul Sfânta Troiță; și cine la fura să fie blăstămat de Sfânta Troiță și de mine păcătosul. Și am iscălit 1784 noem(vrie) 20. Alexandru Reșcanul vel spatar. 1790 April 24. Pe un Triod neidentificat, din satul Frenciugi; EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Triodu l-am cumpăratu În zilele luminatului domn Alexandru Mavrocordat Voevod și l am dăruit iar la biserica me den satul Frenciucii ot ținutul Vasluiului, la care este hramul Sfânta Troiță; și cine la fura să fie blăstămat de Sfânta Troiță și de mine păcătosul. Și am iscălit 1784 noem(vrie) 20. Alexandru Reșcanul vel spatar. 1790 April 24. Pe un Triod neidentificat, din satul Frenciugi; EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
eu de la protopopu Ion ot ținutul Vasluiului și l-am afierosit la biserica me din satul Frenciucii Împreună cu celelalte cărți ce am cumpărat. Și am datu tot la această biserică și cine ar fura-o să fie blăstămat de Sfânta Troiță a cării hramul este la la această sfântă biserică. 1783 mai 13. Alexandru Reșcanu biv vel spatar. 1791 april(ie) 18. Pe un Penticostar (Iași, 1753), din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, op. cit., p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a străinătății. La bord temperatura ajunsese la vreo 36 de grade Celsius. Nu voiam să revin la Roman pe același traseu și, conform indicațiilor contradictorii ale unor săteni, trebuia să merg sau prin Doljești, sau prin Rotunda. Pe lângă o troiță, pe un drum cu prundiș și denivelări (dezolant, fiind vorba de urcat o distanță lungă), am trecut prin Lițca unde n-am mai filmat, nici fotografiat din cauza dificultății drumului. Doljești-ul știam că purta amprenta trecerii pe acolo a lui Ștefan
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
componente. Tot în colecția de basme din Țara Loviștei pădurea înglobează elementul acvatic ca depozitar al existențelor virtuale. Lacul se află la o răscruce, loc ce face legătura verticală între lumi, motiv pentru care trecerea este protejată în creștinătate de troițe: „Într-o sară, l-apucat noaptea într-o pădure pă copil. L-a apucat noaptea acolo într-o pădure. Acolo un lac mare, la o răspântie de drumuri, știți cum sînt răsucite drumurile. Acolo un lac - cum să zâce o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nevoia să-i mărturisesc cât mai multe despre mine și despre visurile mele. N-am simțit cum s-au scurs cele câteva ore. Fapt este că la Înapoierea spre sat, se lăsase Înserarea. I-am luat brațul și trecând pe lângă troița din capătul satului, am auzit un oftat. De ce ai oftat, la cruce, am Întrebat-o Înainte de a ne despărți. Aș fi vrut ca ziua de azi să nu se mai termine. Ne-am dat primul sărut. Îi văd și astăzi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cu ciocanul în cap, nu sărea o scânteie care să-mi lumineze întunericul, să-mi arate poarta de scapare. În acest hal, am ieșit în uliță în puterea nopții, pe când dormeau și cocoveicile 172 prin cotloanele lor și... O, sfântă Troiță! Ce întâmplare! Ce fericire!... Mi s-a luminat deodată dinaintea ochilor... Se vede că este un Dumnezeu pentru copii, bețivi și mincinoși. Tocmai în momentul când mă credeam pierdut trecea un birjar cu trăsura goală pe dinaintea casei, un moscal cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și zgomotos încât îl comparam cu mândrie tuturor cunoscuților cu Piața Unirii din Iași. Naivități inerente vârstei... Între „cooperativă”, cum erau numite pe atunci magazinele cu de toate, și biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” era până de puțin timp o troiță din lemn, monument al satului, ce-l înfățișase pe Mântuitor răstignit pe cruce. Lângă, stătea bine priponit un scrânciob în jurul căruia se dansa în fiecare Duminică la hora satului. Se putea să nu fiu prezentă și eu? Era evenimentul cel
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de la Breaza, pe care l-am văzut Într-o bună zi adminis trând și prezidând, sub patronajul sau patrafirul Sf. Patriarhii, o operă pioasă de reamenajare a cimitirelor cu ostași morți pentru Patrie, construindu-li-se, adică, monumente, capele, cruci, troițe, lespezi, candele, grilaje, alei și plantații funerare, prilej de sub scripții patriotice pentru Cultul Eroilor, noua sa Întreprindere tricoloră, după tipicul altei Întreprinderi naționaliste-foc și cu un comitet de generali cu mâncărimi la limbă și la condei: Cultul Patriei de sub președinția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acasă. REFREN Pentru tine, drag Ilie Plânge maica Românie Mai bine viața să-ți dai 119 97 Decât popor român să n-ai! (bis) Vasile Tănase---Suceava MIRACOLUL ROMÂNESC BASARABIA Scriu aceste rânduri la puțină vreme de la sărbătorirea, la Iași, la troița din fața Universității „Al.I. Cuza”, a 87 de ani de când Sfatul Țării a luat, la 27 martie 1918, la Chișinău, hotărârea unirii Basarabiei cu ȚaraMamă, România. Evenimentul a fost organizat de către basarabenii aflați la studii în Iași, copii frumoși la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
autobuz spre Câmpulung pleca dimineața și trebuia să ne sculăm foarte devreme. Era încă întuneric când am pornit din nou la drum. Mergeam în tăcere prin pădurea misterioasă, neîndrăznind parcă a-i tulbura liniștea... și numai când am ieșit la troița ce străjuia din vechime locul din care începe a se vedea orașul de la poale, și am zărit cerul siniliu ce se deschisese larg deasupra noastră, iar înspre apus, strălucind într-o nespusă splendoare, Luceafărul de dimineață, numai atunci ni s-
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cele mai puternice ingrediente cu care opera descântătoarea - cel care insufla „putere dumnezeiască” actului magic - era praful de vopsea și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru orbirea bărbaților cu jugrăveala ce o iau scoțând ochii sfinților de pe troițe” <endnote id="(819, p. 84)"/>. Acest ingredient magic era folosit de descântătoare „pentru a orbi vrăjmașii”, pentru a-i „orbi” pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și tencuială scrijelit de pe ochii sfinților sau dracilor zugrăviți pe zidurile bisericilor. Mai rar erau scrijeliți ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru orbirea bărbaților cu jugrăveala ce o iau scoțând ochii sfinților de pe troițe” <endnote id="(819, p. 84)"/>. Acest ingredient magic era folosit de descântătoare „pentru a orbi vrăjmașii”, pentru a-i „orbi” pe bărbați (de fapt, pentru a-i „Îmbrobodi”), „ca să nu vadă ce fac soțiile lor necredincioase”. Ca să nici nu audă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săpat o fântână cu apă vindecătoare de boli. Autorul acestei cărți a fost vindecat la ochi, de acea apă când era copil, fiind dus de mama sa, prin anul 1937, când era așa multă lume, că foarte greu ajungeai la troiță pentru rugăciuni și la fântână pentru a lua apă) într-o „Notă monografică”, publicată în îNVĂȚĂTORIMEA VASLUIANĂ, nr. 2/februarie 1939, învățătorul pensionar C. Obreja arată că: „Valea Racovei este vestită în istoria românilor , și-i acordă destulă atenție, publicând
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
voie fetei să se uite după miei în grădina dumisale și, de asemeneasă le caute urmele, dacă aceștia au trecut cumva spre biserică, printr-o gaură din gard. Nu a mai zărit urme în curtea bisericii, s-a oprit lângă troiță închinându-se la icoana Maicii Domnului, făcându-și cruce și rugându-se în gând s-o ajute să-și găsescă mieii. Văzând că se apropie de ea moș Cârciu, cel care ținea curat în curtea bisericii și vindea credincioșilor lumânări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
orei 11, întregul alai bisericesc a umplut curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă întru pomenirea eroilor, iar corul bisericesc reunit cu al școlii au interpetat cu multă însuflețire „Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Gura Humorului. Împreună cu autoritățile locale și cu conducerea "Asociației", aveam să inițiez în 1995 "botezul" pieței centrale din Rio Negro cu numele "Piața Bucovina" și să pun "piatra de temelie" în piața respectivă a unei porți bucovinene și a unei troițe bucovinene. Pentru sprijinul acordat "Asociației" și acțiunile organizate, "Camara Municipal do Rio Negro" întrunită în "sesiune solemnă" la 30 iunie 1995 avea să confere "ilustrului domn Vasile Macovei, Consul General al României, distincția Ordem Municipal do Brasao"! Mă bucur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domn Vasile Macovei, Consul General al României, distincția Ordem Municipal do Brasao"! Mă bucur și acum gândind că la mii de kilometri de România și de frumoasa Bucovină, într-un oraș brazilian, se află Piața Bucovina, o poartă și o troiță bucovinene de care mă simt legat! După prima vizită la Rio Negro, la câteva luni, cu prilejul unei deplasări la Curitiba în iulie 1993, am fost oaspete al Coloniei "Entre Rios" de lângă Guarapuava, a șvabilor bănățeni, emigranți în Parana prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un târziu, Ștefan șoptește: Moldovencele mele... Voi înălța, acolo pe mal, o troiță. Și pe ea voi scrie, voi săpa cuvintele: "Ați ales libertatea, fetelor!" Bârsan, cu capul în piept, se retrage încet și pleacă. Ștefan se apropie de fereastră. Respiră adânc... Privește luminițele lumânărilor ca la Paști. La biserica Mirăuților, bat clopotele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]