1,293 matches
-
lei, iar veniturile de 80 625 336 lei. Bugetul s-a încheiat cu un însemnat deficit pentru epoca aceea. Deficitul real al exercițiului a fost de peste 34 milioane lei. Camera votează un ajutor viager lui Cezar Bolliac, proprietarul și directorul Trompetei Carpaților. Deși conservator, dar fiind un foarte bun român și unul din marii ziariști ai României, Camera liberală nu pregetă să-i acorde acest omagiu.15 În luna martie, comitetul de acuzare al foștilor miniștri conservatori își depune raportul.16
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țigănce au jucat o horă de-ți era mai mare sila. Pesemne că unii dintre miniștrii străini și-au exprimat impresiile prin semne de ironie fiindcă a doua zi Cezar Bolliac - care fusese de față la horă - a scris în Trompeta Carpaților: „Am văzut pe buzele unora dintre diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în costum național cari să se prindă în horă. Nu erau în horă decât slugi și rândași, bucătărese și jupânese în costumurile cele mai burlești, neștiind să joace, tăvăliți și urâți la față“). Cu acest prilej, două zile mai târziu, Trompeta Carpaților, din care am reprodus citatul de mai sus (și care aprecia, cu exagerare, că în „târgul Moșilor“ s-ar fi aflat atunci 200 000 de persoane), scria concluziv în editorialul nesemnat, dar care ar putea să-i aparțină lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și mai multe sunete de frecvențe: υ2, υ3, υ4, ..... etc. d) Surse sonore - corpuri elastice care aduse într-un anumit mod de excitare produc sunete ce se propagă în aer. Exemple de corpuri elastice: tuburi sonore (fluier, trișcă, flaut, xaxofon, trompetă, trombon etc.), corde (vioară, pian, chitară, țambal etc.), fire, bare, plăci metalice, tije din metal, lame elastice, coloane de aer, etc. Calitățile fizice ale sunetului: înălțimea, intensitatea și timbrul. tuburi sonore - a) cu ambele capete deschise sau b) cu un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de contraste. Un continuator este Kadinsky, care studiază teoria culorii și a formelor, cărora le dă o valoare cromatică. Interesante sunt la Kddinshy analogiile pe care le stabilește între culori și timbrele muzicale. Așa de pildă: galbenul luminos "... răsună ca trompeta", albastrul deschis "...seamănă cu flautul", albastrul închis "... seamănă cu violoncelul" etc... Cel care a încheiat strălucit seria artiștilor teoreticieni ai culorilor, a fost Josef Albers. Faza fundamentală a teoriei sale relevă deosebirea dintre culoare ca fenomen optic obiectiv, strict determinat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată”, cu tristeți ploioase și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
Romanul se va întâlni, în anii ‘80, cu Îngereasa cu pălărie verde, cartea Adinei Kenereș, iar în anii ‘90 cu Brașovul Simonei Popescu, în linia unei feminități insurgent-evocative. SCRIERI: Nu te lăsa niciodată, pref. Gh. Achiței, București, 1966; Serenadă la trompetă, București, 1969; Viața cere viață (în colaborare cu Gabriela Melinescu), București, 1974; Propuneri pentru paradis, București, 1975; Scrisori din linia întâi, București, 1984. Traduceri: Walter Matthias Diggelmann, Puțin înaintea sfârșitului, București, 1969, Isidor Ruge a fost achitat, București, 1972 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
tarziu, alcătuind volumul de transpuneri Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
absolut, baronul de Brinville, juisor cinic și amoral, nefericita actriță Aurélie, un „înger căzut”, încercată, ca și contele, de ardoare mistică pentru sublimități), scriitorul se folosește de foarte multe referințe, îndeosebi din domeniul picturii și al sculpturii. De altfel, în „Trompeta Carpaților” (1865), publică un studiu despre Theodor Aman, P. fiind unul dintre premergătorii criticii plastice românești. El s-a încumetat și în critica literară, articolele fiind reunite în volum abia în 1900, sub titlul Poeți și artiști. Sunt aici aprecieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
contondent mileniu. în mod cert, putem afirma că nici iubirea și nici emoția erotică (propriu-zisă) nu domină în acest roman. însă ceea ce fascinează sunt frazele muzicale care inundă naratologicului, dăruindu-i amprentări de jazz sau "blues for yesterday": „Vocea și trompeta lui Louis tapetau încăperea cu sunete din ce în ce mai moi, mai insinuante, mai lascive”. Privirile sunt „etilice”. CĂVătoria e „placidă”. Dispariția e „tabacică”. Râsul este „cometic”. Compătimirea e „fariseică”. Protagonistul evoluează „în aburul semianonimatului”, însă aventurile sale dau clasă , par adevărate lecții
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
e, de fapt, un istoric. El este un gazetar cu o temeinică informație, gata oricând să susțină, împotriva unor aserțiuni tendențioase, originea latină a neamului nostru, vechimea și continuitatea lui. „Disertațiunile” sale, risipite prin diferite publicații („Columna lui Traian”, „Românul”, „Trompeta Carpaților”, „Buciumul român”) sau adunate în broșuri, nu sunt demonstrații de erudiție ale unui savant, ci impetuoase pledoarii politice. O idee care iese în relief este aceea a unirii tuturor românilor sub oblăduirea națiunilor de stirpe latină. În pasiunea pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
George Adamachi C.P. 778, București 1 Te. 16.27.79 334 Artist instrumentist, compozitor. Născ. La 14 oct. 1899 în Fălticeni, decedat la 28 noiembrie 1980 în București. Studii la Conservatorul din Iași și București; la Conservatorul național din Paris (trompetă), cu prof. Pierre Vignal. Vreme de peste 50 de ani este activ la Opera Română și Filarmonica „George Enescu” din București. Din 1938, profesor la Conservatorul din Capitală, până în 1970. Membru în juriile unor concursuri internaționale de muzică la Praga, Paris
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Capitală, până în 1970. Membru în juriile unor concursuri internaționale de muzică la Praga, Paris și Créteil (Seine). Prieten apropiat al lui George Enescu. Autor de cronici muzicale în diverse publicații; este și autorul unor lucrări în volum: Transpoziția specială pentru trompetă. Exerciții și studii (1964) etc. 335 E vorba de cântărețul de operă Alexandru Alger, deasemeni fălticenean. 281 2 București, 10.III.’73 Stimate Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea Dv. și mă grăbesc să vă răspund deoarece plec la Cluj, într-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
culoare diverse la audiția diverselor segmente de muzică ale aceluiași maestru sau ale maeștrilor diferiți? 3. Constatați diferențe ale unei singure culori sau chiar culori diverse la auzul notei do, sol, etc. redate de instrumente diferite: pian, vioară, flaut, violoncel, trompetă, clarinet, oboi, corn de vânătoare, fagot? 4. Constatați fenomene identice când auziți diverse părți ale unui discurs, substantive (concrete sau abstracte), adjective, verbe etc.? 5. Omonimele au această particularitate de a provoca apariția de culori diferite (acquit, acquis, air, aire
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Hohenzollern"334. Având acordul imediat al guvernului, Brătianu și I. Bălăceanu încep să întreprindă mai multe demersuri pe lângă Casa Regală a Prusiei pentru a obține acordul acesteia. Aflând despre astfel de inițiative, grupul de susținători ai lui Cuza, reuniți în jurul Trompetei Carpaților, publicau la mijlocul lunii martie o scrisoare (articol) către I.C. Brătianu, în care era "denunțat" - "neamul nemțesc ce urma să transforme Dunărea în fluviu german prin intermediul celui pe care cel dintâi corespondent din străinătate l-a găsit prin edițiile Almanachului
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fondul Petru Poni, nr. 467. Periodice Constituțiunea, 1866. Gazeta de Transilvania, 1866. Gazeta d'Augsburg (Viena), 1866. L'etoile Belge, 1866. Legalitatea, 1866. Monitorul Oficial, 1866, 1867, 1868. Ordinea, 1866. Poporul, 1866. Reforma, 1866. Românul, 1866, 1867. Tribuna României, 1859. Trompeta Carpaților, 1866, 1868. Vocea Națională, 1866. Lucrări / articole generale și speciale Ardelean, Ion, Irimia, Vasile, Bondea, Gheorghe, Mușat, Mircea, Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984. Asandului, Gabriel, Istoria evreilor din Romania 1866-1938, Iași, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
All, 2000, pp. 19-20. 109 Apostol Stan, Putere politică și democrație în România 1859-1918, București, Editura Albatros, 1995, pp. 18-19. 110 Arhiva Națională București, microfilme Franța, rola 8, vol. 20, c. 256. 111 Anastasie Iordache, op. cit, p. 237. 112 Trompeta Carpaților, 4, nr. 414, 19 aprilie. 113 O grupare conservatoare importantă era condusă de Grigore M. Sturdza, susținut de Grigore Balș, Constantin Hurmuzachi etc. (vezi Laurențiu Vlad, op. cit., p. 17). 114 Pentru a-i liniști pe conservatori, Cuza le spunea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1; Boldur Lățescu rămâne și după 1866 un antidinastic ceea ce nu-l împiedică ca la 1870 să ajungă prefect al județului Botoșani. Ibidem, fila 6. 480 Arhiva Națională Centrală, filiala Iași, fond Primăria Iași, foi volante, 1866, fila 1. 481 Trompeta Carpaților, nr. 419, 1 mai, 1866, p. 1673. 482 Monitorul Oficial, 2 aprilie, 1866, p. 317; În discursurile care se rostesc acum se insistă de multe ori pe tradiția liberală a familiei lui Carol I, în Românul, 2 aprilie, 1866
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 330. 501 Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 210. 502 George Fotino, Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 505 Vocea Națională, 16 aprilie, 1866, p. 2; Vocea Națională
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai 1866, nr. 13, 2 iunie, an I, nr. 14, 6 iunie 1866, an I, nr. 15, nr. 23 iunie 1866, an I, nr. 20. 594 În Românul din 25 august 1866, p. 578, 18 august 1866, p. 555. 595 Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de simpatie pentru Filip, în Dimitrie Onciul, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906, p. 23. 601 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220. Unele ziare, cum ar fi Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 602 Monitorul Oficial', 5 aprilie 1866. 603 Carol
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
T. Codrescu la început, un ziar propriu - „Noul curier român” (1871-1873), la care a colaborat și Ion Creangă. În 1874, în urma unui scandal politic, este nevoit să plece la Viena. Un timp, a fost redactor la ziarele bucureștene „Românul”, „Pressa”, „Trompeta Carpaților”, iar mai târziu, la „Timpul”, alături de M. Eminescu, I. L. Caragiale și I. Slavici, și la „Țara de Sus”. Între 1881 și 1884, a fost revizor școlar în județele Neamț, Suceava, Botoșani și Dorohoi. Scurt timp director al Școlii Normale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
membru al Societății „Orientul”, a primit însărcinarea de a culege, împreună cu Miron Pompiliu și N. Droc-Barcianu, folclor ardelenesc. Primele texte le-a publicat în „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, apoi în „Convorbiri literare”, „Noul Curier român”, „Trompeta Carpaților”, „Globul” și, în sfârșit, „Curierul român”. Procedând aidoma lui Miron Pompiliu, B. nu modifică textul, dar nici nu dă indicații asupra provenienței lui, decât cu totul sumar (cele mai multe sunt culese din Maramureș). Majoritatea textelor sunt doine (unele de cătănie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
mai spectaculoase aranjamente florale pe care le-am văzut în viața mea! Trandafiri în cascadă, lalele, crini și... ce sunt alea, orhidee? — Deci, tu intri pe ușa dublă, spune Robyn, conducându-mă spre terasă, și încep să cânte trâmbițele... sau trompetele... ce vrei tu... Te oprești în fața fântânii, îți aranjezi trena, faci niște poze. După care, orchestra filarmonică începe să cânte și pornești pe culoarul din mijloc... — Orchestra filarmonică? o îngân uimită. Am vorbit deja cu Filarmonica din New York, intervine Elinor. Au zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Robyn, zic neajutorată. Serios, am prefera să ieșim fără tamtam... Nici o mireasă de-a mea nu iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara, murmură în cască. Echipa de la lumini, pregătiți reflectorul pentru ieșire. În secunda imediat următoare încep să cânte trompetele, iar invitații care dansează tresar. Lumina se schimbă, de la spoturi disco la un ton roz aprins, iar formația începe să cânte „Some Day my Prince Will Come“. — Frumoasa și Prințul, plecați! zice Robyn și-mi dă un mic brânci. Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]