1,384 matches
-
lângă o sobă...discul sărea, sau mai corect, acul sărea și muzica se repeta...nevermore...nevermore... In lumina slabă a lampadarului pe suprafața unei oglinzi cu rama patinată de vreme, în colțul din dreapta jos sau sus(nu mai știu bine), trona un portret de fată, creionat în stilul anilor ’50. Mi-am amintit de primul meu tuns la frizerie, când mă simțeam ca un mic Samson, păcalit de experimentatul frizer, care lipise abțibilduri pe oglindă, cu portretul unei fete frumoase, Dalila
DUZINĂ DE CUVINTE(SAU CHIBRITURI…NICI NU MAI ȘTIU) de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341120_a_342449]
-
a îndrăgit din prima clipă. Se pare că problema era, momentan, fetița. Alma simțea că fetei nu-i plăcea apropierea unei alte prezențe feminine în preajma tatălui sau. O înțelegea. Cel mic era copia în miniatură a portretului din pictura ce trona deasupra șemineului. -Copii, v ă rog să faceți cunoștință cu domnișoara Alma. Băieții au aplecat politicos capul în semn de salut. Fata, o reverență silită. Evita să o privească pe Alma. - Eu mă numesc Alma și sunt noua voastră guvernantă
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
moarte și înviere; pe de altă parte, indiferent de gradul de împliniri la care a ajuns, la un moment dat orice om își vede viața ca pe un eșec.” M. Eliade Tejgheaua de la magazin era un hotar. În spate, încruntat, tronam eu, rege-vasal al unei lumi conservate la borcan. În față - Tușa Anuța, senină, cu o pereche de disagi pe umăr, purta cu ea o împărăție întreagă. - Să știi că Niculaie m-o trimes. Iel n-o mai îndrâznit să vină
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
întâmplat în anul care a trecut. Am aterizat la București, la fel ca fix în urmă cu an. Colectiv m-a prins prin aeroporturi. M-am oprit în drumul spre casă să aprind o lumânare. Pe lângă miile de luminițe aprinse, trona banner-ul cu ”nimic nu s-a schimbat”. Gol în stomac și atât. Aș fi vrut să găsesc în mine puterea de a urla tare: Băăăăi, nu e așa! Voi nu vedeți? Chiar nu vedeți? Știm mai multe, suntem mai
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
ochi de muștar și voce soprano-lirică, cu care purtăm dialoguri sensibile, iar eu mă înec în ochii lui. Alexandrina cântă în rusă, română și franceză. Delia: Că ești poliglotă se aude mai mult în concertele tale, în schimb, pe albume tronează versurile în română. E româna mai “darnică” în ceea ce privește compoziția sau e o alegere personală și asumată? Alexandrina: Publicul meu, în mare parte, este vorbitor de limba română. De câțiva ani m-am întors la limba rusă în care tind să
Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul () [Corola-blog/BlogPost/337954_a_339283]
-
au răspus că nu au ieșit deloc din resort. Pe de altă parte la recepții simandicoase poți vedea de foarte multe ori diferite persoane cu farfuriile încărcate excesiv, în care se amestecă aperitive, felul principal și desert. În vârful farfuriei tronează nelipsita banană! Nu de alta, dar bananele reprezintă un produs de lux, inaccesibil și e bine să profităm de orice prilej pentru a gusta o asemenea delicatesă. De sărbători, de Paște sau Crăciun, televiziunile se întrec în a ne arată
„Am fost la all inclusive și m-am îngrășat 7 kile”. Cât pot mânca românii? „Riscul” de a avea un restaurant all you can eat () [Corola-blog/BlogPost/338059_a_339388]
-
de lumină, forme care-i trezeau curiozitatea. N-aveam timp să judec, așa cum fac atunci când mă aflu într-un muzeu, doar să privesc și să reacționez. Și să râd zgâlțâit, când dintr-o dată ecranul s-a albăstrit și în mijlocul lui trona un fel de femeie ca-n Avatar, cu un trandafir roșu gata să-i atingă sfârcul de gheață. Imediat după și-au făcut apariția trei arătări butucănoase, un fel de sfincși cu fețe de focă și picioare de leu, toate
Un creier la muzeul de artă () [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
tavan atârnă tobe, logo-uri de formații clasice sunt sculptate de mână în mese, iar în pe unii pereți veți găsi chiar și chitări personalizate. Însă cele mai impresionante elemente ale decorului sunt o motocicletă și un Buick Wildcat care tronează zona barului. Evident, playlist-ul localului este inspirat din cele mai faine piese pe care muzica rock le-a oferit umanității de-a lungul anilor. O dată ce ați terminat de admirat peisajul, vă recomandăm să găsiți o canapea confortabilă, să vă așezați
Jaxx [Corola-blog/BlogPost/100882_a_102174]
-
totuși cu ochii pe ea să nu i se facă rău. Toată Europa se plânge că românii mănâncă „gras”. UK, noua casă Când ajung, în sfârșit, la ceea ce urma să fie noua mea reședință rămân cu gura căscată. Soacră-mea „trona” peste un castel de cărămidă cu două etaje, intrare ca de parc orășenesc, grădina din spate cu cireși japonezi și veverițe americane, grizonate. Îmi revin după primele douăsprezece ploi. Hidratare excesivă. Pregătește o masă festivă în cinstea mea. Vedeta - miel
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
care își trăiește senin sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
Artemie, în fond, până la moartea lui. Nu din sentiment, era clar! S-a văzut ulterior. Doar din rațiuni de... Și Mira zâmbi la gândul că era să zică rațiuni de stat! Poate așa și era, căci în familia lui Artemie tronase un regim despotic și, ori din comoditate, ori din convenționalism, Marieta îl acceptase împreună cu învoielile și opreliștile subînțelese. După primii trei ani de coabitare - răstimp în care li se născuseră Cosmin și Mira-Mică - destinul îi cam despărțise, Artemie mutându-se
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
Mă simt ca o casă bătrână din Bucureștiul trecut, ce-i gata să cadă-n țărâna, iar timpul în ea s-a pierdut. Pierdut i-e oblonul de lemn ce cârii l-au ros într-ascuns, pierdut, nimicit, dar solemn tronează de doruri pătruns. Pătruns de răceală pustiei stă zidul, o simplă amintire, tânjind libertatea câmpiei și-un soare zâmbind cu iubire. Iubirea în iedera a strâns și-n gardul uscat de zorele și-n olanele sparte ce-au plâns, fără
DIN BUCUREȘTIUL TRECUT de DORA PASCU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342919_a_344248]
-
nápot, uraim! (Bună ziua domnilor!) - Jandarm 2 (aspru): Fetițo, trebuie să știi că în baza legii Statului Ungar, bunurile evreilor sunt confiscate! - Eva Heyman (începe să plângă): Nu , vă rog, nu! (Impasibili, jandarmii se îndreaptă spre colțul camerei unde pe trepied tronează vechiul aparat de fotografiat al Evei; aceasta se repede spre aparat și îl strânge la piept) - Eva Heyman: Vă rog din suflet, lăsați-mi aparatul de fotografiat; vreau să devin fotoreporter. - Jandarm 1: Nem! Nem soha! (Nu! Nu, niciodată!) (După
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
biblioteca comunală. Ce putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă inox, pe care tronau două cești aburinde de cafea și un baton de ciocolată. - Aaa, ce răsfăț. Merci, cheri! - De tout coeur, mon amour! - Cât bei tu cafeaua merg să pregătesc o gustare rece cu ce se găsește prin frigider. Nu știam că voi
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
anul 1989, la acel decembrie sângeros și luminos din propria noastră istorie. Desigur, că fiecare popor își are revendicările lui proprii, specifice, dar toate au idealuri comune: răsturnarea regimurilor dictatoriale, instaurarea unor state de drept, în care legea adevărată să troneze, ci nu legea bunului plac, creerea unui climat de pace, de libertate, de prosperitate, descătușarea gândului și a cuvântului. Aceleași idealuri au avut românii în 1989, aceleași idealuri au făcut să se prăbușească imperiul sovietic, regimurile totalitare din statele comuniste
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
cuprinzând toată porțiunea până la Central Park West. Am pornit că în Anglia pe stânga, deci contrar sensului de mers. în Columbus Circle e un sens giratoriu în mijlocul căruia se înalță o coloană cu monumentul dedicat descoperitorului Americii. Statuia lui Columb tronează pe un pilon înalt oglindindu-se în coloșii noi ridicați ai Time Warner Center-ului, un centru modern cu de toate, de la alimente până la îmbrăcăminte! Se numește chiar New York Coliseum! Alături se află un glob pământesc lângă Trumph Internațional Building
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
Toate Articolele Autorului Text scris de Sergiu Velescu: Precum pe apă flori plutesc, Pe pietre ce le scurmă, În lungul văii mă poftesc Să văd cine le-adună. Și unde râul s-odihnește Din drumul său perpetuu, E-o salcie, tronând regește, Prelung, umbrind un spectru. Cu mâinile-i de frunze, -ntinse, Pe plapuma-nflorată, Atinge florile învinse, Cu viața mult scurtată. Ea zice-un cântec de iubire Pe-a lor amărăciune... Și-aud, din locu-mi de umbrire, Finala rugăciune... Domnița
CA O FLOARE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344178_a_345507]
-
roz, sau cu flori uscate, frumos mirositoare. În cameră mai erau încă șase fotolii mari și confortabile, două fiind dispuse în fața geamului, împreună cu o măsuță cochetă din cristal, iar restul, de partea cealaltă a încăperii. O masă de douăsprezece persoane trona în partea bucătăriei care era deschisă spre salon. Perdele superbe din borangic alb cu auriu împodobeau geamurile, prin care se vedea frumoasa lor stradă. În cameră predomina cremul, auriul și roșul, acum, în perioada Sărbătorilor. Carol cobora scările somnoroasă. Era
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând-o la un crud război, Care va aduce pieirea Crăiesei Zăpezii Și va semăna o nouă oblăduire bună, Care va trona ca o nădejde-n mii de suflete profane, Numind-o cu grandoare, Primăvară. Visul părinților În vechea casă părintească, Timpu-l petreceam în jurul șemineului Și-mi aminteam o întâmplare, Ce mă umplea de-un dor nepotolit. În fața oglinzii privesc Și-o
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
opt să fii în fața sediului. Dimineața la opt am fost în fața sediului de partid. În biroul primului sectretar am intrat numai eu cu tov. inspector teritorial. Intrăm. O încăpere mare, cu ferestrele spre răsărit, cu un birou masiv la care tronează tovarășa Agurida Huidum. Ce nume! Huidum! Nu-i de mirare. Tovarășa chiar este o huidumă: înaltă cât un stâlp de telegraf, grasă cât un butoi, necioplită cât un butuc pregătit pentru sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
răzleață a cotropitorilor și la trecerea peste un râu îi ajunseră din urmă și îi măcelăriră fără milă. Se însera și fără să-și dea seama, se trezi singur pe drumeagul din pădure unde în umbrele sinistre din dosul arborilor tronează miasmele nopții cu năluci ispititoare. Era lună plină și prin luminișuri razele sale accentuau misterul nocturn...”. Și dialogurile realizate în Urmașul lui Dracula sunt interesante, participi la ele și-ți îmbogățești imaginea cu aspecte noi ale acelor timpuri, te transpui
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța, precum și cu tata pe jos, conducând oile, am parcurs cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
teren se culeg, nu din birou. - Mda.., aveți perfectă dreptate, îl aprobă Dalia, mai mult să-i facă plăcerea. O luară pe un hol și viitorul său șef deschise o ușă în două canaturi. Erau mai multe mese-birou pe care trona la fiecare câte un calculator și vrafuri de dosare și hârtii după cât de ordonat era ocupantul lui. Alături, la capătul fiecărui birou, se găsea câte un fișet unde își țineau reporterii diverse acte personale. În încăperea destul de mare ca spațiu
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
spuse. * În seara aceea, i se adusese noian de flori în cabină - zeci și zeci de buchete... trandafiri dalbi, crini imperiali, orhidee... un ocean floral se revărsa de pretutindeni. Nepuse-n glastre, doar eliberate numai din panglici și țiple, florile tronau împrăștiindu-și miresmele, scăpate din strânsoarea brațelor emoționate ale admiratorilor! Oglinzile încăperii tânjeau după reflexia Seniorului - ăsta era supranumele fascinantului actor, supranume devenit renume, nu se mai știa de când! Așa-i zisese o tânără colegă, impresionată de carisma lui. Apelativul
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
femeia a închis telefonul. Seara la 8 a parcat mașina, a deschis ușa cofetăriei, a făcut doi pași în interior, apoi a aruncat o privire prin tot salonul cu mese elegante și scaune înalte, două candelabre cu ciucuri din cristal tronau din tavanul camerei, în dreapta lui, într-un colț mai întunecat al încăperii, mascată de un stâlp de susținere era o masă unde, așezată cu spatele spre centrul salonului, stătea o doamnă. Mihai s-a îndreptat spre acea masă. -Sărut mâinile
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]