2,738 matches
-
în chip consolator-încurajator, „este o trestie gânditoare”! De subliniat că fragilitatea este consecința logică a efemerității trupului, omul postadamic fiind condamnat de Creator să trăiască într-un timp rău și bolnav, în care n-are cum să nu cunoască suferința, truda și, în final, moartea. Însă, și asta întreține speranța în dreapta răsplată după faptele din timpul vieții, prin scânteia de divinitate cu care a fost înzestrat la facerea sa (universul lăuntric numit îndeobște suflet sau spirit), el are șansa ca prin
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1486248973.html [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
vede în fața ochilor numai hălci de carne cu ochi, cu sângele șiroind... La intrarea în târg, unul cu vioara: îl aude de departe iar, să-i dea și lui bani? Să-l înjure că e cerșetor care cântă fals? Câtă trudă... Sau poate că și el experimentează... Nu-i mai rămâne decât să meargă mai departe, chinuit. Suntem unul O iau la vale, curg unul câte unul, câți sunt în mine însumi? Să-i număr: trei, patru, șaptesprezece... Unul singur din
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
dumitrițe, cum să știu Că nu le mângâi specia fragilă, Când brumărel, ca un poet diliu, Se-nvăluie-n manta de xantofilă. Cum să pricep că nu mai vrei să vezi, Dereticat cu sapa seculară, Tezaurul bostanilor obezi: Tain la roibi, din truda mea de-o vară. Dar veverița, minte o mai ții? - Oho, ce trenă! însă-n rest puțină - Cu, parcă, sfredelușe-ntre gingii, Hărăciuindu-mi nucul din grădină... Patriarhal, nu-ș^ câte să-ți mai spun; Mi-e sufletul..., mi-e vocea suferindă Chiar
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții lor și din care, mult sau puțin, și-au scos traiul. Același pământ care, la împlinirea sorocului, va primi și trupurile lor întru o binemeritată hodină
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_0.html [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
Să nu ne-nșelăm! De credem Cuvântul să-L și aplicăm! Și nu-i treaba noastră de altu-i altfel! Alege: Mamona sau Emanuel? Veni-va curând și acel ultim ceas! Te uită atent, ce vei lua, ce-a rămas Din truda continuă! În suflet ce ai? Vei lua doar cu tine ce altuia dai! Ai dat bunătate? Aceasta-i primi! Ai rupt pâinea-n două? Flămând nu vei fi! Ți-ai dat haina celui ce frigul simțea? Căldura Iubirii va fi
DĂ-MI DOAMNE PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1471896913.html [Corola-blog/BlogPost/380035_a_381364]
-
destine contemporane”, ample monografii-document, cărți care au coadnat adică s-au dezvoltat împreună, unindu-se parcă într-o scriere batardă (rondă), deasupra tuturor postându-se autoarea, o adevărată baiaderă indiană dansând deasupra flăcărilor, coerede (moștenitor colegatar), împreună cu poporul său, al trudei colective a corifeilor acestora. Cărțile sale despart parcă într-un clivaj destine, în direcții determinate într-o uriașă pictogramă genial coroborată, fiecare în parte devenind un apolog urmașilor. Întreprinderea noastră de a privi exhaustiv o lume atât de diversă este
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Panegiric_emotional_implini_al_florin_tene_1372758075.html [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
după ei și umbra... Doar unii dintre tinerii actori, ating urmele pe care istoria culturii neamului românesc le-a întipărit, ei atrag asupră-le voia primirii sub aură din partea maeștrilor, numai că aceasta nu se îndeplinește niciodată fără iubire, talent, trudă, așa cum niciodată pe o ramură sălbatică nu se va încrenga mlădiță de rod nobil. Contemporană vremii acesteia în care actorii mici obosesc alergând după precupeția din unele televiziuni cu producții ocazionale și ieftine, actrița Elvira Deatcu, de la întâia scăldare în
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419777629.html [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
Mihai Eminescu și emitent al unor medalii, insigne și plachete dedicate poetului; 25. Constantin Cublesan, scriitor și publicist, cadru didactic universitar, autor al lucrărilor "Eminescu în conștiința critică", "Luceafărul și alte studii eminesciene"; 26. Anca Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 27. Laurențiu Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 28. Mariana Dan (Șerbia), critic și istoric literar; 29. Ioan Dănilă, inițiatorul și coordonatorul unor acțiuni culturale privind sărbătorirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu; 30. Ioan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
dedicate poetului; 25. Constantin Cublesan, scriitor și publicist, cadru didactic universitar, autor al lucrărilor "Eminescu în conștiința critică", "Luceafărul și alte studii eminesciene"; 26. Anca Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 27. Laurențiu Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 28. Mariana Dan (Șerbia), critic și istoric literar; 29. Ioan Dănilă, inițiatorul și coordonatorul unor acțiuni culturale privind sărbătorirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu; 30. Ioan Dumitru Denciu, prozator, eseist, profesor de limbă și literatura română
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
și acolo unde nu mai există nici un fel de nădejde. Ea însăși poate experimenta drumul său pe cărarea șerpuitor ascendentă a speranței: “chiar și pe cioate aș putea alerga / pentru câteva grăunțe de lumină”. Drumul spre pisc presupune însă multă trudă, popasuri, întoarceri și obstacole, dar, o dată ajuns în vârf, uiți toate neplăcerile și primejdiile răsărite în cale. Istoria Facerii lumii versificată, alcătuită din mici fragmente din care se desprind pilde și povățuiri pentru buna credință și împânzite de-a lungul
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
publicitate care se sprijină pe o investiție financiară masivă în animatori, rețele de distribuție, prezentatori, regizori - și un număr record de cititori, evanghelia după Melania Cuc se naște din memoria unei trăitoare cu viața, mărturisitoare cu sufletul, și investitoare din truda fiecărei zile, a lui Iisus. Micul cioban Darius îl întâlnește pe gigantul Goliat, pe câmpul de luptă, având ca piatră, în mână, o fărâmă de suflet. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume, adunat pe-o
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) by http://revistaderecenzii.ro/evanghelia-dupa-melania-cuc-sau-testamentul-melaniei-cuc/ [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Lista de protocol a lui MRU e plină de mirosuri. Ehei, unguientii mei! Nu vă luați după aparente. Ce vedeți acum e o nimica toată. Lume, lume ! Se pregătește spectacolul cel mare ! Culoare. Muzică interioară. Viu. Dinamic. Griji. Oboseală. Muncă. Truda. Nopți nedormite. Neîncălzite. Nemâncate. Griji. Renunțări. Circul nu merge mai departe. Rămâne aici la noi. Referință Bibliografica: TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBĂ / Dona Tudor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 665, Anul ÎI, 26 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dona
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_tiritiri_tiribomba_dona_tudor_1351286342.html [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
mult decât apropierea, adică iubirea și contopirea în iubire! Nu este niciodată istovită, nu irosește secundele și răzbate atât de departe...! Izbucnește la ea o tinerețe febrilă, o desăvârșită superbitate a fetelor românce care retrezesc spiritul pur românesc, ardoarea și truda, credința, dragostea de folclorul românesc, în toate formele lui de expresie. A pornit în explorarea universului folcloric românesc din anii școlari, ceea ce însuflețește încă o întrebare: cât și-a dăruit sieși din timp și cât s-a încredințat țelurilor?! A
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402589057.html [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
răspund la această întrebare... «Poezie», «poet», «trăire», ar fi grupajul cu care vin eu aici, într-un oarecare paralelism cu exemplul dat. Așa cum nu se poate vorbi despre țară fără a ne gândi la țărână și la cel care cu trudă-și frământă brațele și sufletul în ea, țăranul, nici despre poezie nu putem vorbi fără a o asocia cu poetul și cu trăirile lui... Primăvara este anotimpul în care poeta renaște, un anotimp care se așterne și peste cuvinte, ele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
doar o novice călătoare/ Prin lanul poeziei nesfârșit,/ De dragoste de semeni născătoare/ În nefirescul lumii labirint”. Cu alte cuvinte, întrupări evocând lumina și taina înfiorată a clipelor. Este un prim nivel, peste care se pot așeza, în tihnă, potrivit cu truda creatoarei, cu lecturile pe care le va acumula, cu echilibrul pe care va reuși să-l instituie între planuri, cu capacitățile de sublimare, cu înțelegerea adâncă a adevărului că poezia este sugestie și nu rostire „lăcrămoasă”, toate victoriile lirice pe
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
sale glii va reînflori, va redeveni un picior de plai, pe-o gură de rai, un loc în care cu siguranță Dumnezeu își va face lăcaș etern spre pază și mângâiere. Trecerea este lină, pacea regăsită după o viață de trudă, însă pragul trecerii nu poate fi în niciun caz al voinței proprii, ci al stăpânirii kharmei: Iar când pasărea zborul și-l va lua/ Pe deasupra comorii flăcări verzi și albastre/ Mintea îmi vor tulbura,/ Ca atâția alții aș vrea/ A
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Sortită să mă nasc la sărbătoare, Când Maica Mântuitorului s-a născut, Numele Maria purtând cu onoare, Pe calea vieții mi-a fost pavăză și scut. Pe roi de gânduri scriu mesaj înălțător La Nașterea Sfintei Fecioare Maria, Că în truda vieții mi-a fost de ajutor, Cănd suflet lăcrimand la Domnul se ruga. Când rugam Preafânta, pașii să-mi îndrume, Forță și tărie îmi dădea-n ființă. Iar Duhul Său m-a însoțit prin lume, Cu slavă îi trimit recunoștință
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1441526311.html [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
lumea creștinească. Pe-a vieții cale, moștenire să fie. În zi aniversară, din suflet smolit Fac rugă Preasfintei, să-mi ia soartă crudă Și-un dram de noroc să-mi dea în destin sortit. Cu izbânda speranței pe-a vieții trudă. Pentru pătimire din sufletu-mi pribeag, Revărsată în a sorții menire, Că parte n-am avut de ce mi-a fost mai drag, Las ploaia gândului să-mi inunde privire. Să-mi pot alunga coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri
LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1441526311.html [Corola-blog/BlogPost/381908_a_383237]
-
am, nimic nu-mi aparține, doar viața! Am adus atâta iubire în ea, încât, devenită pictoriță, am pictat în fiecare zi, câte un poem mut dar atât de viu! Aici, în vârful degetelor, se află totul iar mâinile îmi pun truda în oglindă. Viața mea e o galerie cu tablouri vii, cu poeme mute de atâta culoare și bucurie! URNA SUFLETULUI MEU În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sectiunea_mea_din_simbioze_lirice_ioana_voicila_dobre_1357183508.html [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
prietenie Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate. Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
și prietenieUn nou volum, o nouă primăvară!Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot.Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate.Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
joacă doar cu cifra lor. Tablele lor le așează în căsuțe la înțelegere. În spatele cortinei uriașe, râd, se distrează și nu le pasă de mulțimea din fața lor. Ei joacă doar spectacolul. Scena este numai a lor. Dar zadarnică le este truda. Sunt capete de șerpi care au rămas din vremurile acelei bucăți de timp rupte, capete care de la înălțimea turmelor lor, aruncă limbi veninoase spre mințile rămase înțepenite pe acea bucată de roată a istoriei. Florile inimilor se îndoaie sub lumini
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oamenii_care_ne_au_furat_cerul_viorel_muha_1327748488.html [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
răsăritului către apus. Cupola de aur a Madridului și-a Barcelonei este capătul lumii cele două mari popoare. Vechiul continent în spate suferă. Latinitatea Romei și aceea a Marilor Cruciați, încă-și ridică săbiile. Imperiul însă i-a cucerit cu truda mâinilor și-a brațelor. Atena-și numără pietrele ruinelor punându-le pe taraba târgului lumii, pentru câțiva arginți. Un uriaș huruit gonește cu precizie și alergă pe toate străzile lumii, încercând să salveze viitorul de mâine. Acolo cerul există dar
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oamenii_care_ne_au_furat_cerul_viorel_muha_1327748488.html [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
Arte Frumoase din București (1940-1945). Chiar daca istoria monahismului românesc va lega de-a pururi numele parintelui Sofian de cel al Mănăstirii Antim, multe alte lăcașuri din țară și din străinatate poartă prin veac urma mâinilor sale, cu a căror smerită trudă le-a împodobit, căutand fără încetare Chipul de frumusețe și lumina Mantuitorului. Schitul Darvari (1964 si 1993), Mănăstirea Agapia (1970), Mănăstirea Deir-El-Harf - Liban (1971), Mănăstirea Radu-Vodă - București (1973), Catedrala din Homs - Siria (1978), Biserica din Hama - Siria (1979) sunt doar
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]