1,633 matches
-
are nevoie de cultură” Un interviu cu Dan Puric, dacă ești acordat pe frecvența lui de emisie, devine, în mod fatal și fericit, o tulburătoare maieutică despre adevărurile fundamentale ale lumii în care trăim, văzute de pe scândura scenei pe care trudește. “Când faci un bine pentru țară - spune el - nimeni nu-l recunoaște. Este ca într-o caricatură dintr-un ziar franțuzesc: o mamă scapă copilul din brațe într-un râu. Un tânăr, care se afla pe acolo, își riscă viața
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” () [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
nu m-aș fi putut integra...“ Am părăsit casa din Copou încărcată de amintiri dintr-o lume dispărută. Aveam certitudinea că, în universul contemporan, sătul de computere sofisticate, dar și de un învățământ golit de conținut, un alt Ștefan Procopiu, trudind să facă cercetări numai de dragul științei, nu se va mai naște prea curând. La plecare, o întrebare fugară, adresată Rodicăi Procopiu, mi-a întărit și mai mult convingerea că modestia și ținuta intelectuală, luate împreună, sunt astăzi calități perimate. „Nu
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar general al acesteia, îmbogățindu-l. Laurent Fels (poet, critic literar, profesor la Universitatea din Luxemburg, membru al Academiei Europene) îl considera, pe bună dreptate, ,,apărător al Francofiliei” ce ,,trudește pentru abolirea frontierelor literare și culturale în lume, care practică încă, foarte adesea, segregația”, iar René Bonnet de Murlive,,,O eminenta personalitate a României, cunoscută în Franța și în tot spațiul Francofoniei” (....). [1],,Art et poesies de Touraine”, nr. 168
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
în CCC. Făcură tot ce trebuia făcut și în dimineața următoare, la 0304 fix, colosalul Indefectibil se azvîrli în spațiu. Motoarele Mac-Pherson turnară uruind quintilioane de ergi în reactor, pînă cînd nava se află în siguranță, în afara cîmpului gravitațional. Jax trudi în sala mașinilor, lopătînd transvestitul radioactiv în gura hrăpăreață a cuptorului pînă cînd Oțel îi făcu semn de pe puntea de comandă că sosise timpul comutării. Și comutară pe înghițitorul de spațiu, propulsorul Kelly; marea navă țîșni spre stele cu de
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
-i pe-amândoi deodată, un gând de semuială îmi colorează gândul... Și omul mut și calul alb simt mult din răul viu în trup. Calul cu mușchii-n opinteală, Niță în cocârjeală de greul peste poate. Și om și cal trudesc doar pentru hrană. Nici om nici cal nu știu ce-i aia-împerechere. Calul își nechează șfichiul de bici, Niță își făcea oful de povară. Omul era așteptat acasă de sora lui, calul, de muștele din grajd. Și unul și altul lucrau pentru
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe alții. Când nu mergea la gater el se se urca la scrânciob să-mpingă niște grinzi cu lanțuri. Tinerii își roteau buna voie sub stropii de sudoare ai celor ce trudeau deasupra lor... Și ce putea fi în gândul voinicului mut când el zărea prin nădușeală picior de fată cu poalele-n vârtej !?... Sărmanul Niță, cât de puternic era cu bușteanul și cât de slab cu gândul...Povestea mea e spusă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
încălzea puțin, cât de nerăbdător ieșea în câmp să-și vadă pământul, să-i simtă mirosul în răcoarea dimineții. Făcea cruce și se ruga la Dumnezeu să fie un an bun, îmbelșugat și sănătate pentru el și animalele lângă care trudea din zori în seară. Nu avea mare știință de carte dar nu-l întreceai în cumpătare și înțelepciune. Era cinstit, sincer, mereu sfătos, amabil și deseori pus pe șotii și glume. Doamne, cât l-a schimbat și i-a mutilat
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
mai contează că de-o viață ți-a fost cel mai mare dușman; se aliază, fac fuziuni, să câștige-n ultimă instanță. Lipsiți de scrupule se țigănesc în fața Europei, de ne consideră UE prea proști, dar nu săraci și ne trudesc în toate ca pe niște ponei, de dăm cu capul de pereți și ... cu fundu-n araci. Care din ei mai vor binele țării? Care din ei ne pot da doar miere și lapte? Numai acela ce știe știința învățării: Să
SĂ TRECI DE LA VORBE LA FAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340931_a_342260]
-
pe coperta a patra de către editorul cărții, el însuși poet, Vasile Poenaru: „Harul poetic al lui Theodor Răpan este asemenea unui gheizer: mereu mai limpede, mereu mai puternic, mereu mai înalt proiectat spre cer, de căldura mistuitoare a jarului dinlăuntru. Trudind cu devotament și crezământ mai bine de 44 de ani la Curtea Poesiei, iată dovada prezenței sale: 17 cărți de versuri, una mai frumoasă decât alta.” FĂRĂ DE MOARTE. De trei ori 60 + 1 Iconosonete, este aspirația spre spiritualitate, este evoluția
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
mușchii sexului total și diametral opus (vaaai, ce puternic ești!) ca și față de materia sa cenușie (vaai, cât de inteligent poți fi!) și să-și vadă de admiratul peisajului, în timp ce bietul bărbat (a naibii asemănare cu corbul lui La Fontaine!) trudește din greu, fiind în stare să are hectare întregi cu mușchii lui doar ca să dovedească femeii că are dreptate, sau să-și pună neuronii la treabă în căutarea celor mai alambicate soluții matematice pentru rezolvarea celor mai imposibile și mai
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
fi fericit ca la această întrebare să răspundă cititorul sau cititorii. Dacă se va mai citi în limba română peste cincizeci de ani, cred că se va citi și poezia mea și a ta și a multora dintre poeții care trudesc acuma pe coala albă. Dacă nu scriem cu credința că se va citi nu peste cincizeci de ani, ci peste sute de ani, degeaba mai scriem! Literatura nu se face de azi pe mâine sau, și mai rău, de azi
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
dar nici prea bine. Cel care avea bucate Și mânca pe săturate... Destinat să ne conducă; Ne-ndemna: „Treceți la muncă!” Românul care credea Că s-ar mai schimba ceva, Cu speranță-l întreba: - Cum se face, vezi mata, Eu trudesc, dar nu sporesc, Tot pe hoț să-mbogățesc? - Omule, când te-ai născut, Bag de seamă, ai fost ursit: Să tragi ca un bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale să plătești, Și să nu te pricopsești. - Cum
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
târziu și cine mă afla Cutremurat în flora subterană Robit de dor o literă sunam- de-aș fi sosit zburând ca o părere!, cât vis la țărmul nopții adunam înmugurit în propria-mi durere Mă voi întoarce maică din cuvânt trudit de prea adânc fără prihană, în ochii mei dacă Luceferi sunt cuprinde-mă fără să-ți fie teamă LA NAȘTEREA RALUCĂI Era un ceas cum încă n-a mai fost planeta se rotea-n melancolie, din Ursa Mare ochii mi-
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
CRĂCIUN Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 725 din 25 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În Ajun de Crăciun ( departe de cei dragi ) Câte simt, nu mai spun, doar în suflet mocnesc, În Ajun de Crăciun, azi oftez și trudesc!... Înc-un an a trecut, am tot spus: Mai adun!... Azi, din nou ai venit, drag Ajun de Crăciun Și mă aflii, sperând... n-am puteri de-nceput, Dar colinzi repetând, cu Isus s-a născut!... Îmi rechem amintiri, când copii
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
bătând a vină. Străfulgerări de palidă lumină, Plângându-și armonia-n pumnii sorții Râvnesc la chinul dulce-al strălucirii Din ochi rotunzi, iviți din sânul ierbii. Pe frunți de rouă se dezmiardă cerbii, Sorbind din nestematele iubirii... Prin pânze moi trudesc să se strecoare Ecouri de-orologii diafane Vagi ritualuri de sărut, profane, Mimeaz-o pâlpâire de candoare. Iubiri bolnave, năluciri de-o vară, Îngeri de lut plătind cu-amar tributul Carnagiu de petunii în sărutul Agonizând într-un potir de ceară
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Al.Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
sinchiseam că bunăstarea-i doar părere atâta timp cât suntem ași doar la consum și la șutit. “Nu pregetați”, ne îndemnau aleșii ce ni i-am dorit: “Luați - c-al vostru este totul - să nu mai știți ce e nevoia, căci voi trudit-ați zi și noapte înfulecând salam cu soia...” Iar oamenii i-au ascultat, și-așa dezastrul s-a pornit în codrii, fabrici, ceapeuri, până ce țara-a sărăcit. Atunci din hău au apărut miliardari de mucava, cu ifose de buni români
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
azi, de nerecunoscut (și irecuperabili moral, din păcate!). Unii „întocmesc” recenzii despre cărți cărora nici nu le-au deschis coperțile, alții au devenit tarabagii sadea, făcând recenzii „cu tarif” - iar unii, chiar la „etajul ultim” al culturii române postdecembriste (?!), se trudesc, de mama focului, să înlocuiască geniul cu scatologicul, întru impunerea, „triumfală”, de „canoane europene”, culturii și învățământului românesc ! Nu, mersi de așa podoabe: eu îl prefer pe profesionistul, onest, profund intuitiv și inteligent, chiar dacă nu prea „productiv editorial”! Pentru că pot
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
mele, Leagăn de dor și-amintire, Izvor nesecat de iubire, Pân-la plecarea spre stele!. . . CĂSUȚĂ - neterminată. . . Grajdiul, era-n cas-cea-mare. Prispa mereu dărâmată, Unde stăteam noi, la soare. Două odăi luminate, Paturi, dulap și-un cuptor Vechi, dar întruna curate. . . Trudea măicuța - de zor. . . Acoperiș . . . cu șindrilă, Spartă și-n vreme de ploaie, Podu-l umpleam cu ulcele Și castroane, să curgă șiroaie. Tinda - cu beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
praf, Sprintenă precum e . . .Honda, este COJOCARIU GONDA!. La efecte și lumini, se agită ca pe spini, VULPE ADRIAN, tăcut, fiindcă GONGUL, n-a bătut !. Tot, mai bun din an în an, e la TEHNICĂ, ȘTEFAN ! . . . Dar, nu s-au trudit degeaba s-avem, TEATRU LA SUCEAVA, Alți,,actori” mai tinerei, cum e . . . CRISTI MACOVEI ! Și se zbate de un an, doamna, SANDA ARDELEAN. . . La regie, ca înainte, n-a lipsit, doamna Dominte, Iar cu banii . . . e firesc, nu ? e, BRÂNDUȘA
O PĂRERE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341963_a_343292]
-
aștepta, o repartiție guvernamentală ne-a plasat pe primii 13 (cifră fatidică!) având medii generale peste 9,50, în Radio și Televiziune. Am rămas colege, așadar, în Radio București, inițial, câțiva ani, apoi ea a plecat în TV, să-și trudească „Tezaurul folcloric”, emisiunea căreia s-a dedicat total, cu nețărmurită dragoste față de cântecul autentic și splendidul strai românesc de pe tot cuprinsul țării. Deși drumurile ni s-au despărțit mai târziu, și ne vedeam destul de rar, am rămas prietene bune, o
LA REVEDERE MARIOARA ! de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342004_a_343333]
-
dar nici prea bine. „Cel care avea bucate Și mânca pe săturate... Destinat să ne conducă; Ne-ndemna: Treceți la muncă!” Românul care credea Că s-ar mai schimba ceva, Cu speranță-l întreba: - Cum se face, vezi mata: Eu trudesc, dar nu sporesc, Tot pe hoț să-mbogățesc? - Omule, când te-ai născut, Bag de seamă, -ai fost ursit: „Să tragi ca un bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale-ai să plătești, Și n-ai să te pricopsești
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
o și uitaseră. Până într-o dimineață când, intrigați de schelălăiturile ce se auzeau din curtea casei, au rămas uimiți să vadă în jurul ei trei cățeluși, trei ghemotoace negre și pufoase cu lăbuțele maronii, care se împingeau cu boticurile umede trudindu-se să-și găsească un loc cald lângă trupul mamei. Nimeni, nici măcar femeia care-i aducea mâncare, pe fugă ce-i drept, nu văzuse vreun semn care să vestească un așa eveniment. Lady stătea liniștită și împăcată alăptându-și puii
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]