2,162 matches
-
este o taină pe care nu o putem pătrunde în adâncimea ei. Creierul și inima sunt într-adevăr nu numai centri organici, ci și nuclee, miezuri sufletești, dar mintea nu se reduce numai la acestea, netrupescul neputându-se circumscrie de către trupesc. 5. Despre starea spirituală a minții; restaurarea ei în har propriu celui rațional să se supună rațiunii" (Sf. Talasie), mintea era stăpână peste dragoste și dorință, pe care le orienta exclusiv spre Cel cu adevărat vrednic de iubit și de
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
ei. Cunoscând măcar o parte din tainele ei - așa cum ni le descoperă Sfinții Părinți -, vom putea cunoaște și războiul ascuns al cărei principal combatant este această facultate sufletească. Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „lucrurile sunt în afară de minte, dar ideile lor stau
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
a ideilor este urmată de reaua întrebuințare a lucrurilor”cele ce le face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face și mintea în lumea gândurilor” [64] . Importanța deprinderii acestui război al minții constă în aceea că orice faptă trupească a fost mai întâi una sufletească și orice cădere în păcat a avut ca mobil o cădere a minții, patimile nefiind în ultimă analiză decât boli ale minții văduvite de adevărata înțelegere: „ [63] sau „ Dacă sufletul va cunoaște aceste aspecte
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
vieții practice a creștinului, iar prin ecfonisul trinitar este o concentrare a vieții contemplative și eshatologice în vederea lui Dumnezeu. În trei feluri se numește pâinea „spre ființă”. Mai întâi, „păine spre ființă” [arton epiousion] se numește această pâine obișnuită, hrană trupească, care se amestecă în ființa trupului nostru ca trupul să crească și să aibă putere, ca să nu moară. De aceea se cuvine să cerem numai hrana necesară, să căutăm numai pâinea cea spre ființă și nu cele prisositoare. „Blesemat să
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Antologie > ȘI VOI TRĂI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Și voi trăi Motto- Și voi trăi în adâncă smerenie, Voi privi fără păs bezmetica lumii chemare Spre tot ce-i trupesc și supus doar orgoliului lacom. Azi, iarna vrajbei noastre s-a-năsprit, Iar soarele-i călâu și neguros, Nu știm că-n toate traiul e finit, Pricepe câinele ce-nseamnă un os de ros. Bărbați , femei, doar umbre noi vom fi, Noi
ŞI VOI TRĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351387_a_352716]
-
are fundament teologic deoarece omul însuși este considerat chip (εικων) al lui Dumnezeu. Ortodoxia a practicat de la începuturi și până în contemporaneitate o spiritualitate integrală: frumusețea spirituală a persoanei înduhovnicite transpare în modul ei de viață manifestându-se plenar, de la frumusețea trupească până la frumusețea relațiilor inter-umane, la frumusețea relației om-creație, om-Divinitate constituind, astfel, fundamentul unei veritabile viziuni filocalice. Înprima parte a lucrării ne vom referi la concepția despre frumusețe în filosofia greacă, unde vom arăta că omul a fost preocupat să dea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și înfățișarea lui Dumnezeu în chipul Lui! Fericiți, sunt, dar , cei care doresc să vadă frumusețea Lui prin dragoste și pentru că sunt aprinși de dragostea cerească și fericită, evită rudele și prietenii, uită casa și toată averea, uită și nevoia trupească de a mânca și a bea și se dedau cu totul dragostei dumnezeiești, dragostei celei curate” [45] Frumusețea și slava dumnezeiască a lui Hristos au fost proorocite în Vechiul Testament, cum ar fi în Psalmul 44, mesianic prin excelență: „Împodobit ești
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
spune că tânjea după farmecul străvechilor castele și după obiceiurile acelor timpuri când bărbații erau cu adevărat galanți cu femeile, când sentimentele curate triumfau în versurile trubadurilor, când nobilele doamne roșeau numai la o privire, iar castitatea, curățenia sufletească și trupească erau virtuți de care nu se făcea caz, fiind comune nu numai înaltelor doamne ci și celor din preajma lor. Începuse să se poarte, în ultima vreme, ceva mai ciudat, afișa aere de mare senioară și se îmbrăca luând de model
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Sturgis a reușit să realizeze vibrația nu numai a instrumentelor și corzilor vocale existente în formație, ci și a inimilor celor care au umplut sala de concert. Muzica este, după cum afirma Ludwig van Beethoven, mediatorul între viața spirituală și cea trupească. În lumea de astăzi când interesele pentru confortul personal și pentru dobândirea puterii au prioritate, iată că există și posibilitatea de a ne scălda sufletele în apa curată a muzicii și a credinței, credința fiind rădăcina spiritualității, a legăturii tainice
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]
-
deschis / o fereastră / și în fereastră, / o altă fereastră, / în care se deschidea / încă o fereastră - și-n fiecare fereastră / era Dumnezeu. / 25 aprilie 2011” (Internet). Aceasta este o poezie perfectă care contopește concretul cu inefabilul, teluricul cu cerescul, pământul trupesc cu suflarea de Duh care-i șoptește poetului la ureche, îl inspiră și-l înalță peste toate lucrurile. Pentru că, spune autorul, Dumnezeu este cel care sădește în noi totul, până și lacrimile, iar în cuvintele noastre pune rouă: “Dumnezeu în
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
de comunicare între oameni. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române spunea într-o cuvântare a sa: „Se cunoaște faptul că muzica, în general, și muzica sacră în special, este izvor de pace profundă, de bucurie sfântă, dar și de sănătate sufletească și trupească. Ascultată în stare de rugăciune, muzica liturgică devine terapie, contribuie la alinarea suferinței sufletului și a trupului.” Închei spunând că există oameni credincioși, dar și necredincioși care atunci când intră într-o Biserică și ascultă slujba, sau un astfel de concert
CORUL „TENEBRAE” (TENEBRAE CHOIR) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351640_a_352969]
-
la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ, bine știind că cei cu care ne luptăm sunt fără de trupuri, răcnind ca un leu căutând pe cine să înghită, și să facem toate acestea convinși fiind că suntem membrii Bisericii lui Iisus Hristos, pe
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
acum acele lucruri pe care le-am socotit a fi cele mai bune; celelalte vi le voi spune în tot cursul vieții. Voi, însă, din cele trei feluri de boală ce există să nu păreți a suferi de o boală trupească, ce nu se poate vindeca, și nici să aveți o boală sufletească asemănătoare bolilor trupești ce sunt fără vindecare. Cei care au o boală ușoară merg singuri la doctor, cei cuprinși de boli mai mari cheamă pe doctori la ei
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
le voi spune în tot cursul vieții. Voi, însă, din cele trei feluri de boală ce există să nu păreți a suferi de o boală trupească, ce nu se poate vindeca, și nici să aveți o boală sufletească asemănătoare bolilor trupești ce sunt fără vindecare. Cei care au o boală ușoară merg singuri la doctor, cei cuprinși de boli mai mari cheamă pe doctori la ei; dar cei care au o boală care , cu nici un chip nu se poate vindeca, nu
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
Kawabata simte primii fiori ai dragostei pentru o dansatoare de numai 14 ani, experiență erotică înfățișată în povestirea Dansatoarea din Izu. Și moartea sunt prezente și în Sembazuru. După moartea domnului Mitami, doamna Ōta își prelungește dragostea în legătura inclusiv trupească cu Kikuji, fiul defunctului, apoi - cuprinsă de remușcări, ori poate din teamă pentru iubirea pe care nu și-o poate înăbuși - ea se sinucide. Dragostea doamnei Ōta pentru tată și fiu amintește de tragica pasiune a poetei și curtezanei Izumi
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
în mod practic ca atare în toate împrejurările. Așa se face că, într-o astfel de lume, un om care se declară creștin nu va ezita să se comporte de fapt ca și cum nu ar exista nicio altă realitate decât cea trupească, iar un preot care “face știință” nu va fi foarte diferit de un universitar materialist” (René Guénon - “Domnia Cantității”). Materialismul ambiant impregnează ideile, gândurile, comportamentele noastre, și chiar practica religioasă, deseori formală, mașinală și fără legătură reală cu restul existenței
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
un obiect - de aici utilizarea abuzivă a termenului “obiectiv” devenit în zilele noastre sinonim cu adevărul suprem și neîndoielnic. Spre deosebire de științele moderne, care caută sursa adevărului în lumea vizibilă și materială - considerată ca fiind singura reală, căci accesibilă simțurilor noastre trupești și inteligenței noastre mărginite - cunoașterea spirituală se întemeiază pe încredințarea - milenară și universală, împărtășită de toate culturile tradiționale fără excepție - că “sacrul este realul prin excelență” și că “nimic din ceea ce aparține sferei profane nu ține de Ființă” (Mircea Eliade
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
nevoie, tată, Cum aș putea eu să te uit vreodată? DECI ! Prin mana mea încerc să dăruiesc Culoare ochilor. Trăiesc, Țin ritmul, degetele îmi pocnesc A muzică. Vorbesc Întâi șoptit, un murmur deslușesc, Urechile. Doresc Pastel pictat voit, un amalgam trupesc Tabloul. Și mărturisesc În buzunarul inimii-nfloresc Toti pomii. Deci, sunt vie... și iubesc! Geta Elia Voicu - Un nume așezat cuminte într-un colț de pagină de internet răsfoită agale într-o seară de Mărțișor 2013, în care primisem un
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
a fost greu și nedrept în anul ce s-a încheiat...Și bine facem! O spun și psihologii, și preoții, și bunicii: o inimă bună, iertătoare, este cheia multora dintre împliniri și a stării de bine, de sănătate, mentală și trupească. Chiar dacă magia promisiunilor pe care ni le facem nu va dura mult, e un pas important să ne definim țelurile. Nu e doar un joc, să punem pe hârtie...ce ne dorim! Pe o foaie A4, notăm, în cerculețe sau
UN AN NOU, GÂNDURI SENINE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345695_a_347024]
-
medicul Constantineanu, el însuși pianist.Despre legătura veșnică dintre Sadoveanu și soția sa, Grigore Ilisei spune: ,,Inteligența, buna cuviință, generozitatea, cultura, caracterul Valeriei au cântărit enorm în această ecuație. Au reprezentat elemente decisive și au scos din banalitate o legătură trupească. Combustiile trăirii alături au îmbrăcat o dimensiune puternic spirituală. Am perceput acest lucru și din vorbirile totdeauna măsurate ale coanei Valerica, dar și din tăcerile ei așa de grăitoare.’’ Bibliografie: - ,,Sadoveanu în ultimul an de viață - Neverosimila vacanță’’ - Mihail Constantineanu
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
medicul Constantineanu, el însuși pianist.Despre legătura veșnică dintre Sadoveanu și soția sa, Grigore Ilisei spune: ,,Inteligența, buna cuviință, generozitatea, cultura, caracterul Valeriei au cântărit enorm în această ecuație. Au reprezentat elemente decisive și au scos din banalitate o legătură trupească. Combustiile trăirii alături au îmbrăcat o dimensiune puternic spirituală. Am perceput acest lucru și din vorbirile totdeauna măsurate ale coanei Valerica, dar și din tăcerile ei așa de grăitoare.’’ - ,,Sadoveanu în ultimul an de viață - Neverosimila vacanță’’ - Mihail Constantineanu,În
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
robii tăi, ca cei ce cu venirea cinstitei icoanei tale ne-am igonisit armă tare, zid nebiruit și strajă nebiruită. Acoperă-ne și ne apară pe noi toți de vrăjsmașii cei văzuți și nevăzuți și de toată vătămarea sufletească și trupească, ca să strigăm ție: Bucură-te, Portăriță bună care deschizi credincioșilor ușile Raiului! Așadar, se cuvine ca noi să avem mare credință în mila cea nemărginită a Domnului nostru Iisus Hristos, ca, prin rugăciunile Preacuratei Maicii Sale și cu jutorul acestor
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]
-
care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre[2]. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, un act de
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
mâni[16], al regelui David[17], al pro¬orocului Ilie[18] și al proorociței Ana[19]. Atât posturile generale cât și cele particulare erau însoțite de acte de pocă¬ință, postul urmărind smerenia în fața lui Dumnezeu și diminuarea pof¬telor trupești. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a postit și El înainte de începutul activității Sale publice. După postul Său de 40 de zile, în pustiu, El a început propovăduirea, arătând strânsa corelație în procesul de desăvârșire morală[20]. El a învățat și pe
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
culoare. Nu mai sunt roșii. Ele au căpătat izul pornografiei și al prostului gust cu nume de kitsch, de cea mai joasă speță, maculând paginile unor cărți care ar fi putut fi onorabile. Scriitori maturi ori tineri își deversează lăturile trupești și sufletești în pagina albă, cu gândul obscur de a produce oarece senzații tari cititorilor. Dar nu reușesc decât niște jalnice kitsch-uri obscene și de cele mai multe ori scabroase care nu le fac cinste. Orice scriitor ar trebui să se
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]