788 matches
-
predat de astă dată unei domnișoare. Era o fată isteață și bine îmbrăcată, m-am simțit jenat de costumul meu de la Taica Lazăr, care între timp se uzase la mâneci și nici cămașa nu era prea curată, era murdară de tușul de pe șpalturi, care se lua repede, chiar în ziua când o schimbai. "Trebuie să-mi cumpăr alt costum și tot ce-mi trebuie, mi-am zis, nu pot veni aici, printre cucoanele astea, șifonat și cu pantalonii burlan. Și trebuie
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
privește în continuare. Să insist? Mustăciosul dă din cap că nu. Dar mie îmi trebuie. Mustăciosul se ridică. Bate ceva la calculator, scoate dintr-o imprimantă o chitanță. Mi-o zvârle în tăviță. Trag tăvița în partea mea. E scump tușul, fac eu o glumiță. Nesărată. Mustă ciosul iese din cămăruța blindată și apoi iese prin localul șaormeriei. Îl văd și nu îmi vine să cred că are și picioare și fund și toate alea. Mă obișnuisem cu căpățâna lui imensă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
urca treptele de piatră, pătrunzând în capela răcoroasă, gălbui luminată prin vitralii. Sicriul se afla în mijloc, iar la capul lui, crucea de un ocru strident, cu numele ei cel lung și anii nașterii și ai morții, 1898-1975, desenate cu tuș negru, ușor tremurat. I-a sărutat mâna și fruntea rece. A privit-o: îmbrăcată în rochia ei vișinie de ceremonii de preț, subțire și firavă cum fusese în ultimii ani, buzele strânse, nasul subțiat și străveziu, fruntea ușor bombată, palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
depărtate mult una de alta, mâini ce-i aparțineau unui individ corpolent și erau plasate acolo unde omul se sprijinise de perete pentru a intra sub dușul din cadă. Miezul nopții. Danny scoase degetul tăiat din frigider, îl mânji cu tuș, apoi îl rulă pe hârtie. Se potrivea perfect cu degetul mijlociu din setul de amprente al necunoscutului. Tăietura era zdrențuită chiar deasupra încheieturii și fusese cauterizată - avea porțiuni de carne arsă. Danny verifică reșoul din camera mare. Bingo: piele friptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la bun sfârșit, iar după aceea puteau să se gândească la întoarcerea în Japonia. — La vremea asta în ținutul meu are loc sărbătoarea alungării blestemelor, zise Tanaka. Încruntarea lui obișnuită dispăruse și acum zâmbea către Nishi. Se numește „pictatul cu tuș”. Îi întâmpinăm pe cei care vor avea un an nenorocos și le pictăm fețele cu tuș. Se zice că astfel se alungă nenorocul. — Și noi avem în sat ceva asemănător, încuviință Nishi. Tinerii ard funii de paie și amestecă cenușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
asta în ținutul meu are loc sărbătoarea alungării blestemelor, zise Tanaka. Încruntarea lui obișnuită dispăruse și acum zâmbea către Nishi. Se numește „pictatul cu tuș”. Îi întâmpinăm pe cei care vor avea un an nenorocos și le pictăm fețele cu tuș. Se zice că astfel se alungă nenorocul. — Și noi avem în sat ceva asemănător, încuviință Nishi. Tinerii ard funii de paie și amestecă cenușa cu zăpadă, apoi trec din casă în casă și îi mânjesc pe toți pe față cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rămas cu amintirea adâncă, obsedantă a așteptărilor febrile la chioșcul de ziare până soseau revistele literare (măcar atunci soseau!), a grabei cu care le cumpăram și le răsfoiam cu fundul pe prima bordură, nerăbdând să ajung cu ele acasă, a tușului care-mi înnegrea mâinile, chestie pe care o intuiam deja ca pe un sacrificiu pe care ți-l cere literatura. Citeam prozele scurte ale consacraților și le demontam cuvânt cu cuvânt, silabă cu silabă, încercând să aflu ce mecanisme complicate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
debarale prăfuite și nici n-am tremurat când s-a stins lumina. Pentru Dave Correia (www.playwithknives.comă, întunericul și teama înseamnă artă. Singura pe care o cunoaște, singura care îl ajută să rămână, măcar convențional, în toate mințile. Uneori tuș negru, alteori Corel Draw. Sânge închegat, personaje stranii, mutilate, rânjete macabre și, peste toate, un soi de delicatețe nefirească. Oamenii își fac tatuaje după desenele lui, a colaborat cu trupa Soulfly, a publicat până acum două numere din Play With
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
o altă imagine a feței, de data asta cea a condamnatului, mutilată de polițiști. Primul lucru pe care îl fac gardienii atunci când îl încarcerează pe criminalul involuntar este să-i „ia amprenta feței“. Capul lui Rudy este bine înfundat în tușul pentru amprente. Scopul este acela de a-l transforma într-un marginal, într-un „negru“ (în celulă o negresă este cea care îl învață pe Rudy că oamenii nu se nasc și mor, ci li se „deschide sau închide crăpătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Rudy că oamenii nu se nasc și mor, ci li se „deschide sau închide crăpătura“Ă. Proaspătul condamnat, plin de cerneală, este închis într-o cușcă și vizitat organizat de cetățenii orășelului american. Naratorul (autoăironizează crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă. El e cel care a inventat un minunat epitet pentru scriitori: «Nefericiții pătați de cerneală». Ar fi trebuit să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
meșteșuguri ale Întrețeserii grafemelor În cuvinte vii, care să mi poată vorbi mie și mai cu seamă altora. Fiindcă iată, În timp ce scriu, ordinatorul mi se adresează și mă confirmă printr-o voce sintetică, iar cu omul obișnuit, văzător, comunică prin tușul virtual al ecranului. Aceluiași cititor Îi transmite el mesajul odată cu fila ițindu-se Înnegrită din imprimantă, pe mine lăsîndu-mă undeva În urmă, În locul mește șugarului de care marfa, odată croită, se Îndepărtează - spre nostalgia lui și spre confortul altora. Nu e
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
răsfoia cu zîmbitoare importanță niște dosare. — De ce m-ați chemat, deschise vorba bătrîna, că Încă nu-s gata plăcintele? Lasă că plăcinte ne dai mata mai tîrziu, dar acuma... Începutul cu plăcintele m-a liniștit. — Amu, ce-i? Ia spune, tușo Florico, zicea Marinescu, cum e cu mangalițele alea ale dumitale? Floare s-a jurat că a văzut la viața ei zeci de motohalițe, ba-n copilărie, alături de tatăl ei, l-a văzut chiar și pe dracu’ pescar În carne și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în scopul de a studia. Tonitza avea mai multe etape de creație. Ceea ce vedem noi în expoziție reprezintă una dintre primele etape, sunt niște «note sumare» pe hârtie tip pergament, lucrate în mare viteză, cu un bețișor sau penel și tuș. Dându-i-le Eugeniei Iftodi, i-a cerut să le compună, o metodă pe care pictorul o preda la Iași“, povestește Maria Ordean. Eleva lui Tonitza a făcut, timp de un an, acele compuneri și, împreună cu desenele care i-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pe hârtie nu reușeam decât rareori să rezolv ecuațiile cu două necunoscute. Până într-a șasea m-au ajutat notele de zece și de nouă la materiile germană, engleză, istorie și geografie. E drept că desenele în creion sau în tuș, în mod repetat lăudate, fie că erau din imaginație sau după natură, îi puteau fi și ele de ajutor elevului, numai că atunci când, în clasa a șaptea, am fost notat și la latină, am picat și, împreună cu alți repetenți, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de coloană, devenea o metaforă. Hoarde de preoți înveșmântați în negru ofereau, cu pălăriile lor cu boruri largi, schițe în mișcare care erau gata cât ai clipi. Desenam cu pene de porumbei și de pescăruși dintr-o călimară plină cu tuș de China diluat. Totul era uimitor, se transforma în motiv: cai de trăsură dormitând, copii jucându-se pe stradă și rufe întinse la uscat pe frânghii lungi. Femeia grasă de la balcon. Locurile goale lipsite de umbră. Mi-am cumpărat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Martin, atât de bogat în poduri, și scene de bistrou care, schimbându-se de la o pagină la alta, lasă a se recunoaște influențe diverse, de la Picasso și Dufy până la Soutine. Mai intense ca expresivitate, ele se detașează de impresiile în tuș din timpul călătoriei în Italia de anul trecut. Scamatorii inventate la iuțeală și încercări de a mă găsi pe mine însumi sau pe cineva care aș dori să fiu eu. Dar cine ar dori să fie eu? Ceea ce a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
au tot instalat călugărițe: Vrajă cu miresele lui Christos, așa se numește un ciclu de poeme care s-au așternut pe hârtie însoțite de imagini. „Făcute sunt doar pentru vânt. / Plutesc mereu, adâncul nu-l măsoară...“ Au luat naștere, în tuș, desene de călugărițe ca joc alternativ în alb-negru pe suprafețe mari. Cu pensula saturată, pe coli de format mare: îngenunchind, zburând, săltând și navigând în volte împotriva vântului, spre orizont; în chip de starețe cu atitudini dominatoare și adunate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
atunci când l-am studiat prima oar dar de fiecare dată când simțeam că se uită la mine, schimbam privirea ca nu cumva să se intersecteze cu a lui. Știți ce tremuratul ăla pe care eu îl bănuiam plâns, sau măcar tuș convulsivă? Habar nu aveți, gagiul râdea, domne', râdea de prăpădea, convulsia venind de la încercările lui disperate de a potoli râsul, nesimțitul dracului, în vreme ce eu frizam asfixiat. Nu ți s-a întîmplat la școală, pe vremuri, să te bușească râsul și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu. Nu se întâmpla. Frumusețea aceea vorace părea că refuză, îndărătnic, să i se cuibărească într-un sertar al minții, de unde să treacă, apoi, cuminte, sub semnătura romancie rului care era el, Alexandre. Sau care fusese. De când plantele ei de tuș urcaseră iederă în jurul lui, Alexandre exhiba toate simptomele îndrăgostitului clasic, clinic fără speranță. De mâncare se atingea arareori și fără poftă, piețele colorate ale Parisului nu mai repre zentau o fascinație, ci o priveliște mo no cromă, deja înghesuită într-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ceafă căznindu-se să își amintească ceva în timp ce răsfoia febril un dosar voluminos. Deodată, chipul schimonosit și ochii de viezure i s-au luminat și s-a repezit la un dosar pe care scria cu litere de-o șchioapă, în tuș negru, Propuneri exmatriculări pentru fals în declarații. De aici a extras câteva file scrise ca și cu laba gâștei și și-a frecat palmele ca semn al bucuriei pentru utilitatea strădaniilor sale de supraveghetor al activităților de cadre în Universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
controlul am găsit să-i dau de băut vin roșu, dar pentru acasă nu găseam decât vin alb. Atunci mi-a dat prin cap ideea de a-i face vinul care-i plăcea. Am pus în damingeană două sticluțe de tuș roșu. Vinul s-a făcut așa de frumos, încât atunci când i-am pus într-un pahar să-l vadă, s-a mirat de unde am putut să fac rost de un asemenea vin. Cum avea mașină și conducea, a luat doar
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
purtat foarte frumos în cei patru ani, cât am fost colegi în cursul superior... Ba, țin minte că într-a V-a chiar, rugîndu-l cum am știut eu mai frumos, mi-a făcut la Franceză o hartă a Franței, în tuș negru și acuarele, pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. Este ciudat faptul că, odată cu intrarea în superior, structura noastră sufletească a suferit importante transformări. Eram mai îndrăzneți, sufeream mai puțin de emoție, iar spiritul nostru inventiv, în legătură cu micile
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
număr și nu are buletin, de ce e mâncarea proastă, de ce a intrat sănătos și s-a îmbolnăvit. Tatuajele, după Băbuș și Czampar Băbuș: Tatuajele astea... când m-am liberat în ’75. Eu le-am făcut. Eu le-am făcut! Cu tuș. Asta-i cu cauciuc ars, că atunci nu era tuș. Cauciuc ars. Atunci nu se făceau ca acuma. 5 puncte (cu emfază) Celule! (râd) Inimioara de pe piept? Aiureli. Atunci, după ce le-am făcut, toată ziua stăteam și mă uitam numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
a intrat sănătos și s-a îmbolnăvit. Tatuajele, după Băbuș și Czampar Băbuș: Tatuajele astea... când m-am liberat în ’75. Eu le-am făcut. Eu le-am făcut! Cu tuș. Asta-i cu cauciuc ars, că atunci nu era tuș. Cauciuc ars. Atunci nu se făceau ca acuma. 5 puncte (cu emfază) Celule! (râd) Inimioara de pe piept? Aiureli. Atunci, după ce le-am făcut, toată ziua stăteam și mă uitam numai pe piept. Czampar: Coarne, o stea, în jurul ochilor, stele. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și pe gât. Aici e un șarpe. Un simbol indian, mai mult. Vine de jur împejur. L-am făcut cu aparat de tatuaj. Confecționat de noi, adică de mine: motoraș, transformator, coardă de chitară, câteva fire și... ăla e! Cu tuș, tempera, rotring. Am niște lacrimi, în partea dreaptă. Asta e steaua... asta trebuia să fie o tribală, dar nu e terminată. Așa am gândit eu. Poate c-a fost o prostie atunci, la momentul potrivit, dar, nu știu, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]