1,114 matches
-
ultimele episoade ale bătrâneții, până pe drumul cel din urmă, pe care l-a avut solemn, așa cum merita să îl aibă. Cum a înțeles Cătălina divorțul, la acel moment? — L-a înțeles foarte bine, pentru că și ea suferea. În mo men tul în care eu am plecat, ea mi-a luat locul ca obiect al toanelor lui. De altfel, singurele persoane care au știut că voiam să plec au fost Cătălina, Fănuța și mama. Simt că forțez unul dintre acele sertare ferecate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ar fi trebuit să te ducă spre locul de muncă, oa menii se suiau și înăuntru erau carabinierii: controlau actele cu ușile blocate. Mai mult de jumătate erau stranieri fără acte, dar numai pe români îi dădeau jos, la capă tul liniei. Așa cum erau, fără să aibă timp să mai anunțe etc., erau conduși spre aeroport și expediați în țară fără prea multe formalități. Chiar se glumea că nu mai trebuie să-ți iei bilet, pleci gratis, pe socoteala carabinierilor. Trebuia
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
s-au întors speriați în țară. L-am rugat să se întoarcă, să renunțe la mândrie și să plece. Apoi n-am mai știut nimic, nu mai răspundea la telefon. Este dat dispărut. În țară i-au făcut înmormântarea, preo tul a citit slujba în fața unui sicriu gol. Ultima înregistrare despre el este că s-a internat la un spi tal de unde a fugit după ce i s-a acordat primul ajutor. Eu sunt convinsă că încearcă să vândă vreun tablou pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
aceste calități la ea, dar așa cum te-ai uita la o lanternă magică; ele dispar pe măsură ce se produc: tot aurul din Peru trece prin mâinile ei fără să fie mai bogată cu ceva. Lipsit de sentiment și de pasiune, spiri tul ei nu este decât flacără fără foc și fără căldură, care totuși răspândește o mare lumină. Este frapată de toate obiectele, însă nici unul nu o atrage puternic și nu o fixează; impresiile ei sunt trecătoare. Extrema activitate a imaginației o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
tinereții!“ Vanitatea lui, care nu-și găsea odihnă decât în intimitatea prieteniei, îl făcea în multe privințe ridicol, lucru pe care nimeni nu mai îndrăznea să-l observe când a devenit un mare personaj. Lesne puteai găsi în el subiec tul unui număr de comedii: Autorul, Nobilul, Tribunul poporului etc. Îi plăcea să fie lăudat în mare și în mic, nu era sătul de laude niciodată și nu era zgârcit nici cu lauda de sine, sub toate formele pe care un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de spirit veneau sub pana ei fără efort, și totuși întotdeauna în ordinea cea mai potri vită pentru a le pune în valoare unele prin altele. Stilul ei era pur, precis, rapid și ușor: și, deși se susține că talen tul epistolar aparține mai ales femeilor, îndrăznesc să afirm că nu există aproape nici una care să poată fi com parată, în privința aceasta, cu Julie. Doamna de Sévigné, căreia n-o să-i contest superioritatea în genul acesta, este mai interesantă prin stilul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a te descurca mai ușor la fața locului. Acolo nu vei avea timp să telefonezi acasă pentru a cere astfel de informații. Dincolo de direct e o întreagă viață S-ar putea spune că o transmisiune în direct începe în momen tul în care auzi cum prezentatorul îți dă legătura și se încheie în clipa în care ți-ai luat la revedere. Teoretic, așa și e. Practic, ar fi bine să fie așa. Viața unui reporter de direct este o înșiruire de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
i �ncredin?eaz? lui Sully refacerea financiar? ?i economic? a regatului. Dar el conduce personal renovarea capitalei, definind trei situri urbane cu mare valoare simbolic?: place Royale (1605, devenit? places des Vosges) �n cartierul Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie?e conjug? regularitatea modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe ?antiere. ?tiin?a geometriei a lui Borromini explic? �n cea mai mare parte ingeniozitatea combină?iilor ?i desenul �ntot-deauna surprinz?tor al elementelor tradi?ionale din com-pozi?iile at�ț de suple, aproape vii � Sf�ntul Carol, Sf�n-tul Yves de la Universitatea La Sapienza (Romă, 1642; vezi pliantul foto 14) sau de la Colegiul Propag?rîi Cre-din?ei (Romă, 1651). Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și Magog: El certe Gothos omnes retro eruditi magis Getas quam Gog et Magog appelare consueverunt/ Și în mod cert toți învățații din trecut au folosit... pentru goți, numele get, decît Gog și Magog”. Adică se știa bine la sfîrși- tul secolului lV cînd a fost ticluită și făcătura lui Ioan, informație venită de la ,,în-vățații din trecut” că Magog era poporul get împotriva căruia iudeii au pornit un război total de distrugere a religiei acestuia prin minciună, viclenie și violență iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
175) călătorilor le era arătat mormîntul ,,fratelui Domnului” al lui Iacov cel Drept, iar episcopul Meliton din Sardes, recomandă să fie vizitate la Ierusalim o serie în-treagă de alte locuri sfinte. Nici unul dintre ei nu spune o vorbă despre mormîn- tul lui Iisus care, firesc ar fi fost cel mai important! Ambii autori menționați știau foarte bine că Cristos este o născocire iudaică și de aceea amintea numai mor-mîntul ,,fratelui Domnului” fiindcă cel al lui Iisus era în Getia, trupul lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu antecedente de infarct care determină remodelare globală sau regională, de obicei în absența ischemiei reversibile (47). Prevalența este variabilă în studii din cauza heterogenității de definire. Este mai frecventă în studiile ecocardiografice versus angiografice, depinde de mărimea infarctului, de momen- tul evaluării ecocardiografice și de atitudinea terapeutică (mai frecventă dacă este evaluată precoce, înainte de optimizarea tratamentului medical și la pacienții tratați conservator) (45). Într-un studiu care evită aceste variabile, realizat pe 773 de pacienți, Im a fost identificată la 30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Moldova. Prin pacea de la Belgrad (1739), Rusia ia Azovul. Între 1768-1774 un nou conflict este deschis între Rusia și Turcia, timp în care Moldova și Țara Românească sînt ocupate de trupele țariste. Prin pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia inaugurează "protectora tul" asupra țărilor române. Cît privește provinciile românești, se constată o primă pierdere în 1718 cînd Oltenia este cedată la Passarowitz austriecilor, dar revine în 1739, la Belgrad. În 1775, o nouă desprindere teritorială are loc în favoarea austriecilor, și anume nordul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rîi ?i imigra?iei masive. Sociologii s�nt exper?i �n slujba societ??îi americane. Se desf??oar? faimoasele anchete ale comunit??ilor (Community Social Survey), se dezvolt? un sistem universitar suplu, �n care �umanioarele� nu strivesc sociologia. La cap?tul primului r?zboi mondial, sociologia este un proiect intelectual cu contribu?îi importante la cunoa?terea pozitiv? a realit??îi sociale. �ntre 1918-1945 sociologiile au destine inegale datorit? efectelor condi?iilor politice, economice ?i sociale asupra lor. Instalarea comunismului sovietic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asemenea, au fost subven?ionate de c?tre ministerul juști?iei c?l?torii de studii �n str?în?țațe. Alexis de Tocqueville, ț�n?r magistrat, efectueaz? �n aceste condi?îi o c?l?torie �n America de Nord la cap?tul c?reia �?i va descoperi adev?rata voca?ie. �n aceea?i epoc? s�nt elaborate statistici judiciare care prezint? c�teva tr?s?turi deja moderne: colectarea datelor ?i tipologia utilizat? se supun acelora?i principii, �n a?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboi) că un substitut al sociologiei pe care pretindea c? o �nglobeaz? dac? nu c? o �nlocuie?te cu succes. Astfel r?m�ne de discutat denumirea de �sociologie marxist?� deoarece marxismul viza s? fie el singur sociologie. La cap?tul lectur?rîi acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sf�r?ițul secolului al XIX-lea � �n Fran?a ?i Germania mai ales � dezbaterea modern? asupra construc?iei obiectului �n sociologie. 3. Limitele unei ?tiin?e a societ??îi �n anii 1880 Expunerea doctrinelor �n vigoare eviden?iaz? fream?tul cert al punctelor de vedere �n leg?tur? cu faptele sociale. Dar de �sociologie� �nc? nu poate fi vorba, fiindc? sub aceast? etichet? s�nt propuse produse heteroclite, sensibil dep?rtate de ceea ce �n?elegem acum prin acest termen. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală liber? de ?tiin?e politice (pentru profesorul Cheysson), de la Facultatea de drept din Paris (pentru economistul Charles Gîde) ?i de la Facultatea de litere (pentru Espinas, la cap?tul unei b?ț?lii destul de fierbin?i). Nici o sensibilitate ideologic?, nici o experien?? disciplinar? nu erau sacrificate, ca ?i cum nu era clar �n ochii donatorului dac? economia social? ar fi trebuit s? fie �n principal ?tiin?? politic?, drept sau ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu toate acestea, la cap?tul anilor treizeci, steaua ?colii din Chicago p?le?te. O nou? genera?ie (�a doua ?coal? de la Chicago�) se mobilizeaz? �n jurul lui Herbert Blumer sau a lui Everett C. Hughes. Primul, pe post �nc? din 1928, dezvolt? latura sociologic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer?, la cap?tul anilor ?aizeci ?i �nceputul anilor ?aptezeci, chiar �n momentul �n care succesul s?u institu?ional pare irezistibil, spectacolul celor mai violente conflicte care s-au produs vreodat? undeva, cu toate consecin?ele dezastruoase asupra unei imagini sociale at�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
problemele societ??îi de mas? (Alberoni, 1961), s? se structureze institu?ional. Evolu?ia să vă r?m�ne str�ns legat? �ns? de vicisitudinile vie?îi politice italiene, iar consolidarea ei nu s-a realizat dec�ț la cap?tul unor angajamente ideologice profunde ?i al l?rgirii tematicilor, �n special la c�mpul ac?iunii colective ?i la cel al mi?c?rilor sociale (Alberoni, 1968) [61]. A doua traversare a Atlanticului a avut o importan?? decisiv? pentru dezvoltarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care H. S. Becker a sistematizat-o (1963). Teoria etichet?rîi vede devian?a mai pu?în că pe un act individual de transgresiune, c�ț un rezultat al procesului colectiv al cre?rîi ?i impunerii de norme, la cap?tul c?ruia statutul de deviant este conferit unui individ (sau unui grup) de c?tre cei care �l identific? ?i se ocup? de el. Aceea?i teorie orienteaz? analizele statutului bolilor mentale (Goffman, 1961) sau al muribunzilor din spital (Glaser
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în salivă. Încearcă să se ridice, dar nu-l ajută spinarea. Îl ridic și-l pun în cristelniță. Pripită mișcare, mă trece o durere ascuțită în încheietura care e de multă vreme inertă. Îi pregătesc culcușul. Iau o perdea de tul din sacristie și fac un scutec. E foarte slăbit dar nu pare să-l doară. Mă hotărăsc să forțez lacătul de la dulapul cu vin de împărtășanie, cec 50 cor. Se adapă greoi din cupă și adoarme. Aprind câteva lumânări, îmi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]